Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-11 / nr. 7152

ANUL XX» Nr. 7152 J­O 1 11 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI RO BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean SUB SEMNUL MUNCII EFERVESCENTE AU AVUT LOC HUILE MIILE­ILE MIIE1II HUE /' Devenită, în anii socia­ls­­m­ului, o frumoasă tradiţia a şcolii româneşti, consfătui­rile anuale ala cadrelor di­­jhdactice care au avut loc în­­cursul zilei de ieri în muni­­­cipiul şi judeţul Iaşi s-au­­­desfăşurat în condiţiile pu­ternicului avînt creator de­­­­terminat de sarcinile istorice trasate întregului popor de Congresul al X-lea al parti­­­­dului.­­ Profesorii şcolilor de cul­­­­tură generală, ai liceelor teo­retice şi liceelor de speciali­tate, precum şi ai şcolilor profesionale din municipiul Iaşi şi comunele suburbane — participanţi la consfătui­rea cadrelor didactice care a avut loc la cas­a de cultură a tineretului — au salutat prezenţa la lucrări a tovară­şului Miu Dobrescu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean. Desfăşurîndu-se în pragul deschiderii noului an şcolar, an ce reprezintă primul pas pe drumul generalizării în­­văţămîntului de 10 ani, con­sfătuirea cadrelor didactice din municipiul Iaşi şi corav­­unele suburbane s-a eviden­ţiat printr-un pronunţat carac­ter de lucru, jalonînd sarci­nile mari, de răspundere ce stau în faţa şcolii ieşene, a întregiului corp profesoral. Raportul cu privire la sarcinile şcolii şi ale per­sonalului didactic in lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului expus de profesorul emerit Sterie Rădoi, inspector general al Inspec­toratului şcolar judeţean, a făcut totodată o succintă a­­naliză a procesului instructiv­­educativ, a rezultatelor şco­lare obţinute în anul de în­­văţămînt 1968—1969. Realizările obţinute in în­­văţămînt în anul şcolar tre­cut — a relevat, între altele, raportorul — sînt o expresie grăitoare a competenţei în­drumări date de partid şco­lii româneşti şi, în acelaşi timp, o expresie a conştiin­ciozităţii cadrelor noastre didactice. In anul şcolar 1968—1969, au fost înscrişi în clasele I—XIX, la cursuri­le de zi, 121.579 de elevi, la sfîrşitul anului şcolar, au a­­vut situaţia încheiată 119.515 elevi ; din totalul elevilor înscrişi, au promovat clasa 103.501 elevi. In general, se constată că în clasele V—VIII un număr de elevi rămîn repetenţi da­torita absenţelor. Cei mai mulţi corigenţi se înregis­trează la clasele V—VIII şi apoi la clasele IX—XII. Cau­zele acestei situaţii trebuie căutate în carenţele din or­ganizarea şi conţinutul învă­­ţămîntului, în deficienţele de ordin pedagogic şi metodic, în slaba frecvenţă a multora dintre elevi, în insuficientul studiu individual pa baza manualelor şcolare, în exis­tenţa încă a unor mentalităţi retrograde. Crearea şcolii generale de 10 ani — a spus în conti­nuare vorbitorul —­ al cărei debut începe o dată cu acest an şcolar, constituie unul din momentele primordiale ale procesului de profunde transformări ce­­ caracterizea­ză viaţa noastră şi, totoda­tă, un act fundamental de cultură. Prin trecerea la şcoala generală obligatorie de 10 ani, ţara noastră se situează în rîndul ţărilor cu cel mai avansat sistem de învăţămînt din lume. In acest context, în noul an şcolar se va urmări asigurarea cu­prinderii în clasa a IX-a a şcolii generale a absolvenţi­lor clasei a VIII-a care nu continuă studiile în licee sau şcoli profesionale. Şcolari­zarea elevilor pentru clasele a IX-a trebuie să constituie preocuparea de prim ordin a tuturor învăţătorilor şi pro­fesorilor, a factorilor de răspundere din Inspectoratul şcolar, din şcoli şi din con­siliile populare comunale şi orăşeneşti. De o deosebită Însemnă­tate pentru fiecare învăţător şi profesor, pentru întregul învă­­ţămint sunt indicaţiile din Rapor­tul prezentat la Congresul al X-lea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu privire la asigurarea unei strînse legături între şcoală şi viaţă, între şcoală şi ne­voile practice. Aceasta în­seamnă că activitatea didac­tică trebuie astfel elaborată încît, paralel cu cunoştinţele teoretice, viitorii specialişti să aibă posibilitatea să efec­tueze în anii de studiu o te­meinică activitate practică de specializare. Aceasta cere membrilor corpului didactic să aibă legături permanente cu unităţile productive, să participe efectiv la soluţio­narea unor probleme concre­te în domeniul specialităţii lor. Este evident că, dezvol­­tînd­u-şi şi perfecţionîndu-şi necontenit activitatea, şcoala se va achita de înaltele răs­punderi care-i revin în am­plul program de înflorire a patriei pe care l-a elaborat Congresul al X-lea al parti­dului. Au urmat apoi discuţii pe marginea referatului prezen­tat. Vorbitorii, apreciind re­zultatele bune obţinute pînă acum în procesul instructiv­­educativ, au făcut, în ace­laşi timp, referiri critice la unele practici învechite ce-şi mai fac simţită prezenţa pe alocuri, venind totodată cu sugestii şi propuneri preţioa­se menite să asigure aplica­rea în practica şcolară a pre­vederilor Directivelor C.C. al P.C.R., şi a prevederilor Legii învăţămîntului, pe linia per­fecţionării şi modernizării şcolii româneşti. Luînd cuvântul în cadrul discuţiilor, prof. Constantin Cristofor, directorul Şcolii ge­nerale nr. 22, a arătat printre altele: „La 15 septembrie 1969, în 7 şcoli generale din municipiul Iaşi, printre care se numără şi şcoala noastră, prima serie de elevi ai şco­lii generale de 10 ani va păşi pragul clasei a IX-a. Fireşte, aceasta implică re­zolvarea unor probleme deo­sebite. Printre alte măsuri, pe care noi le-am luat încă din timpul vacanţei în vede­rea asigurării unui climat proprice bunei desfăşurări a procesului de învăţămînt, aş aminti faptul că am stabilit, in acord cu conducerile Fa­bricii „Ţesătura* şi întreprin­derii de reparaţii euro, ca elevii claselor a IX-a din şcoala noastră să-şi desfăşoa­re practica în aceste între­prinderi*. Referindu-se la unele defi­cienţe ce se mai fac simţite în procesul instructiv-educa­­tiv, prof. Aurora Tudose, de la Liceul nr. 9, a subliniat: „La disciplinele umaniste, unde conţinutul lecţiilor solicită mai mult sensibilitatea ele­vului, manualele programea­ză pînă şi latura afectivă a predării prin alegerea unor texte demonstrative pe o a­­numită tem­ă; aceste texte sunt însă, adesea, lipsite de forţa emoţională necesară, ceea ce, evident, determină răspunsuri mecanice din par­tea elevilor. Ln alte discipli­ne, care implică mari acumu­lări de date (biologie, chimie ş.a.), manualele sunt extrem de dense şi nu oferă posibi­lităţi de aprofundare, aceste discipline „beneficiind* şi de un număr redus de ore. Fără îndoială că aici trebuie să intervină şi măiestria profe­sorului, dar acest lucru nu este totdeauna posibil la ni­velul dorit*. Abordînd, printre alte as­pecte fine activităţii cadrelor didactice şi pe acelea ale muncii metodice şi de cerce­tare ştiinţifică, prof. Vasile Hrib, directorul Liceului nr. 6, a relevat faptul că la şcoala pe care o conduce aceste activităţi s-au bucurat de a­­tenţia cuvenită. Astfel, un număr de 4 profesori — a spus­ vorbitorul — au întoc­mit lucrări ştiinţifice valo­roase în domeniul filozofiei, economiei, istoriei şi biolo­giei, lucrări care au fost prezentate în cadrul sesiunii de comunicări metodico-ştiinţi­­fice a cadrelor didactice din judeţul Iaşi . In cuvîntul său, prof. Vasila Ilaşcu, a arătat­­ .Liceul in­dustrial pentru construcţii de maşini din Iaşi pregăteşte ca­dre specializate in tehnologia construcţiilor de maşini şi ma­şini şi aparate electrice. A­­cest liceu, înfiinţat ca urma­re a hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., păşeşte în toamna aceasta în al patrulea an de activitate. Cadrele di­dactice raportează cu mîndrie că în prezent efectivul şcolii numără peste 400 de elevi la învăţămintul de zi şi seral. O grijă deosebită în procesul de pregătire a elevilor a fost a­­cordată asimilării cunoştinţelor atît în domeniul culturii ge­nerale, cît şi, mai ales, în a­­cela al pregătirii la materiile de specialitate". Georgeta Scutaru, profesoa­ră la Liceul de muzică şi arte plastice, a spus în cuvîntul său: „Rolul compunerilor e atît de important încit el nu poate fi negat de nimeni şi nu poate fi neglijat. Să nu ui­tăm că, printre altele, Congre­sul al X-lea al partidului a pus în faţa noastră şi sarcina de a forma oameni culţi. Ot­mul de adevărată cultură se prezintă pretutindeni şi prin stilul său de a se exprima o­­ral şi în scris. Din păcate, u­­nele cadre notează lucrările scrise numai după conţinutul ştiinţific, nu şi după modul de exprimare". In continuare, vorbitoarea a propus ca la e­­xamenele de bacalaureat, pen­tru a se evita subiectivismul, să participe ca examinatori cîte doi profesori de aceeaşi specialitate, iar pe plan local să se editeze culegeri cuprin­­zînd lucrări ştiinţifice ale ca­drelor didactice, manifestîn­­du-şi, în încheiere, nedumeri- Relatări consemnate de: Alice OUATU Vasile FILIP (continuare în pag. a 2-a) ■ Problemele privind perfecţionarea şi modernizarea procesului de învățămînt — examinare cu răspun­dere şi competență H) O perfectă legătură între şcoală şi viață 1 Trecerea la învățămîntul general de 10 ani — moment important în viaţa şcolii româneşti Se ridică noi construcții. Foto : L. STRATULAT — corespondent V/W/WWWWW­A/W/NAW WW­AA/ t EniimIe II ling Silii DE lilli Anul acesta bugetul „timp" al gospo­dinelor a fost pus uneori la grea încer­care datorită slabei aprovizionări cu le­gume a magazinelor şi pieţelor noastre. Apariţia cu întîrziere şi de meteor, am putea spune, a unor legume de sezon pe reţeaua comercială I.L.F., a obligat pe cumpărători să folosească la maxi­mum simţul de operativitate şi perspica­citate, neştiind niciodată concret unde va găsi cutare sau cutare legumă, în Hala mare, în piaţa Dimitrov sau în alte pieţe ale oraşului. Apreciind cu multă obiectivitate că această stare de lucruri a fost genera­tă şi de timpul neprielnic care s-a ma­nifestat şi în judeţul nostru, numeroşi cumpărători au sperat totuşi că pînă la urmă, adică începînd din septembrie, aprovizionarea cu legume să fie îmbu­nătăţită, fie prin mutaţii din alte regiuni, fie din valorificarea la maximum a re­surselor locale. Dar aceste speranţe au rămas în bună măsură neîmplinite. In pauza unei şedinţe de lucru ce a avut loc recent la I.L.F., şefii centrelor Iaşi, Paşcani şi Flîrlău ne-au motivat această situaţie cu acelaşi răspuns ste­reotip : timpul defavorabil e vinovat: producţie slabă — aprovizionare sla­bă!... In faţa acestui răspuns categoric, am părăsit reţeaua comercială, spre a vedea jos, pe teren, dacă într-adevăr grădinile nu mai au legume pentru oraş. Iată constatările : Primul popas la ferma Strunga a I. A. S.-ului Tîrgu-Frumos. Economistul fermei — Ilie Bacalu ■— e tare necăjit. Are în stoc peste 80 tone cartofi, din holuri dintre, sortaţi pentru desfacere, pe care beneficiarul — C.L.F. Paşcani, îi ridică într-un tempo foarte încet. „Par­că nici nu au nevoie de aceşti cartofi — ne explică interlocutorul nostru, ară­­tîndu-ne un grafic din săptămîna ante­rioară, nerealizat cu 30 tone faţă de ce s-a specificat. Am făcut un alt grafic, dar pînă la epuizarea stocului de car- Un lucru de care trebuie să se ţină seama şi la I.L.F. tofi plutim In Incertitudine, cu marfa descoperită in cîmp, lucru ce cred că dăunează mult asupra calităţii, ca să nu mai vorbim şi de o eventuală ploaie ce ar putea surveni acum în zilele lui septembrie".. La C.A.P. Tg. Frumos, contabila şefă­­— Elena Marchidan — ne arată copia unei telegrame adresată pe data de 5 septembrie Fabricii de conserve Burdu­­jeni : „Vă oferim 5 tone roşii din pro­ducţie proprie Stop. Răspundeţi dacă vă interesează. Stop". Ne-am manifestat surprinderea faţă de această iniţiativă, cunoscînd că C.A.P. Tg. Frumos are semnat un contract pen­tru livrări de legume cu C.L.F. Paşcani. Ce să caute deci roşiile acestei coope­rative din judeţul nostru tocmai la Bur­­dujeni? Inginerul I. Ceauşu ne-a dat însă lămuririle de rigoare : „Inundaţia ne-a calamitat o parte din grădină — ne relatează el­­— iar acum pentru partea ce ne-a rămas în producţie nu avem beneficiar cert, deşi am încheiat con­tract cu C.L.F. Paşcani. Dacă nu tri­miteam castraveţii cu căruţele noastre, nici pomeneală de preluarea acestui pro­dus, iar acum avem greutăţi cu roşii­le. Am cules pe ziua de 5 septembrie circa 2.000 kg. care stau şi azi în lăzi, alte cîteva tone pot fi pregătite rapid, dar nu avem cui să le vindem. Am dat telefoane şi telegrame, dar inutil...". Discuţia despre slaba aprovizionare cu legume a oraşului Iaşi o continuăm şi la C.A.P. Răchiteni. „Ne miră că la Iaşi lipsesc unele produse , ne spune ing. Florin Ungureanu, specialistul coordona­tor al cooperativei, deoarece noi stăm de cîteva zile cu 22 tone cartofi pe ca­re nimeni nu vrea să-i ridice. In con­tinuare, am putea să livrăm foarte re­pede peste 300 tone din acest produs, care ne ocupă terenul afectat însămîn­­ţârii griului de toamnă, precum şi re­colta de ceapă de pe 32 hectare. Am solicitat de la U.J.C.A.P. prezenţa unui specialist cu care să chibzuim asupra metodologiei de sortare şi livrare, dar se vede treaba că suntem­ situaţi prea departe. In consecinţă nici nu ştim cum să mai procedăm.. Iată, aşadar, doar cîteva aspecte con­statate pe teren, care reuşesc în mare măsură să proiecteze o lumină defavo­rabilă asupra activităţii ce o desfăşoară P. COSTIN (continuare în pag. a 3-a) lgg0gB0B000000 W'H'H BIGI3HF| In pagina a 4-a s ■ Rezoluții adoptate * la încheierea reuni­unii la nivel înalt a O. U. A. • ■ Semnificația rezultatelor ■ scrutinului norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, con­dus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră in vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, zia­riştilor elveţieni le-a fost a­­cordat un interviu filmat. ADUNĂRI ALE SALARIAŢILOR PE SECŢII, SCHIMBURI ŞI ATELIERE Rentabilitatea merită o mai mare atenţie iiii iirtit s ital!. Him­mii Adunarea de analiză a realizărilor în primele 8 luni ale anului şi de dezbatere a cifrelor de plan pe 1970, ce a avut loc cu cîteva zile în urmă la sectorul de mecanizare şi transporturi a întreprinderii forestiere Iaşi şi la care au participat şefi de autocoloane, şoferi şi lucrători din atelierele de reparaţii, a durat mai mul­te ore. Cu toate acestea u­­na din problemele centrale ce se ridică în faţa acestei unităţi, aceea a rentabilizării activităţii sale, s-a bucurat de o atenţie insuficientă. Faptul a pornit, credem, de la referatul prezentat de ing. Adolf Davidovici, şeful sec­torului, în care, deşi s-a sub­liniat situaţia financiară ne­corespunzătoare de la sfîr­şitul primelor 7 luni ale a­­nului, nu s-a insistat asu­pra necesităţii mobilizării rezervelor pentru rentabili­zarea unităţii şi nici nu s-a subliniat că aceasta va tre­bui să fie un obiectiv cen­tral al activităţii unităţii în anul 1970. Dată fiind această situa­ţie, este necesar ca proble­ma rentabilizării unităţii de mecanizare şi transport să stea în atenţia adunării ge­nerale a salariaţilor ce se va desfăşura la nivel de în­treprindere, ca o problemă specială, mai ales că la sfîr­şitul celor 7 luni se înregis­trează 136.000 de lei pier­deri peste dotaţia de la buget. Neîndoielnic, pierderile ri­dicate au fost influenţate în bună măsură de condiţiile atmosferice mai puţin favo­rabile, mai ales ca urmare a distrugerii drumurilor de către ploi, dar acolo unde munca a fost mai bine or­ganizată, unde a existat un control mai eficient asupra activităţii şoferilor şi tracto­riştilor, o mai bună colabo­rare între conducerea auto­­coloanelor şi conducerea sectoarelor de exploatare etc. (autocoloanele Paşcani, Sîrca, Birlad), rezultatele au fost bune, nu numai în ceea ce priveşte îndeplinirea pla­nului de transport, dar şi în ceea ce priveşte cheltuielile materiale. Mihai Panait, de la co­loana Scînteia, arăta că de­pozitele de stoc-tampon In Ioc să fie amplasate chiar lingă drumul forestier, pen­tru a putea fi folosite în­ caz de ploaie, se găsesc in mod cu totul nejustificat la cîteva zeci sau sute de metri de acesta. Alţi vorbitori arătau, pe lîngă aceasta, faptul că de multe ori stocurile-tampon sunt utilizate pe vreme bu­nă iar pe timp nefavorabil maşinile staţionează. Gheor­­ghe Vernică, de la coloana Sîrca, sublinia necesitatea îmbunătăţirii organizării ac­tivităţii de încărcare şi des­cărcare a maşinilor, pentru a nu se depăşi timpul pla­nificat de staţionare. Un fe­nomen general în autoco­loane este neeliberarea zil­nică a foilor de prestaţii pentru tractoarele ce execută operaţii de tras­ apropiat. Gh. MIHALACHE (continuare in pag. a 8*a) gr­­antierul nr. 401 din cadrul întreprinderii nr. 1/m 4 const­rucţii-montaj %11 Iaşi este unul din şan­­­tierele importante, ca­re execută peste 20 la sută din volumul sarcinilor între­prinderii. Printre lucrările de investiţii de care ră­spunde amintim : I.L.F. Hîrîău, Com­plexul de creştere a porcilor Tomeşti, lucrările de siste­matizare şi dezvoltare a U­­zinei mecanice „Nicolima", alimentare cu apă Cotnari, etapa a ll-a la Ţesătoria de mătase „Victoria“ ş.a. Deşi la sfirşitul primelor 8 luni din acest an şantierul înregistrează unele rezulta­te concretizate, în principal, în depăşirea planului de pro­ducţie cu 1,3 milioane de lei, se mai menţin, totuşi, o serie de neajunsuri care ge­nerează întîrzieri în execuţie, majorarea nejustificată a costurilor şi calitatea neco­­respunzătoare a lucrărilor. Sunt probleme ce-şi aşteap­tă de multă vreme rezolva­rea. Din păcate, darea de sea­mă prezentată de ing. N. Vizitiu nu a reuşit să le o­­glindească. Unele din ele însă au fost evidenţiate de participanţii la dezbateri. De pildă, aproape toţi vorbito­rii s-au referit la relaţiile greoaie şi necorespunzătoa­re care există în prezent în­tre şantiere, Baza de pro­ducţie şi S.U.C.T., relaţii ne­corespunzătoare manifestate, în esenţă, în livrarea nerit­mică, uneori la întîmplare, a betoanelor, mortarelor, prefabricatelor, tîmplăriei me­talice ş.a., neasigurarea u­­tilajelor în timp util etc. De ani de zile se tot discută in şedinţe despre aceste as­pecte, dar lucrurile rămin neschimbate. - In relaţiile noastre cu Baza de producţie şi S.U.C.T. ne complicăm în scripte şi cheltuieli inutile, , de mult timp - spunea maistrul con­structor Constantin Pirlog. Consecinţele negative sînt clare şi se cunosc de toţi, dar factorii de răspundere din cadrul întreprinderii nu intervin. lată cîteva exemple de la Ţesătoria de mătase „Victoria", unde lucrez. O fermă o montăm într-o săp­­tămînă, în loc de două zile, iar 46 m.c. de beton, ce ur­mau a se turna în 16 ore, au necesitat 4 zile. Dacă se va continua astfel, o să ne prindă tem­a nepregătiţi, iar preţul de cost se va greva cu multe cheltuieli nejustifi­cate. Vorbitorii s-au referit şi la calitatea unor lucrări. Ne-a surprins, în mod deosebit, un fapt care acum constituie o grea problemă pentru şan­tier şi poate, în viitor, şi pentru conducerea întreprin­derii. Este vorba de volu­mul însemnat de remedieri care se execută în prezent la Complexul de vinificaţie Cotnari, remedieri ce încar­că nejustificat preţul de cost Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare în pag. a 3-a) Plecarea preşedintelui Parlamentului finlandez hannes Sukselainen, cu soţia care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii A­­dunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La plecarea de pe aeroport distinsul oaspete a fost salu­tat de către Gheorghe Brehu­­escu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Gabriela Simion, deputată în M.A.N., directoarea Liceului „Mihail Sadoveanu“, Gheor­ghe Cambose, prim-vicepreşe­dinte al Consiliului popular municipal, şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale. Preşedintelui Parlamentului finlandez şi soţiei i-au fost înmînate buchete de flori. La despărţire, preşedintele Parlamentului finlandez a mulţumit încă o dată pentru onoarea ce i s-a făcut, atenţia ce i s-a acordat, cît şi pentru deose­bita ospitalitate cu care a fost primit. Ieri dimineaţa a părăsit o­­raşul Iaşi preşedintele Parla­mentului finlandez, Viena Jo- în vizită la Expoziţia „România — 1969“ Tot mai mulţi tineri din­ judeţul nostru vizitează Ex­poziţia Realizărilor Economiei Naţionale — „România—1969" — amenajată în complexul din Piaţa Scînteii din Bucu­reşti. Pînă acum această ex­poziţie a fost vizitată de că­tre tineri de la Fabrica „Ţe­sătura", Uzina metalurgică, U­­zina mecanică de reparat ma­terial rulant din Paşcani, U­­zina de fibre sintetice şi din alte întreprinderi, numărul lor ridicîndu-se la peste 1.000. Pînă la sfîrşitul acestei săp­­tămîni alţi 200 de tineri din judeţul nostru ur­mează să viziteze expoziţia „România—1969”. Invitaţie la tobogan. Foto : T. BACIU - corespondent

Next