Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-10 / nr. 7177

­mi xxn, Nr. 7177 TINERI 30 SAN1 10 GMMtlHHE me 4 PA61»! Continuitate şi exigentă în întărirea­­ rîndurilor partidului O-tin SOROIU t«cr«t«i eî Comitetului muni­cipal »î« partid laţi Format) din cei mai fonti' nati oameni care îşi decică toate forţele luptei pentru fericirea poporului, pentru progresul conţinuta al patriei noastre socialiste, Partidul Comunist Român îşi îndepli­­neşte cu succes rolul de de­taşament de avangardă al clasei muncitoare, de forţă po­litică conducătoare a întregii societăţi. El reprezintă — aşa cum sublinia tovarăşul NI­COLAS CEAUŞESCU la Con­­gresul al X-lea — nucleul în jurul căruia gravitează în­treaga societate şi de la care radiază energia şi lumina ce pun in mişcare şi asigură funcţionarea întregului angre­naj al orinduirii socialiste. La rîndul său, partidul se rege­nerează continuu sub impul­sul puternicelor fascicole de energie şi lumină ce se în­dreaptă permanent spre el din rîndul naţiunii noastre socia­liste. Rezultă, aşadar, că partidul nu este şi nu poate fi consi­derat nici un moment ca un organism închis, oricît de perfect ar fi acest organism, întrucît atît în interiorul său cit şi în afara sa acţionează legi obiective, cerinţe noi, ca­­re-1 obligă să-şi împrospăteze continuu rindurile, să şi se întărească în permanenţă pen­tru a putea să-şi realizeze cu competenţă sporită rolul de forţă politică conducătoare a societăţii. In actuala etapă de dezvol­tare a ţării, cînd se cer înfăp­tuite nu numai ca volum, dar și ca complexitate, sarcini ex­trem de mari, rezultate din amplul program adoptat de Congresul al X-lea, și când rolul conducător al partidului crește nemăsurat de mult, preocuparea pentru întărirea continuă a rîndurilor sale, pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a calităţii de membru de partid, trebuie să figureze la loc de frunte în activitatea tuturor organelor şi organizaţiilor de partid. De altfel, in Statutul modificat adoptat de recentul Congres străbate ca un fir roşu­ răs­punderea ce revine organelor şi organizaţiilor de partid pentru întărirea, în continu­are, a rîndurilor partidului. Avînd în vedere complexi­tatea problemelor ce s-au ce­rut şi se cer a fi rezolvate în cadrul municipiului Iaşi unde, o dată cu dezvoltarea învăţă­­mîntului, ştiinţei şi culturii au fost construite numeroase obiective industriale de inte­res republican. Comitetul mu­nicipal de partid, biroul său au îndrumat organizaţiile de partid să acorde o deosebită atenţia întăririi numerice şi calitative a rîndurilor lor. Ca urmare, numai în peri­oada ce s-a scurs de la cel de al IX-lea Congres au fost primiţi în partid aproape 8.000 de tovarăşi, organizaţia municipală numărînd în pre­zent peste 24.000 de comu­nişti. Evidenţiem în această ordi­ne de idei comitetele de par­tid de la fabricile .Ţesătura”, de tricotaje ,Moldova”, U.F.S., Uzina metalurgică, Î.R.A., din centrul universitar etc., care conduc cu competenţă şi răs­pundere munca de primire în partid şi desfăşoară o susţi­nută activitate pentru educa­rea partinică a membrilor de partid. Pe această cale s-au conso­lidat din punct de vedere or­ganizatoric şi politic organi­zaţiile de partid existente şi au fost constituite peste 100 de organizaţii în noile unităţi industriale, în construcţii, în­­văţămînt, comerţ etc., care reprezintă o puternică forţă dinamică în viaţa tuturor co­lectivelor de oameni ai mun­cii. Cu toate acestea, in activi­tatea de primire in partid continuă să persiste o seamă de neajunsuri. In unele ca­zuri, această activitate nu es­te condusă în mod constant şi concret, în raport cu cerinţele muncii de partid. Din aceas­tă cauză unele organizaţii, luni de-a rîndul, nu primesc nici un tovarăş în partid, deşi există suficiente posibilităţi în această direcţie. Aşa de exem­plu, la Fabrica de antibiotice, organizaţia de bază de la sec­ţia I fermentaţie, în tot cursul anului trecut, nu a pri­mit nici un membru de par­tid, iar în acest an a primit un singur tovarăş, în luna a­­prilie. O situaţie asemănătoa­re există şi la organizaţiile de bază de la biostimulatori, sec­ţia a II-a extracţie penicilină şi altele. La Uzina mecanică „Nicoli­­na", organizaţiile de partid de la reparaţii-vagoane, rotărire­­vagoane nu au primit în acest an nici un membru de partid. O situaţie cu totul nesatisfă­cătoare din acest punct de ve­dere există şi la unele orga­nizaţii partid din construc­ţii, comerţ ca şi la organiza­ţiile de partid , de la filatură (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean m întreprinderi­le agricole de stat — gata cu însă­mînţftrile m C.A.P.-u­ri cu bilanţ nesatisfă­cător la sfîrşitul epocii optime . Ctnd vremea calestitu­i e, pe alocuri, irosită Fila de azi a calendarului marchează sfîrşitul epocii op­time pentru semănatul griu­lui. Bilanţul acestei prime e­­tape a campaniei agricole de­monstrează că insăminţarea culturilor de toamnă nu s-a încadrat decit ia prea puţina locuri în limitele da timp re­comandate. Restanţe serioase in această privinţă se consta­tă în sectorul agricol coope­ratist care a realizat pînă ieri dimineaţă doar 84 procen­te din plan. Dacă întreprinde­rile agricole de stat au ra­portat de-acum încheierea în­­sămînţărilor de toamnă, din­­tre cooperativele agricole doar 20 an în prezent înde­plinite în întregime suprafe­ţele prevăzute. De la bun în­ceput trebuie să spunem că în întregul judeţ au existat suficiente posibilităţi pentm a se lucra în acelaşi ritm, dar ele n-au fost, din păcate, fo­losite gospodăreşte. Aşa se face că între cooperativele a­­gricole intitziate se numără şi unele din zonele nordice PE OGOARE La lucru ZIUA ,­ NOAPTEA. E vorba de soarta recoltei­ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 Situația recoltării porumbului pentru boabe în cooperativele agricole, In dimineața zilei de 9 octombrie a. c. (în procente faţă de plan)­ ­** Zona cu vegetaţie avansată Zona cu vegetaţie întîrziată 1. Baltati­­ 100,0 32. Popricani 82,1 2. Bosia 100,0 33. Dumeşti 80,4 3. Coarnele-Caprel 100,0 34. Tansa-Belceşti 79,0 4. Grozeşti 100,0 35. Baiş 78,3 5. Golăeşti 100,0 36. Focuri 77,5 6.­­Movileni 100,0 37. Lungani ’­* 77,3 7. Prisăcani 100,0 38. Leţcani 76,6 8. Probota 100,0 39. Holboca 75,2 9. Totoeşti 100,0 40. Andrieşeni 74,5 10. Trifeşti 100,0 41. Costuleni 73,4 11. Ţuţora 100,0 42. Uricani . ^ 72,0 12. Vînători-Popricani 98,9 43. Fîntîneîa­­ 71,7 13. Belceşti­­ 97,1 44. Rediu 98,9 14. Aroneanu 95,7 45. Cepleniţa 88,1 15. Româneşti 95,4 46. Erbiceni 63,1 16. Bulbucani 93,2 47. Podu­ Iloaiei 68,0 17. Ţigănaşi 934 48. Gorban 67,2 18. Forăşti 93,0 49. Moşne 64,5 19. Şipote 92,6 50. Hîrlău 61,6 20. Cotneri 91,3 51. Scobindi 59,7 21. Bohotin 90,9 52. Băiceni 58,6 22. Spinenl 90,7 53. Bivolari 51,2 23. Vlădeni 96,7­­ 54. Cozmeşti 43,8 24. Deleni 90,2 55. Roşcani 46,1 25. Costeşti 89,0 56. Victoria 46,1 26. Cozia 88,4 57. Cîrjoaia 43,4 27. Răducăneni 88,4 58. Tg. Frumos 42,5 28. Corneşti 87,2 59. Popeşti 40,7 29. Horleştl 36,4 60. Pírleni 38,8 30. Plugari 86,2 61. Ciortaşti 36,2 31. Chiţcăreni 83,3 61 .OlhiŞti 29,4 1. Stolnicani-Prăjescu 90,0 26. Sineşti 31,4 2. Cozmeşti-St. Prăjesml­­ 82,1 27. Drilguşani 29,7 3. Os­ol 78,1 28. Scînteia 29,2 4. Tome»« 74,0 29. Al. I. Cuz» 27,3 5. Moţca 73,0 30. StrolaţU 27,0 6. Tansa 65,5 31. Ipatel* 26,3 7. Mogoşeştî 56,1 82. Tîbana 24,1 8. Schela 54,7 33. Brăeşti 23,6 9. Ciurea 50,7 34. Lespezi 23,6 10. Mogoşeşti-Siret 50,5 85. Poorest®« 20,7 11. Schitu-Duca 50,1 36. Răchitaat 20,5 12. Verşeni 49,5 37. TStăîuşi 18,8 13. Dobroviţ 48,9 38. Gîrbeşti 17,5 14. Vatra-Paşcsni 47,5 39- Mădlrjao 16,2 15. Cristeşti 46,8 40. Butea 15,4 16. Voineşti 45,9 41. Hărmăneşti 14,7 17. Hălăuceşti 45,8 42. Ruşinoasa 14,4 18. Valea-Seacă 42,3 43. Dagîţa 12,1 19. Comarna 40,8 44 Brătuleşti 6,9 20. Ţibaneţe 40,4 45. Mironeasa . . .­ 9,7 21. Siretei 36,7 46. Strunga 9,2 22. Bîrnova 36,5 47. Miroslov«»H 7,2 23. Vînători 36,2 48. Mircosli 4,6 24. Grajduri 34,7 49. Oteleni 3,3 Centrul Iaşilor, văzut de la înălţime. Foto: M. D. £■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■Bl In pagina a 4-a Sesiunea O. N. U. « Conferința cvadripar-­­ tită în problema Vietnamului Demisia premierului suedez nmmmmmmmmmmmmmmmmammmmmm*' 4P Ms 0a în unul din laboratoarele Institutului de flib­u din Iași. Foto: D. Rotară. § C respi întreprinderea ars 14 instalaţii montaje laşţ Metoda drumului critic dă roade ■ După asm ne-a informat e­­conomista Marcela Palade, şe­fa serviciului de planificai® de la întreprinderea ns. 14 instalaţii­ montaje din localita­te, la sfîrşitul celor nouă luni din acest an s-a realizat o producţie suplimentară de 1,1 milioane de lei, iar economii­le suplimentare la preţul de cost sunt de peste 1,6 milioa­ne de lei. De notat că aproa­pe întregul spor de produc­ţie se datora şie creşterii pr­o­ductivităţii muncii. Rezultatele au fost dete­r­minate, în principal, de perse»­verenţa cu care colectivul de constructori al acestei în­­treprinderi iniţiază măsuri dar organizarea superioară a pro-» ducţiei şi a muncii, printre care amintim metodele modera­te de planificare şi execuţia a lucrărilor. Este vorba de metoda drumului critic îmbi­nată cu execuţia în lanț a lucrărilor.­­»" (continuare in pag. a 3-a| Lotul specialistului - acolo unde o tur nevoile societăţii! la Onorînd profesia, absolvenţii achită investiţia pentru specializare . Tinerii mediei sunt aşteptaţi la 1 noiembrie la posturi ■ Pe unde v-aţi aciuat, tovarăşe profesor ? Vastul program e de dezvoltare a României socialiste, elaborat de Con­gresul al X-lea, ridică în faţa poporu­lui nostru sarcini deosebite, a căror înfăptuire presupune o judicioasă ra­ţionalizare a energiilor şi capacităţilor de care dispune ţara. Această echili­brare a forţelor­­ corespunzător inte­reselor majore ale societăţii — este o problemă de organizare, de adminis­traţie, dar şi o îndatorire socială, o problemă de conştiinţă, un examen al responsabilităţii personale şi cetă­ţeneşti. Toţi trebuie să înţeleagă că înflorirea patriei solicită fiecăruia din noi eforturi, chiar anumite sacrificii. Pe de altă parte, pregătirea unui specialist presupune azi o investiţie materială şi morală pe care societa­tea trebuie să şi-o recupereze în folo­sul colectivităţii Întregi. Statul este a­­cela care l-a ţinut pe la şcoli, este în dreptul lui să-l trimită acolo unde are nevoie mai mare de el. Numai prin contribuţia directă pe şantierele vieţii economice şi social-culturale ca­drele cu calificare superioară pot slu­ji realmente Interesele superioare ale societăţii, care sunt şi propriile lor in­terese — de fructificare a capacităţii şi cunoştinţelor. De aceea prezenta­rea fiecărui absolvent de facultate la locurile de muncă, unde interesele societăţii îl cer, echivalează cu un act de răspundere socială, de patriotism şi de etică profesională. De curînd a avut loc repartizarea absolvenţilor din Institutele de medi­cină şi farmacie, care la 1 noiembrie se vor îndrepta către noile posturi, pentru a aplica în practică cunoştin­ţele acumulate în cei 6 ani de facul­tate. „Avem convingerea că toate ce­le 33 de cadre medicale care intră în reţeaua sanitară sunt hotărîte să se achite cu cinste de nobilele lor obligaţii sociale, de apărare şi pro­movare a sănătăţii, ne spune tov. me­dic î. BACIU, de la Direcţia sanitară a judeţului Iaşi. De altfel, medicii in­ternişti, în număr de şase, s-au şi instalat la circumscripţiile lor, unde li s-au asigurat din vreme condiţii optime de muncă şi de trai­. Justa înţelegere a funcţiei sociale, a vocaţiei şi a responsabilităţii a­­cestei profesiuni i-a determinat pe tinerii absolvenţi Viorica Iancu, Ul­­riche Kessler, Ştefan Dan Antohi ş.c.l. să-şi onorez­ — printr-o muncă făcută Valeriu C. NEŞTIAN (continuare in pag. a 2-a) Uzina de prelucrare a maselor plastice Cu trei luni înainte de termen de eucnd, la U.PJRT.P. Iaşi ceasta se datoreşte construe­­a Intrat în probe tehnologice lorilor şi monturilor din ca­­p Instalaţie da 700 de tone drul Şantierului nr. 3 chimic, pungi din polietilenă anual, Iaşi (şef da şantier ing. Ga­­cu trei luni mai devreme față vrilă Bălan) și sprijinului acor­de termenul planificat prin dat de către uzina benefi­­cianul de stat. Realizarea a­­trară. Un nou lăcaş de cultură în satul Osol a început, re- schiţă de sistematizare a sa­­cent construcţia unui nou lă­­tutunt va cvea 0 capacitate caş de cultură. Este vorba , prin . . . „ despre căminul cultural din ce °e r­ cur '­va cu" localitate. Construcţia, care se prinde o sală de festivităţi, o va îmbina armonios în noua bibliotecă etc. _Pagina a 2 a Festi­valul național de teatru 81 C ■ ■ u­s­a Concursul televizat „Cheia oraşului ““ Sîmbătă, 1­0 octombrie, orele 18.00, la Casa de cul­tură a tineretului, are loc concursul televizat „Cheia oraşului“ iniţiat de Tele­viziunea română şi Biroul de turism pentru tineret al C.G. al U.T.G. Se vor­ întrece reprezen­tativele oraşelor Iaşi — Suceava. Echipa oraşului Iaşi este formată din : Cobzaru Io­nel, Avădăni Mihai, Smîn­­tînică Liviu, Nicolescu Mi­­haela, Nazare Ghiţă, Tiron Ionel, Rudnic Ioan. După concurs urmează un program artistic, M. MIHAILOVICI corespondent

Next