Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-10 / nr. 7177
mi xxn, Nr. 7177 TINERI 30 SAN1 10 GMMtlHHE me 4 PA61»! Continuitate şi exigentă în întărirea rîndurilor partidului O-tin SOROIU t«cr«t«i eî Comitetului municipal »î« partid laţi Format) din cei mai fonti' nati oameni care îşi decică toate forţele luptei pentru fericirea poporului, pentru progresul conţinuta al patriei noastre socialiste, Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu succes rolul de detaşament de avangardă al clasei muncitoare, de forţă politică conducătoare a întregii societăţi. El reprezintă — aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAS CEAUŞESCU la Congresul al X-lea — nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate şi de la care radiază energia şi lumina ce pun in mişcare şi asigură funcţionarea întregului angrenaj al orinduirii socialiste. La rîndul său, partidul se regenerează continuu sub impulsul puternicelor fascicole de energie şi lumină ce se îndreaptă permanent spre el din rîndul naţiunii noastre socialiste. Rezultă, aşadar, că partidul nu este şi nu poate fi considerat nici un moment ca un organism închis, oricît de perfect ar fi acest organism, întrucît atît în interiorul său cit şi în afara sa acţionează legi obiective, cerinţe noi, care-1 obligă să-şi împrospăteze continuu rindurile, să şi se întărească în permanenţă pentru a putea să-şi realizeze cu competenţă sporită rolul de forţă politică conducătoare a societăţii. In actuala etapă de dezvoltare a ţării, cînd se cer înfăptuite nu numai ca volum, dar și ca complexitate, sarcini extrem de mari, rezultate din amplul program adoptat de Congresul al X-lea, și când rolul conducător al partidului crește nemăsurat de mult, preocuparea pentru întărirea continuă a rîndurilor sale, pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a calităţii de membru de partid, trebuie să figureze la loc de frunte în activitatea tuturor organelor şi organizaţiilor de partid. De altfel, in Statutul modificat adoptat de recentul Congres străbate ca un fir roşu răspunderea ce revine organelor şi organizaţiilor de partid pentru întărirea, în continuare, a rîndurilor partidului. Avînd în vedere complexitatea problemelor ce s-au cerut şi se cer a fi rezolvate în cadrul municipiului Iaşi unde, o dată cu dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii au fost construite numeroase obiective industriale de interes republican. Comitetul municipal de partid, biroul său au îndrumat organizaţiile de partid să acorde o deosebită atenţia întăririi numerice şi calitative a rîndurilor lor. Ca urmare, numai în perioada ce s-a scurs de la cel de al IX-lea Congres au fost primiţi în partid aproape 8.000 de tovarăşi, organizaţia municipală numărînd în prezent peste 24.000 de comunişti. Evidenţiem în această ordine de idei comitetele de partid de la fabricile .Ţesătura”, de tricotaje ,Moldova”, U.F.S., Uzina metalurgică, Î.R.A., din centrul universitar etc., care conduc cu competenţă şi răspundere munca de primire în partid şi desfăşoară o susţinută activitate pentru educarea partinică a membrilor de partid. Pe această cale s-au consolidat din punct de vedere organizatoric şi politic organizaţiile de partid existente şi au fost constituite peste 100 de organizaţii în noile unităţi industriale, în construcţii, învăţămînt, comerţ etc., care reprezintă o puternică forţă dinamică în viaţa tuturor colectivelor de oameni ai muncii. Cu toate acestea, in activitatea de primire in partid continuă să persiste o seamă de neajunsuri. In unele cazuri, această activitate nu este condusă în mod constant şi concret, în raport cu cerinţele muncii de partid. Din această cauză unele organizaţii, luni de-a rîndul, nu primesc nici un tovarăş în partid, deşi există suficiente posibilităţi în această direcţie. Aşa de exemplu, la Fabrica de antibiotice, organizaţia de bază de la secţia I fermentaţie, în tot cursul anului trecut, nu a primit nici un membru de partid, iar în acest an a primit un singur tovarăş, în luna aprilie. O situaţie asemănătoare există şi la organizaţiile de bază de la biostimulatori, secţia a II-a extracţie penicilină şi altele. La Uzina mecanică „Nicolina", organizaţiile de partid de la reparaţii-vagoane, rotărirevagoane nu au primit în acest an nici un membru de partid. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare din acest punct de vedere există şi la unele organizaţii partid din construcţii, comerţ ca şi la organizaţiile de partid , de la filatură (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean m întreprinderile agricole de stat — gata cu însămînţftrile m C.A.P.-uri cu bilanţ nesatisfăcător la sfîrşitul epocii optime . Ctnd vremea calestitui e, pe alocuri, irosită Fila de azi a calendarului marchează sfîrşitul epocii optime pentru semănatul griului. Bilanţul acestei prime etape a campaniei agricole demonstrează că insăminţarea culturilor de toamnă nu s-a încadrat decit ia prea puţina locuri în limitele da timp recomandate. Restanţe serioase in această privinţă se constată în sectorul agricol cooperatist care a realizat pînă ieri dimineaţă doar 84 procente din plan. Dacă întreprinderile agricole de stat au raportat de-acum încheierea însămînţărilor de toamnă, dintre cooperativele agricole doar 20 an în prezent îndeplinite în întregime suprafeţele prevăzute. De la bun început trebuie să spunem că în întregul judeţ au existat suficiente posibilităţi pentm a se lucra în acelaşi ritm, dar ele n-au fost, din păcate, folosite gospodăreşte. Aşa se face că între cooperativele agricole intitziate se numără şi unele din zonele nordice PE OGOARE La lucru ZIUA , NOAPTEA. E vorba de soarta recoltei -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 Situația recoltării porumbului pentru boabe în cooperativele agricole, In dimineața zilei de 9 octombrie a. c. (în procente faţă de plan) ** Zona cu vegetaţie avansată Zona cu vegetaţie întîrziată 1. Baltati 100,0 32. Popricani 82,1 2. Bosia 100,0 33. Dumeşti 80,4 3. Coarnele-Caprel 100,0 34. Tansa-Belceşti 79,0 4. Grozeşti 100,0 35. Baiş 78,3 5. Golăeşti 100,0 36. Focuri 77,5 6.Movileni 100,0 37. Lungani ’* 77,3 7. Prisăcani 100,0 38. Leţcani 76,6 8. Probota 100,0 39. Holboca 75,2 9. Totoeşti 100,0 40. Andrieşeni 74,5 10. Trifeşti 100,0 41. Costuleni 73,4 11. Ţuţora 100,0 42. Uricani . ^ 72,0 12. Vînători-Popricani 98,9 43. Fîntîneîa 71,7 13. Belceşti 97,1 44. Rediu 98,9 14. Aroneanu 95,7 45. Cepleniţa 88,1 15. Româneşti 95,4 46. Erbiceni 63,1 16. Bulbucani 93,2 47. Podu Iloaiei 68,0 17. Ţigănaşi 934 48. Gorban 67,2 18. Forăşti 93,0 49. Moşne 64,5 19. Şipote 92,6 50. Hîrlău 61,6 20. Cotneri 91,3 51. Scobindi 59,7 21. Bohotin 90,9 52. Băiceni 58,6 22. Spinenl 90,7 53. Bivolari 51,2 23. Vlădeni 96,7 54. Cozmeşti 43,8 24. Deleni 90,2 55. Roşcani 46,1 25. Costeşti 89,0 56. Victoria 46,1 26. Cozia 88,4 57. Cîrjoaia 43,4 27. Răducăneni 88,4 58. Tg. Frumos 42,5 28. Corneşti 87,2 59. Popeşti 40,7 29. Horleştl 36,4 60. Pírleni 38,8 30. Plugari 86,2 61. Ciortaşti 36,2 31. Chiţcăreni 83,3 61 .OlhiŞti 29,4 1. Stolnicani-Prăjescu 90,0 26. Sineşti 31,4 2. Cozmeşti-St. Prăjesml 82,1 27. Drilguşani 29,7 3. Osol 78,1 28. Scînteia 29,2 4. Tome»« 74,0 29. Al. I. Cuz» 27,3 5. Moţca 73,0 30. StrolaţU 27,0 6. Tansa 65,5 31. Ipatel* 26,3 7. Mogoşeştî 56,1 82. Tîbana 24,1 8. Schela 54,7 33. Brăeşti 23,6 9. Ciurea 50,7 34. Lespezi 23,6 10. Mogoşeşti-Siret 50,5 85. Poorest®« 20,7 11. Schitu-Duca 50,1 36. Răchitaat 20,5 12. Verşeni 49,5 37. TStăîuşi 18,8 13. Dobroviţ 48,9 38. Gîrbeşti 17,5 14. Vatra-Paşcsni 47,5 39- Mădlrjao 16,2 15. Cristeşti 46,8 40. Butea 15,4 16. Voineşti 45,9 41. Hărmăneşti 14,7 17. Hălăuceşti 45,8 42. Ruşinoasa 14,4 18. Valea-Seacă 42,3 43. Dagîţa 12,1 19. Comarna 40,8 44 Brătuleşti 6,9 20. Ţibaneţe 40,4 45. Mironeasa . . . 9,7 21. Siretei 36,7 46. Strunga 9,2 22. Bîrnova 36,5 47. Miroslov«»H 7,2 23. Vînători 36,2 48. Mircosli 4,6 24. Grajduri 34,7 49. Oteleni 3,3 Centrul Iaşilor, văzut de la înălţime. Foto: M. D. £■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■Bl In pagina a 4-a Sesiunea O. N. U. « Conferința cvadripar- tită în problema Vietnamului Demisia premierului suedez nmmmmmmmmmmmmmmmmammmmmm*' 4P Ms 0a în unul din laboratoarele Institutului de flibu din Iași. Foto: D. Rotară. § C respi întreprinderea ars 14 instalaţii montaje laşţ Metoda drumului critic dă roade ■ După asm ne-a informat economista Marcela Palade, şefa serviciului de planificai® de la întreprinderea ns. 14 instalaţii montaje din localitate, la sfîrşitul celor nouă luni din acest an s-a realizat o producţie suplimentară de 1,1 milioane de lei, iar economiile suplimentare la preţul de cost sunt de peste 1,6 milioane de lei. De notat că aproape întregul spor de producţie se datora şie creşterii productivităţii muncii. Rezultatele au fost determinate, în principal, de perse»verenţa cu care colectivul de constructori al acestei întreprinderi iniţiază măsuri dar organizarea superioară a pro-» ducţiei şi a muncii, printre care amintim metodele moderate de planificare şi execuţia a lucrărilor. Este vorba de metoda drumului critic îmbinată cu execuţia în lanț a lucrărilor.»" (continuare in pag. a 3-a| Lotul specialistului - acolo unde o tur nevoile societăţii! la Onorînd profesia, absolvenţii achită investiţia pentru specializare . Tinerii mediei sunt aşteptaţi la 1 noiembrie la posturi ■ Pe unde v-aţi aciuat, tovarăşe profesor ? Vastul program e de dezvoltare a României socialiste, elaborat de Congresul al X-lea, ridică în faţa poporului nostru sarcini deosebite, a căror înfăptuire presupune o judicioasă raţionalizare a energiilor şi capacităţilor de care dispune ţara. Această echilibrare a forţelor corespunzător intereselor majore ale societăţii — este o problemă de organizare, de administraţie, dar şi o îndatorire socială, o problemă de conştiinţă, un examen al responsabilităţii personale şi cetăţeneşti. Toţi trebuie să înţeleagă că înflorirea patriei solicită fiecăruia din noi eforturi, chiar anumite sacrificii. Pe de altă parte, pregătirea unui specialist presupune azi o investiţie materială şi morală pe care societatea trebuie să şi-o recupereze în folosul colectivităţii Întregi. Statul este acela care l-a ţinut pe la şcoli, este în dreptul lui să-l trimită acolo unde are nevoie mai mare de el. Numai prin contribuţia directă pe şantierele vieţii economice şi social-culturale cadrele cu calificare superioară pot sluji realmente Interesele superioare ale societăţii, care sunt şi propriile lor interese — de fructificare a capacităţii şi cunoştinţelor. De aceea prezentarea fiecărui absolvent de facultate la locurile de muncă, unde interesele societăţii îl cer, echivalează cu un act de răspundere socială, de patriotism şi de etică profesională. De curînd a avut loc repartizarea absolvenţilor din Institutele de medicină şi farmacie, care la 1 noiembrie se vor îndrepta către noile posturi, pentru a aplica în practică cunoştinţele acumulate în cei 6 ani de facultate. „Avem convingerea că toate cele 33 de cadre medicale care intră în reţeaua sanitară sunt hotărîte să se achite cu cinste de nobilele lor obligaţii sociale, de apărare şi promovare a sănătăţii, ne spune tov. medic î. BACIU, de la Direcţia sanitară a judeţului Iaşi. De altfel, medicii internişti, în număr de şase, s-au şi instalat la circumscripţiile lor, unde li s-au asigurat din vreme condiţii optime de muncă şi de trai. Justa înţelegere a funcţiei sociale, a vocaţiei şi a responsabilităţii acestei profesiuni i-a determinat pe tinerii absolvenţi Viorica Iancu, Ulriche Kessler, Ştefan Dan Antohi ş.c.l. să-şi onorez — printr-o muncă făcută Valeriu C. NEŞTIAN (continuare in pag. a 2-a) Uzina de prelucrare a maselor plastice Cu trei luni înainte de termen de eucnd, la U.PJRT.P. Iaşi ceasta se datoreşte construea Intrat în probe tehnologice lorilor şi monturilor din cap Instalaţie da 700 de tone drul Şantierului nr. 3 chimic, pungi din polietilenă anual, Iaşi (şef da şantier ing. Gacu trei luni mai devreme față vrilă Bălan) și sprijinului acorde termenul planificat prin dat de către uzina beneficianul de stat. Realizarea atrară. Un nou lăcaş de cultură în satul Osol a început, re- schiţă de sistematizare a sacent construcţia unui nou lătutunt va cvea 0 capacitate caş de cultură. Este vorba , prin . . . „ despre căminul cultural din ce °e r cur 'va cu" localitate. Construcţia, care se prinde o sală de festivităţi, o va îmbina armonios în noua bibliotecă etc. _Pagina a 2 a Festivalul național de teatru 81 C ■ ■ usa Concursul televizat „Cheia oraşului ““ Sîmbătă, 10 octombrie, orele 18.00, la Casa de cultură a tineretului, are loc concursul televizat „Cheia oraşului“ iniţiat de Televiziunea română şi Biroul de turism pentru tineret al C.G. al U.T.G. Se vor întrece reprezentativele oraşelor Iaşi — Suceava. Echipa oraşului Iaşi este formată din : Cobzaru Ionel, Avădăni Mihai, Smîntînică Liviu, Nicolescu Mihaela, Nazare Ghiţă, Tiron Ionel, Rudnic Ioan. După concurs urmează un program artistic, M. MIHAILOVICI corespondent