Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-21 / nr. 7213

mi xxii. Nr. 7213 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 PAGINI 39 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean UN OBIECTIV-ÎNDEPLINIREA SARCINILOR TRASATE DE CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI Suprafețeli irigate vor fi ixtiate. Pe ii la exilarea amenajării arare ? In Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., la Congresul al X-lea al P.C.R. se menţionează că „Trebuie înfăptuite cu consecvenţă o­­biectivele pe care ni le-am fixat în domeniul irigaţiilor, astfel ca in 1975 să avem circa două milioane şi jumă­tate de hectare irigate, iar in 1980, suprafaţa irigată să ajungă la trei milioane şi jumătate — patru milioane de hectare. Pe lingă realizarea unor sisteme moderne de irigaţii este necesar să se acorde în continuare atenţie executării amenajărilor locale urmind ca treptat ele să fie perfecţionate şi incluse în sistemele mari". Agricultura judeţului nostru dispune de posibilităţi in­­semnate pentru irigarea culturilor. De altfel, în ultimii ani au fost efectuate amenajări şi au fost irigate cultu­rile pe circa 11.000 de hectare. In ce ritm vor fi extinse amenajările pentru irigaţii, ce măsuri au fost luate pen­tru a se obţine producţiile scontate? Pentru a afla răs­puns la aceste Întrebări am stat de vorbă cu rov. ing. T. BALOŞ, director adjunct la Direcţia agricolă judeţea­nă, care ne-a spus : •— In cursul anului 1970, cooperativele agricole din ju­­deţul nostru vor trebui să irige 12.000 de hectare. In acest scop, vor fi extinsa amenajările în sistemele exis­tente ca, de exemplu, la cooperativele agricole din Ră­­chiteni, Lespezi, Grozeşti, Popricani, Trifeşti etc., vor fi create noi sisteme la Focuri, Tg. Frumos, Forăşti. Toate acestea vor fi amenajări locale efectuate cu posibilităţile cooperativelor agricole. — Am dori să cunoaştem dacă unităţile ce vor extinde amenajările au intrat în posesia documentaţiei şi ampla­samentelor necesare pentru a putea trece la executarea lucrărilor.­­ Documentaţiile au fost întocmite din vreme pentru toate unităţile, cu excepţia celei pentru suprafeţele ce urmează a fi irigate la C.A.P. Forăşti. Intre timp au fost predate şi amplasamentele, urmînd ca în curînd să intre în posesia acestora şi cooperativele agricole din Focuri şi Tg. Frumos. Unităţile cooperatiste din Totoieşti şi Plugari vor iriga 40 de , hectare şi, respectiv, 25 de hec­tare, fără amenajări speciale. Acestea vor uda terenurile din jurul iazurilor pe care le posedă, folosind aspersoa­­rele.­­ Ca să poată intra în exploatare Încă din anul viitor, noile suprafeţe trebuie amenajate cel mai tîrziu pînă la 30 aprilie 1970. In ce stadiu se află lucrările la noile a­­menajări ? — Deocamdată în nici una din unităţile ce vor extin­de irigaţiile nu s-a trecut la atacarea lucrărilor de ame­najare. E drept că pînă acum cooperatorii au fost ocu­paţi cu strîngerea recoltelor, însă printr-o mai bună or­ganizare a muncii puteau fi repartizate forţe şi la lucră­rile de amenajare a noilor suprafeţe. Toate aceste întâr­zieri vor trebui recuperate in aceste zile care se menţin încă bune de lucru. Consiliile de conducere şi specia­liştii vor trebui să ia de îndată măsurile care se impun, cu atît mai mult cu cit din cauza inundaţiilor din acest an trebuie decolmatate, refăcute şi canalele de pe circa 6.000 de hectare din sistemele vechi de irigaţii. A lăsa totul pe seama timpului din primăvară înseamnă a întîr­­zia cu punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii. Con­ducerile unităţilor trebuie să înţeleagă acest lucru. — Recoltele obţinute in uneie sisteme de irigaţii n-au fost la înălţimea aşteptărilor. E vorba cumva de greşeli de amplasare sau de altceva ?­­— Anul acesta a fost destul de capricios pentru cul­turile agricole. E drept însă că nici în anii din urmă producţiile n-au atins, în multe locuri, nivelul dorit. Cau­zele sunt de ordin­­ subiectiv. N-au fost respectate grafi­cele şi normele de udare, n-au fost­ asigurate schimbu­rile necesare pentru a se uda 20 de ore din 24. Au fost unităţi­­ în care, practic, ' nu «avea cine muta aripile de aspersoare pentru a se putea continua udatul ' fără în­trerupere. In asemenea condiţii, sigur că nu se pot ob­ţine producţiile scontate. — Unele unităţi au insăminţat grîu în această toamnă în sistemele de irigaţii. Am dori să ştim dacă în unităţi­le respective, avind în vedere toamna destul de sece­toasă, s-a început udatul acestei culturi . In nici o unitate nu s-a început udatul, deşi era absolut necesar acest lucru. Direcţia agricolă a transmis tuturor specialiştilor săi din unităţi să ia măsui cuve­nite pentru a se trece imediat la aplicarea udărilor de aprovizionare pe toate suprafeţele din sistemele de iri­gaţii.­­Nu contestăm valoarea indicaţiilor date de Direcţia agricolă. Dar, în cazul de faţă, conducerile unităţilor, specialiştii trebuiau să aştepte sosirea acestor indicaţii de la Direcţia agricolă ? Din cîte ştim, în fiecare iarnă, specialiştii participă la cursuri de îmbogăţire a cunoş­tinţelor legate de agrotehnica culturilor irigate. __ Sigur, conducerile unităţilor, specialiştii trebuiau din proprie iniţiativă să treacă la aplicarea udărilor. Du­pă cum s-a constatat însă aceștia au dovedit o mare delăsare, supărătoare chiar. Gheorghe GHINDĂ (continuare In pag. a 3-a) Medalii de aur pentru inventatorii români In cadrul Expo­ziţiei internaţiona­le de invenţii des­chisă între 7 şi 15 noiembrie la Nür­nberg, România a participat cu cinci patente selecţio­nate de experţi ai Oficiului de stat pentru In­venţii. Invenţiile româ­neşti au întrunit aprecierile unani­me ale specialiş­tilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. Este vorba de „Metodă şi sche­mă pentru măsu­rarea puterilor în­tr-un regim de­format energetic" de prof. dr. do­cent Ion Anto­­niu, membru co­respondent al A­­cademiei­ „Struc­tura prefabricată din beton precom­­primat pentru ha­le industriale blin­date, fără pod teh­nic* apărtinind inginerilor Dan Mărăcine şi Am­­za Octavian de la Institutul de pro­iectări pentru in­dustria uşoară şi „Procedeu şi in­stalaţie de transmi­sie a semnalelor de bandă largă* de prof. ing. Geor­ge Popescu de la Institutul poli­tehnic din Bucu­reşti şi ing. Do­rin Alexe Gheor­ghe Popea de la Studioul de tele­viziune „Bucu­reşti“. In cadrul altor expoziţii şi saloa­ne de invenţii, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris şi în alte lo­calităţi, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor ro­mâni au fost me­daliate, de aseme­nea, cu aur. (Agerpres) Pentru prima dată In­­ară Locomotiva Die­­sel-electrică cu nr. de fabricaţie 136, căreia i s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost do­tată cu un sistem perfecţionat de fiîrtare reostatică, aplicat pentru prima oară în ţa­ra noastră. Con­ceput de către proiectanţii Uzi­nei „Electropu­­tere”, sistemul este folosit pen­tru frinarea tre­nurilor aflate în mişcare, precum şi pentru ajusta­rea şi reglarea vi­tezelor mari, func­ţionarea sa ba­­zîndu-se pe trans­formarea energi­ei cinetice a tre­nurilor în ener­gie electrică. (Agerpres) Un nou tip de casă-camping Tehnicienii Aurel Roşu şi Constantin Roman de la Com­­­plexul pentru industrializarea lemnului din Comăneşti au proiectat şi realizat un nou şi interesant tip de casă­­camping, care poate fi uşor transportată de la un loc la altul fără să fie necesară de­montarea. Casa-camping are o formă sferică și poate fi montată pe un suport cu 10 picioare pe orice teren. (Agerpres) Liceul industrial de chimie Iași. Imagine din laboratorul de chimie analitică, unde elevii din anul II B execută lucrări practice. Foto: AURIAN Din experienţa Uzinei mecanice Paşcani Economii suplimentare de 2,7 milioane lei prin reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivităţii muncii Avind în vedere faptul că cheltuielile de producţie con­stituie un factor deosebit de important în desfăşurarea u­­nei activităţi economice efi­ciente, colectivul Uzinei me­canice de material rulant Paş­cani a urmărit să realizeze o bună utilizare şi gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune. Chel­tuielile de producţie au fost reduse an de an, lucru ce s-a oglindit în reducerea siste­matică a preţului de cost şi în obţinerea de beneficii pes­te sarcinile de plan. Numai în acest an economiile suplimen­tare la preţul de cost se ci­frează la peste 2.750.000 de lei. De remarcat este faptul că aceste economii s-au realizat, în principal, pe seama redu­cerii cheltuielilor materiale, printr-o mai judicioasă utili­zare a materiilor prime şi ma­terialelor auxiliare. De altfel, cifra de 1.256.000 de lei, re­prezentând­­economiile de ma­teriale, este grăitoare. Desi­gur, ne-a preocupat şi utiliza­rea celorlalte posibilităţi de reducere a cheltuielilor. De e­­xemplu, prin îmbunătăţirea normelor, ca urmare a pro­gresului tehnic şi a superioa­rei organizări a producţiei şi a muncii, s-au economisit 886.000 de lei. Avînd însă în vedere faptul că ponderea cheltuielilor în preţul de cost o au cheltuielile materiale, ne-am concentrat atenţia în special în această direcţie. Peste 40 la sută din econo­miile de materiale s-au reali­zat prin reducerea consumului de metal cu 141 tone. A e­xistat preocuparea ca la fie­care sortiment şi reper să fie valorificate posibilităţile de reducere a consumurilor. La boghiul .Gondolă", prin îm­bunătăţirea planurilor de ope­raţii, la reperele placă supe­rioară şi placă de legătură s-a redus consumul cu 2,4 kg. pe boghiu, iar prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie la reperele .gheare stingă şi dreapta", .arcuri de suspen­sie" şi .legături de arc" se economisesc 14 kg. La boghiul pentru Iran, prin înlocuirea tablei de 16 mm. cu tablă de 12 mm. la fabricarea reperului „placă superioară", rezultă o altă economie de 72 kg. de metal. Importante portiţe de risipă a metalului au fost în­chise prin introducerea şi ex­tinderea pe scară tot mai lar­gă a metodei combinate de croire a tablei şi a unor pro­cedee avansate de debitare. La tampoanele cilindrice, de exemplu, prin folosirea croirii combinate a reperului manşon tampon se economiseşte 1,550 kg. metal pe tampon. Deose­bit de­ eficientă s-a dovedit ini­ţiativa de a se recupera unele materiale, rezultate de la repa­raţiile, de vagoane. La repara­ţia capitală a vagoanelor de călători, înlocuindu-se tabla de 2 mm. de la reperul planşeu podea cu tabla recuperată de la pereţii vagonului, se reali­zează o economie de 374 kg. de metal pe vagon. Această me­todă a recuperărilor a fost ex­tinsă pe scară largă la che­restea. Folosirea cherestelei ce se recuperează de la demonta­rea pereţilor de la vagoanele ce intră în reparaţii capitale, la reparaţia periodică a vagoa­nelor, marfă descoperite, refo­­losirea cherestelei recuperate Vasile LACHE șeful serviciului pian (continuare în pag. a 3-a) Case noi la Oţeleni, Foto: G. PAUL o­m In pagina a 4-a ■ ...............■ ■ ■ ) Sesiunea O.N.U.­­ PARIS Conferința cvadripartită In problema Vietnamului Interviu cu prof. dr. docent CONSTANTIN PÎNTEA despre­ Academia de ştiinţe agricole şi silvice Recent, a luat fiinţă Aca­demia de ştiinţe agricole şi silvice care demonstrează în­semnătatea ce se acordă cer­cetărilor in acest domeniu cu o pondere atit de mare în e­­conomia naţională. Dintre membrii prezidiului noii aca­demii face parte şi prof. dr. docent CONSTANTIN PIN­­TEA, de la Institutul agrono­mic ieşean, căruia i-am a­­dresat citeva întrebări: — In primul rînd v-am ru­ga să ne spuneţi ce specia­lişti ieşeni au mai fost aleşi ca membri ai Academiei ? — Măi bucur că pot să a­­nunţ alegerea profesorului Va­sile Juncu ca membru de o­­noare, a prof. dr. docent Gheorghe Drăgan, ca membru permanent, a conf. dr. Vale­­r­iu Cotea, ing. Lucian Hat­­manu, directorul Direcţiei a­­gricole judeţene, ing. Ion Cos­­tache, directorul Staţiunii ex­perimentale agricole , Podu­ Iloaiei, ca membri corespon­denţi. Aceasta constituie o dovadă a preţuirii şi încrede­rii acordate specialiştilor din judeţul nostru. — Cum apreciaţi necesita­tea înfiinţării acestui înalt for ştiinţific ? — Se cunosc eforturile pe care statul nostru le face pentru realizarea unei agri­culturi moderne,­­ multilateral dezvoltate, menită să asigu­re producţii vegetale şi ani­male tot mai ridicate. Reali­zarea unor sisteme mari de irigaţii, chimizarea şi meca­nizarea agriculturii etc. nece­sită serioase investiţii care, pentru ca să fie cit mai ra­pid amortizate, au nevoie de studii prealabile temeinice, de o solidă fundamentare ştiinţifică. De asemenea, pen­tru dezvoltară şi continuă a producţiei (este necesar ca cercetarea în agricultură să fe mai bine organizată spre a aduce o contribuţie tot mai substanţială în ansamblul e­­conomiei noastre, ştiut fiind faptul că ştiinţa este astăzi o latură inseparabilă a pro­ducţiei materiale, a progresu­lui economic şi social al ţă­rii noastre. Sunt convins că prin Înfiinţarea noii academii vom ajunge în primul rind la elaborarea unei tematici cu­prinzătoare, unitare pe fără, care să abordeze probleme importante ale agriculturii, fi­nele cu rezolvări imediate, altele de perspectivă, dar la fel de esenţiale pentru pro­gresul pe care II dorim. In stabilirea ei se va colabora şi cu unităţi ştiinţifice din a­­fara academiei care au con­tingenţă cu problemele agri­culturii ca, de exemplu, in­stitutele agronomice şi diver­se catedre de la universităţi, institute politehnice etc. — Care sînt, după opinia dv„ principalele deficienţe ce s-au manifestat pînă în pre­zent în activitatea de cerce­tare şi mai ales în orienta­rea tematică ? — Sunt lipsuri care au fost arătate şi cu prilejul celui de-al X-lea Congres al P.C.R., când s-a subliniat că trebuie înlăturată dispersarea temati­cii ce iroseşte torţele şi sca­de randamentul cercetării, precum şi fărîmiţarea reţelei unităţilor de cercetare, ce ne­cesită o grupare corespunză­toare, precum şi perfecţiona­rea profilului şi structurii lor. In agricultură, mai ales, s-a resimţit lipsa de coordonare unică, existenţa paralelisme­lor şi limitarea cercetării la spaţii geografice reduse.­­ Din această cauză nu se putea realiza o sinteză cuprinzătoa­re a tuturor rezultatelor, iar introducerea lor in producţie se făcea cu greu, de multe ori cercetările rămlnlnd nefi­­nalizate. Au existat un timp rezerve din partea conduceri­lor unor unităţi agricole pri­vind introducerea unor solu­ţii ivite din cercetarea ştiin­­ţifiei pe motiv că acestea ar fi putut duce la perturbări a­­le planului de producţie, ig­­norlndu-se amănuntul că de fapt In acest fel se aduceau serioase daune calităţii şi productivităţii. — Cum credeţi că vor pu­tea fi înlăturate asemenea, stări de lucruri ? — Organele centrale ale a­­cademiei care au sarcina de a organiza includerea în proce­sul de producţie a rezultate­lor cercetării vor găsi cu si­guranţă modalităţile cele mai adecvate, prevăzute de altfel şi în Statut, care preconizea­ză încheierea de contracte cu Ministerul Agriculturii tocmai în acest scop. De altfel, sti­mulativ pentru aplicarea în practică a rezultatelor ştiinţi­fice este şi modul de subven- Elena PIETRARU (continuare în pag. a 3-a) Gustul spectatorului de fîlm şi programările Dacă de multe ori surprizele pe care ni le pregăteşte Oficiul difuzării filmelor sunt plăcute, există şi săp­­tămîni „moarte" în ca­re amatorii de filme (şi cine nu-i amator de un film bun, inte­resant ?) nu au nici un motiv să întirzie în sălile de spectacole. Este o problemă de gust, se spune de o­­bicei. Noi am consi­derat că e vorba pe de o parte de gustul spectatorilor şi pe de altă parte de gustul celor de care depin­de felul filmelor pe care le vedem săptă­­mînal. Am întreprins o anchetă atît printre spectatori, cit şi prin­tre cei care se ocupă de programarea şi di­fuzarea filmelor. Am început ancheta într-o sală de semi­nar, invitînd 20 de studenţi prezenţi să-şi precizeze gusturile în materie de film. Pre­ferinţele se împart în­tre filmele de aventuri şi filmele de artă. Am­bele noţiuni fiind foarte generale am cerut amănunte. RED. : Pe ecranele noastre rulează o va­rietate largă de filme de aventuri. Care din­tre ele v-au reţinut a­­tenţia ? Lucia Bordeianu : „îmi amintesc cu plă­cere de filmul „Aven­turierii" în care ac­ţiunea era bine con­struită şi voalată de o oarecare melanco­lie. Apoi filmul „Co­rabia nebunilor" a fost unanim recunos­cut ca un film bun". RED.: Ce credeţi despre Angelica ? A. Hanganu: „Fil­mele cu Angelica sînt de cea mai slabă fac­tură şi ce e curios e faptul că ocupă ecra­nele săptămîni în şir, şi e aproape sigur că la un cinematograf mai apare cîte o pe­liculă obosită cu An­gelici în diverse pos­turi. Acelaşi lucru l-aş spune despre filmul „Mai periculoase de­cit bărbaţii", în care se exploatează un spectaculos convenţio­nal, cu replici şi si­tuaţii comune şi to­tuşi două săptămini la rînd a rulat pe e­cranele din Iaşi. E surprinzător". L-am invitat să-şi spună părerea şi pe dramaturgul şi criti­cul de artă, Ştefan Oprea, sub a cărui semnătură apare ru­brica „Filmele săp­tămînii" în ziarul nos­tru, care ne-a răs­puns : „In acest an s-a simţit o îmbunătăţire în activitatea C.D.F.­­ului şi a întreprinde­rii , cinematografice şi am putut viziona fil­me de mare valoare cu cineaşti de pri­mă marine : Resnais, Antonioni,, Bunuel ş.a. In ce priveşte progra­marea filmelor mai sunt încă destule de­ficienţe, pornite în special dintr-un viciu de concepţie. Lucrăto­rii noştri din cinema­tografie sunt aproape unanimi în a consi­dera că filme bune sunt acelea care a­­duc cele mai mari încasări. Aşa se face că pe ecranele noas­tre cel mai des apar Giuliano Gemma, An­gelica şi alţi protago­nişti ai filmelor de a­­venturi şi erotism vul­gar, filme care rămin cu regularitate in a­fara artei. Reluările pînă la epuizare­a u­­nor asemenea pelicu­le întreţin un gust îndoielnic, la specta­torii tineri mai ales. In contrast cu aces­tea, filmele valoroase au un destin vitreg, sînt programate cu scepticism, în majo­ritatea cazurilor nu­mai cîte 3 zile la un cinematograf mic, nu­mit „de artă". Trecem de la spec­tatori la cei care au misiunea de a cunoaş­te gusturile publicului, de a cunoaşte posibi­lităţile U.D.F.-ului şi a programa, în con­secinţă, filmele pe e­­cranele noastre. Tov. C-tin Tolţea, directorul întreprinde­rii cinematografice Iaşi, ne-a lămurit felul in care se face alege­rea şi difuzarea fil­melor în oraşul nos­tru. „ Filmele achiziţio­nate de D.D.F. ne sunt distribuite prin Oficiul de difuzare a filmelor din Iaşi, ca­re repartizează filme­le pentru toată Mol­dova. Listele de pre­miere lunare sunt ast­fel consultate de noi la acest oficiu şi ale­gem circa 20 de pre­miere pe lună. RED. : Cine face parte din această co­misie de selecţie a fil­melor ? — Eu, tov. Cezărica Marinov, programator la serviciul de difu­zare. RED. : Cum alegeţi filmele ? — Trebuie să am in vedere şi planul finan­ciar şi cerinţele pu­blicului. RED. : Atunci puteţi să ne spuneţi cum îm­părţiţi dv. filmele ? — Da, filme comer­ciale ... RED. : ... ca Ange­lica ? — ... cu Angelica noi ne-am îndeplinit planul şi de aceea am programat filmul la două cinematogra­fe deodată. Şi filme educative. RED. : Cum faceţi sondajul opiniei pu­blice ? — Anul trecut s-au făcut nişte liste de teste, vreo 5-6.000 de N. ALDIN fcontinuare In pag. a 2-a) ANCHETA NOASTRA

Next