Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-21 / nr. 7289
FEWEWFIA IAŞULUI PAGINA 2 OMAGII] BUNILOR GOSPODARI Decanul de vîrstă al deputaţilor în Consiliul popular al municipiului Iaşi, tov. Ioan Trofin, ocupă un loc fruntaş în întrecere. — Muncesc pe tărîm obştesc din anii tinereţii, ne spune interlocutorul. Incepînd din 1954, de cînd am ieşit la pensie, îmi consacru mai mult timp treburilor cetăţeneşti. Am fost mulţi ani preşedinte al comitetului de stradă, iar în 1969, cînd împlineam respectabila vîrstă de 70 de ani, cetăţenii din circumscripţia electorală municipală nr. 137 din cartierul Galata, unde locuiesc, de altfel, m-au onorat cu mandatul lor, alegîndu-mă, deputat. — Şi dv. se pare că i-aţi onorat, transformîndu-vă, după cîte ştim, în animatorul întrecerii patriotice pentru înfrumuseţarea acelei părţi a cartierului. — Vedeţi, aici ar fi mai multe de spus. Înainte de toate, e bine să cunoaşteţi că cetăţenii din circumscripţia noastră, în totalitatea lor, sunt oameniharnici, aşa incit rezultatele ce le-am obţinut anul trecut, cînd am înfăptuit lucrări în valoare de aproape 120.000 de lei, sunt legate de numele celor mai mulţi dintre ei, printre care, permiteţi-mi să numesc doar doi: Ştefan Ropotă şi C-tin Cojocea, preşedintele şi secretarul comitetului de cetăţeni. — Locul doi pe care l-aţicucerit'' în întrecere se pare că nu vă prea satisface. Aspiraţi cumva la primul loc ? — Ce ţi-i »i cu ziariştii ? Parcă aţi citit în sufletul meu. Am fi putut, fără prea mare dificultate, să fi fost noi fruntaşii fruntaşi— Aţi pierdut primul lor, ca să folosim termeni consacraţi întrecerilor sportive,' Ta' HUefenţă' minimă, de cîteva mii doar. Aşadar, scorul a fost strins. — Cu toate acestea, personal nu sunt satisfăcut. Motivpentru care, împreună cu alegătorii mei, sînt hotărît săcedez în acest an locul ce-l ocupăm în întrecere, în favoarea primului. E o dorinţă pentru realizarea căreia, vă rog să credeţi, voi munci cu toată puterea de care încă dispun, în ciuda vîrstei pe care o am. Şi chem la Întrecere pentru cucerirea acestui loc toţi deputaţii Consiliului popular al municipiului Iaşi. Notaţi însă o propunere pentru municipalitatea noastră. Să se apropie mai mult de noi, ăştia bătrînii — fie deputaţi, fie membri ai comitetelor de cetăţeni. Cînd spun aceasta,’ mă gîndesc la inspiraţia neinspirată a tovarăşilor care au stabilit — o dată cu mutarea sediului Consiliului popular municipal în str. Ştefan cel Mare — funcţionarea biroului administraţiei locale de stat,cu problemele muncii obşteşti la etajul al doilea... — împărtăşim întrutotul observaţia dv., pe care au sesizat-o, de altfel, redacţiei noastre şi alţi activişti obşteşti. Vrem să credem că de data aceasta Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, căruia nu-i este străină sesizarea aceasta, întrutotul îndreptăţită, va face cuvenitele rectificări în distribuirea spaţiului primăriei. Pe deputata Elena Niculescu, din circumscripţia electorală municipală nr. 39, o întilnim mai des, fiind lucrătoare la întreprinderea poligrafică unde noi, prin natura meseriei, sînterr zilnic prezenţi. Nu o dată am auzit spunîndu-se despre ea , cuvinte de laudă, fiindu-i recunoscute calităţile organizatorice şi profesionale. De aproape un an de cînd este deputată a reuşit, să-şi atragă încrederea şi stima alegătorilor, adăugîndu-i-se la însuşirile ei alte atribute ca : spiritul gospodăresc, energia şi dinamismul în acţiunile patriotice. Circumscripţia Elenei Niculescu a ocupat locul I în întrecere. Este o performanţă la care deputata nu,, s-a aşteptat. — Care este secretul succesului dv. ? îi adresăm întrebarea Interlocutoarei. — Niciunul altul decit încrederea deplină a oamenilor în tot ceea ce facem, hărnicia lor şi dorinţa de a pune cu toţii umărul la înfrumuseţarea circumscripţiei. — Cu care dintre principalele obiective ce le-aţi realizat şi a căror valoare depăşeşte suma de 120.000 de Iei, vă mîndriţi cel mai mult ? — Cu piaţa Tg. Copou, pe care am reamenajat-o la propunerea şi cu concursul electiv al cetăţenilor, printre care un loc de frunte îl ocupă tovarăşii: Ion Constantinescu, Gh. Chiprian, Aristiţa Cernat şi mulţi alţii. — Succesele obţinute vă obligă la mai mult, mai ales dacă aveţi în vedere şi faptul că locul în Întrecere este aiit de disputat. — Neîndoios, vom folosi avantajul ce-l avem de a ne fi situat pe primul loc, făcînd în continuare dovada hărniciei noastre. Şi dacă, în ultimă instanţă, alta va fi circumscripţia care ne va întrece, nu va fi nici o pierdere, ci dimpotrivă. Aspectul gospodăresc al Iaşului va avea oricum de cîştigat. — Ce părere aveţi despre valoarea propunerilor făcute de deputaţi, de cetăţeni ?, ne adresăm tovarăşului Ion Călin, primarul comunei Hălăuceşti. — Njo să ne credeţi poate, dar de multe ori acestea ne fac să revedem planurile noastre iniţiale. Cînd am răspuns chemării la întrecere lansată de consiliul popular al comunei Mirceşti, de pildă, noi ne-am angajat să realizăm prin muncă patriotică un volum de lucrări în valoare de 800.000 de lei. Dar iată că deputaţii, consfituindu-se cu alegătorii, au venit la ultima sesiune cu noi propuneri pe care am fost nevoiţi să le introducem pe agenda de lucru a consiliului popular. Aşa se face că angajamentul nostru a crescut cu încă 400.000 de lei. Printre cei care au venit cu asemenea propuneri interesante se numără deputaţii: Maria Arva, Petru Omuşoru, Mihai Farcaş şi alţii. O dată însuşite aceste propuneri, vom face totul pentru traducerea lor in viaţă. n continuarea incursiunii noastre în rîndurile fruntaşilor în întrecerea patriotică, stăm de vorbă cu Maria C. Ichim, cooperatoare la Bălţaţi: — Ne-a spus primarul comunei că anul trecut aţi avut cele mai frumoase flori în faţa casei. — Nu ştiu dacă erau cele mai frumoase, dar au fost primele care au înflorit. L-am chemat şi pe preşedinte să le vadă. Am avut răsad de am mai dat şi la alţii. Chiar şi la şcoală. Îmi place să fie frumos în faţa casei. Mi-am făcut gard nou, spoiesc pomii, mătur trotuarul. Cînd am primit insigna de fruntaş m-am angajat ca în acest an să construiesc şi un podeţ de beton. — Principalul este să ştii să te apropii de oameni, ni se destăinuieşte Vasile Buznea, mecanizator fruntaş la Staţiunea experimentală din Podu Iloaiei şi deputat al consiliului popular comunal. Iaca, eu sunt şi preşedinte al comisiei de judecată, dar n-am avut prilejul să judec vreun caz din circumscripţia nea. Oamenii se înţeleg între ei. Iar dacă e vorba de o treabă de interes comun, pun umărul cu toţii. Anul trecut s-a terminat electrificarea circumscripţiei — la care au contribuit în mod deosebit Vasile Frăsilă şi Gh. Ţurcă — au fost construite două fîntîni, s-au amenajat drumul cu piatră, şanţuri pe margine. Şi sunt convins că la fel vom reuşi să realizăm şi obiectivele pe care ni le-am propus în acest an. — Are dreptate deputatul nostru, intervine în discuţie tov. Aurel Jitaru, secretarul consiliului popular al comunei Podu- Iloaiei, cînd spune că totul e să ştii să-ţi apropii oamenii, să te faci înţeles. Poate în aceasta constă reuşita noastră în atragerea celor mai mulţi locuitori ai comunei în schimbarea aspectului gospodăresc al localităţii care, fiind situată pe traseul turistic, presupune o mai mare grijă pentru ţinuta sa edilitar-gospodărească. Alex. Oanţă, Zoiţa Belinche, Teodora Olănuţă sunt doar cîţiva dintre mulţii buni gospodari pe sprijinul cărora ne bazăm în munca de mobilizare a maselor pentru îndeplinirea obiectivelor întrecerii în acest an. Tov. Vasile Rusu este o veche cunoştinţă a noastră. Comuna Aroneanu, al cărei primar este, a ocupat în ultimii ani primele locuri în întrecere: în 1968 — locul I, în 1969 — locul II. De altfel, deputaţii acestei comune au fost acei care anul trecut au adresat chemarea la întrecere către toate celelalte consilii populare comunale din judeţ. — De ce v-aţi lăsat mai prejos, anul trecut ? — ne adresăm primarului. — Nu ne-am lăsat mai prejos, ne-au luat-o alţii înainte — veni prompt răspunsul. Doar pentru asta e întrecere — conchide Interlocutorul. Ascultîndu-1 în continuare despre ceea ce și-au propus să realizeze pe tărîm gospodăresc în acest an, despre măsurile organizatorice întreprinse încă de la începutul anului, am înţeles lesne că locuitorii comunei Aroneanu rămîn neclintiţi în hotărîrea lor de a recîştiga, locul prim în întrecere. Este o dorinţă legitimă, pe care ne-au impărtăşit-o aproape toţi interlocutorii noştri. „Care sunt dorinţele exprese care vreau să mi se îndeplinească în acest an ?“. „Pepiniera de trandafiri, pe care am amenajat-o de curînd, să dea răsaduri de mina întîia" (D-tru Gh. Cobzac, deputat comunal Trifeşti: ,,,Să trecem pe locul III — pe care ne aflăm acum — pe altul mai de frunte" (Ioan Staverescu, preşedintele comitetului de cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi); „Oraşul Hirlău să se înscrie cu rezultate mai bune în întrecerea patriotică ce se desfăşoară între oraşele ţării" (Elena Timofte, deputată în Consiliul popular al oraşului Hîrlău); „Constructorul" să nu strice ceea ce facem noi cu muncă patriotică în cartier. Iar cind se întîmplă şi aşa, să refacă ceea ce a stricat" (Vasiliu Sever, deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 68 Iaşi); „Circumscripţia mea să-şi menţină locul fruntaş în întrecere" (Rodica Roşcăneanu, deputată în circumscripţia comunală nr. 14 Şipote); „Comuna noastră să devină mai frumoasă, mai bine gospodărită" (Mircea N. Signea, deputat în circumscripţia comunală nr. 45 Voineşti) ; „Să adăugăm, prin munca noastră, a tuturor, alte înnoiri cartierului Brînduşa" (Mihai Gheorghiu, deputat în circumscripţia electorală nr. 51 Iaşi). Pe Maria M. Cumpătă, preşedinta comitetului de cetăţeni din circumscripţia nr. 8 a comunei Mirceşti, am găsit-o la o şezătoare cu un grup de femei, acasă la Maria Dăscă. — Am aflat că deţineţi şi funcţia de preşedintă a comisiei de femei din C.A.P. Cum rezolvaţi aceste sarcini ? —Consider că este o strînsă legătură între aceste două preocupări. Nu o dată cele discutate cu femeile se concretizează în propuneri gospodăreşti ce trebuie înfăptuite în comună, în circumscripţie. Pe de altă parte, cunoaşterea acţiunilor întreprinse de către consiliul popular îmi ajută la stabilirea unor obiective concrete ale muncii comisiei de femei. — Ne puteţi da vreun exemplu de propuneri înfăptuite ? — Cum nu? Amenajarea parcului de lingă Muzeul memorial „Vasile Alecsandri", realizarea unui drinc pentrucirculaţia vitelor ca acestea să nu treacă pe şoseaua principală, a unui pod din tuburi de beton, sunt doar cîteva dintre ele. Dar asta numai cu sprijinul larg al cetăţenilor la mobilizarea cărora m-au ajutat şi ceilalţi membri ai comitetului : Mihai Spiridon, Dumitru Mirţ, Eva Giurgi. In popasul ce l-am făcut în oraşul Tg. Frumos, o primă întrebare adresată primarului, tov. Costache Puiu, s-a referit la principalele obiective ale consiliului popular pentru anul în curs. Multe din obiectivele noastre pe acest an sunt legate de înfăptuirile din 1969. Astfel, realizarea noului magazin universal a dus la eliberarea unor spaţii comerciale pe care le vom folosi pentru darea în folosinţă a unor magazine specializate. Continuarea construcţiei internatului şi cantinei liceului, a blocului cu 40 de apartamente, a lucrărilor de modernizare a pieţei agroalimentare sunt numai cîteva dintre aceste obiective. Referindumă la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare aş vrea să subliniez că valoarea lucrărilor ce vor fi efectuate prin muncă patriotică a fost estimată la 2,5 milioane de lei. — în ce măsură aceste probleme se înscriu pe agenda de lucru a Consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste, al cărui preşedinte sînteţi ? — Ca şi în anul trecut, Consiliul orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste şi-a propus să urmărească îndeaproape îndeplinirea planului de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii. Legătura strînsă cu deputaţii, sprijinirea acţiunilor întreprinse de aceştia constituie o chezăşie în această direcţie. Analiza făcută asupra stilului şi metodelor de muncă ale deputaţilor ne-a dat posibilitatea să realizăm un larg schimb de experienţă între ei, să stabilim măsuri eficiente de strîngere a legăturilor deputaţilor cu alegătorii. Preocuparea pe care am avut-o pentru traducerea în viaţă a propunerilor făcute de cetăţeni a contribuit la stimularea iniţiativei de jos, domeniu în care vom persevera şi pe viitor. La întrebarea redacţiei în legătură cu factorii care contribuie la o tot mai largă mobilizare a maselor la acţiunile gospodăreştiedilitare ne-au răspuns mai mulţi interlocutori. Gh. Codreanu, deputat, membru al comitetului executiv al consiliului popular al comunei Schitu-Duca : — Exemplul personal al deputaţilor şi cultivarea, în acest mod, a gustului pentru frumos. Ing. Despina Savin, deputată, secretara comitetului comunal al femeilor Leţcani: — O strînsă legătură cu alegătorii, colaborarea consiliului popular cu organizaţiile de masă. Gh. Luchian, ţăran cooperator din comuna Stolniceni-Prăjescu: — Sintem dornici să contribuim la înfrumuseţarea localităţii. Numai să fim mobilizaţi şi stimulaţi în întrecere. Vasile Straticiuc, primarul comunei Strunga : — Antrenarea la lucru a comisiilor permanente, a comitetelor de cetăţeni. Informarea locuitorilor comunei cu obiectivele care ne stau In faţă, cu modul de îndeplinire a acestora. • Ina- Vasile Tănase, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Tătăruşi . — Conducerea concretă a întregii activităţi de către comitetul comunal de partid, preocuparea tuturor organizaţiilor de bază pentru problemele gospodăreşti. De asemenea, asigurarea continuităţii acţiunilor, chiar şi pe timp de iarnă. Neculai Mazilu, membru al comitetului de cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1 Hălăuceşti. — In toate acţiunile noastre să fim sprijiniţi de către comitetul executiv al consiliului popular. Cine nu cunoaşte înnoirile de ordin gospodăresc din comuna Movileni ? A scris nu o dată şi ziarul nostru despre ele, înfăţişînd prin ilustraţii sugestive principalele obiective înălţate în ultimii ani aici. Modernul şi spaţiosul dispensar uman, dat în folosinţă la începutul anului trecut, construcţia brutăriei, a cărei capacitate de producţie este de 2.000 kg. piine Intr-o zi, amenajarea drumurilor din comună — ca să pomenim doar cîteva dintre înfăptuiri — sînt strîns legate de numele preşedintelui C. A. P., ing. Ionel Adrian, alesul cetăţenilor ca deputat atît în Consiliul popular judeţean cît şi în organul local al puterii de stat. — în ce constă „secretul" succesului dv. obţinut şi pe tărîmul activităţilor de ordin gospodărescedilitar ? — Ştiu eu ? Poate în primul rînd în autoritatea morală cîştigată în faţa alegătorilor. — La ce acţiuni mai importante canalizaţi în acest an forţele cetăţenilor din Movileni ? — La tot ceea ce ţine de schimbarea, in sensul înfrumuseţării, a aspectului general al comunei. Şi înainte de toate, la grăbirea construcţiei şi ieftinireapreţului de cost — prin efectuarea de muncă patriotică — la obiectivele aflate în lucru : noul local de şcoală de Larga Jiţia, baia comunală, precum şi la obiectivul care poate, pentru unii cititori, constituie o surpriză, plăcută, bineînţeles , fabrica de cărămidă. O discuţie deosebit de agreabilă am purtat-o cu tov. C-tin Smadici, primarul comunei Ţibăneşti, veteranul primarilor din judeţul nostru. După ce a muncit timp de 4 ani ca secretar de consiliu, la Ţibăneşti, începînd din 1953, este primarul aceleiaşi comune, care a cunoscut, asemenea tuturor aşezărilor noastre,, însemnate transformări în anii din urmă. — Munca te scapă de trei mari rele: plictiseala, viciul şi sărăcia. Un adevăr esenţial al vieţii. Dar experienţa muncii din anii noştri — şi cu aceasta vreau de fapt să intru în răspunsul pe care-l aşteptaţi — ne spune interlocutorul — ne-a învăţat că nu de munca oricum făcută e vorba, ci de acea investiţie de inteligenţă şi forţă fizică ce poate aduce maxime foloase. In acest sens, aş vrea să vă spun că dacă comuna Ţibăneşti a fost oarecum consecventă în ceea ce priveşte succesele obţinute pe tărîm obştesc, în ultimul deceniu ocupînd, an de an, unul din primele patru locuri în întrecere — aceasta se datoreşte încrederii şi entuziasmului oamenilor, convingerii nestrămutate că tot ceea ce fac este în propriul lor interes al societăţii noastre socialiste. Profund generoasă, fortifiantă, ampla acţiune a muncii patriotice angajează intim, plenar, pe cetăţenii oraşelor şi satelor noastre, roadele eforturilor lor fiind, la tot pasul, evidente. In larga şi vibranta întrecere patriotică, declanşată în întîmpinarea celor două mari evenimente din istoria poporului român, care au avut loc anul trecut — Congresul al IX-lea al P.C.R. şi împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei , difuzia gigantică de energie, de elan şi dorinţă de lucru în folosul obştei, al vieţii de fiecare zi a oamenilor, pentru propăşirea de astăzi şi de mîine a localităţilor noastre, a făcut ca bilanţul acţiunilor patriotice la sfîrşitul anului să fie deosebit de bogat. Angajamentul asumat de judeţul Iaşi în întrecerea dintre consiliile populare a fost astfel realizat şi depăşit, înfăptuindu-se prin muncă patriotică lucrări a căror valoare întrece suma de 70 de milioane de lei. Dincolo de această cifră stă, fireşte, munca oamenilor, a deputaţilor şi alegătorilor lor, pasiunea acestora pentru frumos, dragostea lor neţărmurită pentru aspectul localităţilor în care trăiesc şi muncesc. In dialogul pe care redacţia noastră l-a purtat cu fruntaşi sau despre fruntaşii în întrecerea patriotică, nu am urmărit atît prezentarea înfăptuirilor de ordin gospodăresc-edilitar cît mai ales sensul acţiunilor întreprinse, sentimentele ce însoţesc pe harnicii noştri gospodari în tot ceea ce înfăptuiesc pe tărîmul obştesc. Concomitent cu prezentarea cîtorva portrete ale celor evidenţiaţi în acţiunile patriotice, inserăm, atît cît poate permite spaţiul unei pagini de ziar, răspunsurile acestora ca şi ale altor interlocutori, strînse sub Întrebarea generică : „Care este forţa morală ce dă impuls energiilor în vasta şi nobila acţiune de continuă schimbare a înfăţişării aşezărilor noastre ?" De vorbă CU fruntaşi şi DESPRE fruntaşii în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea localităţilor ION CAMN primarul comunei Hălăuceşti MARIA C. ICHIM cooperatoare, Bălţaţi VASILE BUZNEA deputat comunal AUREL JITARU secretarul consiliului popular comunal Podu Iloaiei VASILE RUSU primarul comunei Aroneanu, DUMITRU CH. COBZAC deputat comunal Trifeşti IOAAN STAVERESCU, preşedintele comitetului de cetăţeni in circumscripţia electorală nr. 1 , Iaşi ELENA TIMOFTE deputată, oraş Hîrlău RODICA ROŞCĂNEANU deputată comunală Şipote CONST. SMADICI primarul comunei Ţibăneşti Ing. IONEL ADRIAN deputat, comuna Movileni MIRCEA N. SIGNEA deputat comuna Vidoineşti, NECULAI MAZILU membru al comitetului de cetăţeni, circumscripţia electorală nr. 1 Hălăuceşti VASILE TANASE învăţător, comuna Tătăruşi VASILE STRATICIUC primarul comunei Strunga GH. LUCHIAN ţăran cooperator, comuna Stolniceni- Prăjescu Ing. DESPINA SAVIN deputată comunală. Leţcani GH. CODREANU deputat comunal Schitu-Duca COSTACHE PUUL primarul oraşului Tg. Frumos MARIA M. CUMPĂTĂ preşedinta comitetul de cetăţeni, circumscripţia electorală nr. 8 Mirceşti MIHAI GHEORGHIU deputat, municipiul Iaşi* Relatările interlocutorilor noştri au evidenţiat cu putere un element comun care însoţeşte pretutindeni eforturile cetăţenilor în patriotica şi nobila activitatede ridicare edilitar-gospodarească a localităţilor noastre. Este vorba de sentimentul certitudinii, acest sentiment înălţător prin prisma căruia anul 1970, care face legătura cu viitorul cincinal, se prefigurează, sub aspectul marii întreceri patriotice, ca un an dominat de gîndul nobil al responsabilităţii civice, de îndîrjirea calmă, chibzuită a gospodarului inteligent, hotărît să nu precupeţească nimic pentru a-şi valorifica la maximum eforturile, resursele materiale şi de experienţă incit să adauge înnoirilor de pînă acum ale meleagurilor ieşene altele şi mai evidente, pe măsura imperativelor majore ale etapei actuale de dezvoltare a ţării. Celor citaţi în această pagină, ca şi tuturor fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea patriotică din municipiul şi judeţul Iaşi, redacţia le adresează, cu acest prilej, un vibrant omagiu, însoţit de promisiunea că vom populariza, mai mult decit am făcut-o pînă acum, succesele obţinute pe acest tărîm, precum şi pe înfăptuitorii lor care — pe drept cuvînt —sunt demni de toată stima. Pagină realizată de ALICE OUATU AEIREL INDIANU Potoi G. PAUL