Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)

1970-02-21 / nr. 7289

FEWEWFIA IAŞULUI PAGINA 2 OMAGII] BUNILOR GOSPODARI D­ecanul de vîrstă al deputa­ţilor în Consiliul popular al municipiului Iaşi, tov. Ioan Trofin, ocupă un loc fruntaş în întrecere. — Muncesc pe tărîm obştesc din anii tinereţii, ne spune inter­locutorul. Incepî­nd din 1954, de cînd am ieşit la pensie, îmi con­sacru mai mult timp treburilor cetăţeneşti. Am fost mulţi ani preşedinte al comitetului de stra­dă, iar în 1969, cînd împlineam respectabila vîrstă de 70 de ani, cetăţenii din circumscripţia elec­torală municipală nr. 137 din car­tierul Galata, unde locuiesc, de altfel, m-au onorat cu mandatul lor, alegîndu-mă, deputat. — Şi dv. se pare că i-aţi ono­rat, transformîndu-vă, după cîte ştim, în animatorul întrecerii pa­triotice pentru înfrumuseţarea a­­celei părţi a cartierului. — Vedeţi, aici ar fi mai multe de spus. Înainte de toate, e bine să cunoaşteţi că cetăţenii din cir­cumscripţia noastră, în totalita­tea lor, sunt oameni­­harnici, aşa incit rezultatele ce le-am obţi­nut anul trecut, cînd am­ înfăp­tuit lucrări în valoare de aproa­pe 120.000 de lei, sunt legate de numele celor mai mulţi dintre ei, printre care, permiteţi-mi să numesc doar doi: Ştefan Ropotă şi C-tin Cojocea, preşedintele şi secretarul comitetului de cetă­ţeni. — Locul doi pe care l-aţi­­cu­cerit'' în întrecere se pare că nu vă prea satisface. Aspiraţi cum­va la primul loc ? — Ce ţi-i »i cu ziariştii ? Parcă aţi citit în sufletul meu. Am fi putut, fără prea­ mare dificultate, să fi fost noi fruntaşii fruntaşi­— Aţi pierdut primul lor, ca să folosim termeni consacraţi în­trecerilor sportive,' Ta' HUefenţă' minimă, de cîteva mii doar. Aşa­dar, scorul a fost strins. — Cu toate acestea, personal nu sunt satisfăcut. Motiv­­pentru care, împreună cu alegătorii mei, sînt hotărît să­­cedez­ în acest an locul ce-l ocupăm în întrece­re, în favoarea primului. E o do­rinţă pentru realizarea căreia, vă rog să credeţi, voi munci cu toa­tă puterea de care încă dispun, în­­ ciuda vîrstei pe care o am. Şi chem la Întrecere pentru cu­cerirea acestui loc toţi deputaţii Consiliului popular al municipiu­lui Iaşi. Notaţi însă o propunere pentru municipalitatea noastră. Să se apropie mai mult de noi, ăştia bătrînii — fie deputaţi, fie membri ai comitetelor de cetă­ţeni. Cînd spun aceasta,’ mă gîn­­desc la inspiraţia neinspirată a tovarăşilor care au stabilit — o dată cu mutarea sediului Consi­liului popular municipal în str. Ştefan cel Mare — funcţionarea biroului administraţiei locale de stat,­­cu problemele muncii ob­şteşti la etajul al doilea... — împărtăşim întrutotul obser­vaţia dv., pe care au sesizat-o, de altfel, redacţiei noastre şi alţi ac­tivişti obşteşti. Vrem să credem că de data aceasta Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular municipal, căruia nu-i este străi­nă sesizarea aceasta, întrutotul îndreptăţită, va face cuvenitele rectificări în distribuirea spaţiu­lui primăriei. Pe deputata Elena Niculescu, din circumscripţia electorală mu­nicipală nr. 39, o întilnim mai des, fiind lucrătoare la întreprin­derea poligrafică unde noi, prin natura meseriei, sînterr­ zilnic prezenţi. Nu o dată am auzit spunîndu-se despre ea , cuvinte de laudă, fiindu-i recunoscute calităţile organizatorice şi profe­sionale. De aproape un an de cînd este deputată a reuşit, să-şi atragă încrederea şi stima alegă­torilor, adăugîndu-i-se la însuşi­rile ei alte atribute ca : spiritul gospodăresc, energia şi dinamis­mul în acţiunile patriotice. Circumscripţia Elenei Nicules­cu a ocupat locul I în întrece­re. Este o performanţă la care deputata nu,, s-a aşteptat. — Care este secretul succesu­lui dv. ? îi adresăm întrebarea Interlocutoarei. — Niciunul altul decit încre­derea deplină a oamenilor în tot ceea ce facem, hărnicia lor şi dorinţa de a pune cu toţii umărul la înfrumuseţarea circumscripţiei. — Cu care dintre principalele obiective ce le-aţi realizat şi a căror valoare depăşeşte suma de 120.000 de Iei, vă mîndriţi cel mai mult ? — Cu piaţa Tg. Copou, pe ca­re am reamenajat-o la propune­rea şi cu concursul electiv al ce­tăţenilor, printre care un loc de frunte îl ocupă tovarăşii: Ion Constantinescu, Gh. Chiprian, A­­ristiţa Cernat şi mulţi alţii. — Succesele obţinute vă obli­gă la mai mult, mai ales dacă aveţi în vedere şi faptul că locul­­ în Întrecere este aiit de dispu­tat. — Neîndoios, vom folosi avan­tajul ce-l avem de a ne fi situat pe primul loc, făcînd în conti­nuare dovada hărniciei noastre. Şi dacă, în ultimă instanţă, alta va fi circumscripţia care ne va întrece, nu va fi nici o pierdere, ci dimpotrivă. Aspectul gospodă­resc al Iaşului va avea oricum de cîştigat. — Ce părere aveţi despre va­loarea propunerilor făcute de deputaţi, de cetăţeni ?, ne adre­săm tovarăşului Ion Călin, pri­marul comunei Hălăuceşti.­­ — Njo să ne credeţi poate, dar de multe ori acestea ne fac să revedem planurile noastre iniţia­le. Cînd am răspuns chemării la întrecere lansată de consiliul popular al comunei Mirceşti, de pildă, noi ne-am angajat să rea­lizăm prin muncă patriotică un volum de lucrări în valoare de 800.000 de lei. Dar iată că depu­taţii, consfituindu-se cu alegăto­rii, au venit la ultima sesiune cu noi propuneri pe care am fost nevoiţi să le­ introducem pe a­­genda de lucru a consiliului popular. Aşa se face că angaja­mentul nostru a crescut cu încă 400.000 de lei. Printre cei care au­ venit cu asemenea propuneri interesante se numără deputaţii: Maria Arva, Petru Omuşoru, Mi­hai Farcaş şi alţii. O dată însu­şite aceste propuneri, vom face totul pentru traducerea lor in viaţă. n continuarea incursiunii noastre în rîndurile frun­taşilor în întrecerea patrio­tică, stăm de vorbă cu Maria C. Ichim, coopera­toare la Bălţaţi: — Ne-a spus primarul comunei că anul trecut aţi avut cele mai frumoase flori în faţa casei. — Nu ştiu dacă erau cele mai frumoase, dar au fost primele care au înflorit. L-am chemat şi pe preşedinte să le vadă. Am a­­vut răsad de am mai dat şi la alţii. Chiar şi la şcoală. Îmi pla­ce să fie frumos în faţa casei. Mi-am făcut gard nou, spoiesc pomii, mătur trotuarul. Cînd am primit insigna de fruntaş m-am angajat ca în acest an să con­struiesc şi un podeţ de beton. — Principalul este să ştii să te apropii de oameni, ni se destăi­­nuieşte Vasile Buznea, mecaniza­tor fruntaş la Staţiunea experi­mentală din Podu­ Iloaiei şi deputat al consiliului popular co­munal. Iaca, eu sunt şi preşedin­te al comisiei de judecată, dar n-am avut prilejul să judec vreun caz din circumscripţia n­ea. Oamenii se înţeleg între ei. Iar dacă e vorba de o treabă de interes comun, pun umărul cu toţii. Anul trecut s-a terminat e­­lectrificarea circumscripţiei — la care au contribuit în mod deo­sebit Vasile Frăsilă şi Gh. Ţu­rcă — au fost construite două fîn­­tîni, s-au amenajat drumul cu piatră, şanţuri pe margine. Şi sunt convins că la fel vom reuşi să realizăm şi obiectivele pe ca­re ni le-am propus în acest an. — Are dreptate deputatul nos­tru, intervine în discuţie tov. Aurel Jitaru, secretarul consiliu­lui popular al comunei Podu- Iloaiei, cînd spune că totul e să ştii să-ţi apropii oamenii, să te faci înţeles. Poate în aceasta constă reuşita noastră în atrage­rea celor mai mulţi locuitori ai comunei în schimbarea aspectu­lui gospodăresc al localităţii ca­re, fiind situată pe traseul turis­tic, presupune o mai mare grijă pentru ţinuta sa edilitar-gospodă­­rească. Alex. Oanţă, Zoiţa Belin­­che, Teodora Olănuţă sunt doar cîţiva dintre mulţii buni gospo­dari pe sprijinul cărora ne ba­zăm în munca de mobilizare a maselor pentru îndeplinirea o­­biectivelor întrecerii în acest an. Tov. Vasile Rusu este o veche cunoştinţă a noastră. Comuna A­­roneanu, al cărei primar este, a ocupat în ultimii ani primele locuri în întrecere: în 1968 — locul I, în 1969 — locul II. De altfel, deputaţii acestei comune au fost acei care anul trecut au adresat chemarea la întrecere că­tre toate celelalte consilii popu­lare comunale din judeţ. — De ce v-aţi lăsat mai prejos, anul trecut ? — ne adresăm pri­marului. — Nu ne-am lăsat mai prejos, ne-au luat-o alţii înainte — veni prompt răspunsul. Doar pentru asta e întrecere — conchide In­terlocutorul. Ascultîndu-1 în continuare des­pre ceea ce și-au propus să rea­lizeze pe tărîm gospodăresc în acest an, despre măsurile orga­nizatorice întreprinse încă de la începutul anului, am înţeles les­ne că locuitorii comunei Aronea­nu rămîn neclintiţi în hotărîrea lor de a recîştiga, locul prim în întrecere. Este o dorinţă legitimă, pe ca­re ne-au impărtăşit-o aproape toţi interlocutorii noştri. „Care sunt dorinţele exprese care vreau să mi se îndeplinească în acest an ?“. „Pepiniera de trandafiri, pe care am amenajat-o de curînd, să dea răsaduri de mina întîia" (D-tru Gh. Cobzac, deputat co­munal Trifeşti: ,,,Să trecem pe locul III — pe care ne aflăm acum — pe altul mai de frunte" (Ioan Staverescu, preşedintele co­mitetului de cetăţeni din circum­scripţia electorală nr. 1 Iaşi); „Oraşul Hirlău să se înscrie cu rezultate mai bune în întrecerea patriotică ce se desfăşoară între oraşele ţării" (Elena Timofte, depu­tată în Consiliul popular al ora­şului Hîrlău); „Constructorul" să nu strice ceea ce facem noi cu muncă patriotică în cartier. Iar cind se întîmplă şi aşa, să refacă ceea ce­ a stricat" (Vasiliu Sever, deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 68 Iaşi); „Circumscripţia mea să-şi menţină locul fruntaş în întrece­re" (Rodica Roşcăneanu, deputată în circumscripţia comunală nr. 14 Şipote); „Comuna noastră să devină mai frumoasă, mai bine gospodărită" (Mircea N. Signea, deputat în circumscripţia comu­nală nr. 45 Voineşti) ; „Să adău­găm, prin munca noastră, a tutu­ror, alte înnoiri cartierului Brîn­­duşa" (Mihai Gheorghiu, deputat în circumscripţia electorală nr. 51 Iaşi). P­e Maria M. Cumpătă, pre­şedinta comitetului de ce­tăţeni din circumscripţia nr. 8 a comunei Mirceşti, am găsit-o la o şezătoare cu un grup de femei, acasă la Ma­ria Dăscă. — Am aflat că deţineţi şi func­ţia de preşedintă a comisiei de femei din C.A.P. Cum rezolvaţi aceste sarcini ? —­­Consider că este o strînsă legătură între aceste două preo­cupări. Nu o dată cele discutate cu femeile se concretizează în propuneri gospodăreşti ce trebuie înfăptuite în comună, în circum­scripţie. Pe de altă parte, cu­noaşterea acţiunilor întreprinse de către consiliul popular îmi ajută­ la stabilirea unor obiective concrete ale muncii comisiei de femei. — Ne puteţi da vreun exem­plu de propuneri înfăptuite ? — Cum nu? Amenajarea par­cului de lingă Muzeul memorial „Vasile Alecsandri", realizarea unui drinc pentru­­circulaţia vi­telor ca acestea să nu treacă pe şoseaua principală, a unui pod din tuburi de beton, sunt doar cîteva dintre ele. Dar asta numai cu sprijinul larg al cetăţenilor la mobilizarea cărora m-au aju­tat şi ceilalţi membri ai comite­tului : Mihai Spiridon, Dumitru Mirţ, Eva Giurgi. In popasul ce l-am făcut în o­­raşul Tg. Frumos, o primă în­trebare adresată primarului, tov. Costache Puiu, s-a referit la prin­cipalele obiective ale consiliului popular pentru anul în curs.­­ Multe din obiectivele noas­tre pe acest an sunt legate de înfăptuirile din 1969. Astfel, rea­lizarea noului magazin universal a dus la eliberarea unor spaţii comerciale pe care le vom folosi pentru darea în folosinţă a unor magazine specializate. Continua­rea construcţiei internatului şi cantinei liceului, a blocului cu 40 de apartamente, a lucrărilor de modernizare a pieţei agroali­­mentare sunt numai cîteva din­tre aceste obiective. Referindu­­mă la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare aş vrea să subli­niez că valoarea lucrărilor ce vor fi efectuate prin muncă pa­triotică a fost estimată la 2,5 mi­lioane de lei. — în ce măsură aceste proble­me se înscriu pe agenda de lu­cru­ a Consiliului orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste, al cărui preşedinte sînteţi ? — Ca şi în anul trecut, Con­siliul orăşenesc al Frontului Uni­tăţii Socialiste şi-a propus să ur­mărească îndeaproape îndeplini­rea planului de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii. Legătura strînsă cu deputaţii, sprijinirea acţiunilor întreprinse de aceştia constituie o chezăşie în această direcţie. Analiza fă­cută asupra stilului şi metodelor de muncă ale deputaţilor ne-a dat posibilitatea să realizăm un larg schimb de experienţă între ei, să stabilim măsuri eficiente de strîngere a legăturilor depu­taţilor cu alegătorii. Preocuparea pe care am avut-o pentru tradu­cerea în viaţă a propunerilor fă­cute de cetăţeni a contribuit la stimularea iniţiativei de jos, do­meniu în care vom persevera şi pe viitor. L­a întrebarea redacţiei în legătură cu factorii care contribuie la o tot mai largă mobilizare a maselor la acţiunile gospodăreşti­­edilitare ne-au răspuns mai mulţi interlocutori. Gh. Codreanu, deputat, mem­bru al comitetului executiv al consiliului popular al comunei Schitu-Duca : — Exemplul personal al depu­taţilor şi cultivarea, în acest mod, a gustului pentru frumos. Ing. Despina Savin, deputată, secretara comitetului comunal al femeilor Leţcani: — O strînsă legătură cu ale­gătorii, colaborarea consiliului popular cu organizaţiile de masă. Gh. Luchian, ţăran cooperator din comuna Stolniceni-Prăjescu: — Sintem­ dornici să contri­buim­ la înfrumuseţarea localită­ţii. Numai să fim mobilizaţi şi stimulaţi în întrecere. Vasile Straticiuc, primarul co­munei Strunga : — Antrenarea la lucru a co­misiilor permanente, a comitete­lor de cetăţeni. Informarea locui­torilor comunei cu obiectivele care ne stau In faţă, cu modul de îndeplinire a acestora. • Ina- Vasile Tănase, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Tătăruşi . — Conducerea concretă a în­tregii activităţi de către comite­tul comunal de partid, preocupa­rea tuturor organizaţiilor de bază pentru problemele gospodăreşti. De asemenea, asigurarea conti­nuităţii acţiunilor, chiar şi pe timp de iarnă. Neculai Mazilu, membru al co­mitetului de cetăţeni din circum­scripţia electorală nr. 1 Hălău­ceşti. — In toate acţiunile noastre să fim sprijiniţi de către comitetul executiv al consiliului popular. C­ine nu cunoaşte înnoirile de ordin gospodăresc din comuna Movileni ? A scris nu o dată şi ziarul nostru despre ele, înfăţişînd prin ilustraţii sugestive principalele o­­biective înălţate în ultimii ani aici. Modernul şi spaţiosul dis­pensar uman, dat în folosinţă la începutul anului trecut, construc­ţia brutăriei, a cărei capacitate de producţie este de 2.000 kg. piine Intr-o zi, amenajarea dru­murilor din comună — ca să po­menim doar cîteva dintre înfăp­tuiri — sînt strîns legate de nu­mele preşedintelui C. A. P., ing. Ionel Adrian, alesul cetăţenilor ca deputat atît în Consiliul popu­lar judeţean cît­ şi în organul local al puterii de stat. — în ce constă „secretul" suc­cesului dv. obţinut şi pe tărîmul activităţilor de ordin gospodăresc­­edilitar ? — Ştiu eu ? Poate în primul rînd în autoritatea morală cîşti­­gată în faţa alegătorilor. — La ce acţiuni mai impor­tante canalizaţi în acest an for­­ţele cetăţenilor din Movileni ? — La tot ceea ce ţine de schim­barea, in sensul înfrumuseţării, a aspectului general al comunei. Şi înainte de toate, la grăbirea construcţiei şi ieftinirea­­preţului de cost — prin efectuarea de muncă patriotică — la obiective­le aflate în lucru : noul local de şcoală de­­ Larga Ji­ţ­ia, baia comunală, precum şi la obiecti­vul care poate, pentru unii citi­tori, constituie o surpriză, plă­cută, bineînţeles , fabrica de că­rămidă. O discuţie deosebit de agrea­bilă am purtat-o cu tov. C-tin Smadici, primarul comunei Ţibă­­neşti, veteranul primarilor din judeţul nostru. După ce­ a mun­cit timp de 4 ani ca secretar de consiliu, la Ţibăneşti, începînd din 1953, este primarul aceleiaşi comune, care a cunoscut, aseme­nea tuturor aşezărilor noastre,, însemnate transformări în anii din urmă. — Munca te scapă de trei mari rele: plictiseala, viciul şi sără­cia. Un adevăr esenţial al vie­ţii. Dar experienţa muncii din anii noştri — şi cu aceasta vreau de fapt să intru în răspunsul pe care-l aşteptaţi — ne spune in­terlocutorul — ne-a învăţat că nu de munca oricum făcută e vorba, ci de acea investiţie de inteligenţă şi forţă fizică ce poa­te aduce maxime foloase. In a­­cest sens, aş vrea să vă spun că dacă comuna Ţibăneşti a fost oarecum consecventă în ceea ce priveşte succesele obţinute pe tărîm obştesc, în ultimul deceniu ocupînd, an de an, unul din pri­mele patru locuri în întrecere — aceasta se datoreşte încrederii şi entuziasmului oamenilor, convin­gerii nestrămutate că tot ceea ce fac este în propriul lor in­teres­ al societăţii noastre socia­liste.­­ Profund generoasă, fortifiantă, ampla acţiune a muncii patriotice angajează intim, plenar, pe cetăţenii oraşelor şi satelor noastre, roadele eforturilor lor fiind, la tot pasul, evidente. In larga şi vibranta întrecere patriotică, declanşată în întîmpinarea celor două mari evenimente din istoria poporului român, care au avut loc anul trecut — Congresul al IX-lea al P.C.R. şi împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei , difuzia gigantică de energie, de elan şi dorinţă de lucru în folosul obştei, al vieţii de fiecare zi a oamenilor, pentru propăşirea de astăzi şi de mîine a localităţilor noastre, a făcut ca bilanţul acţiunilor patriotice la sfîrşitul anului să fie deosebit de bo­gat. Angajamentul asumat de judeţul Iaşi în întrecerea dintre consi­liile populare a fost astfel realizat şi depăşit, înfăptuindu-se prin mun­că patriotică lucrări a căror valoare întrece suma de 70 de mili­oane de lei. Dincolo de această cifră stă, fireşte, munca oamenilor, a deputaţilor şi alegătorilor lor, pasiunea acestora pentru frumos, dragostea lor ne­ţărmurită pentru aspectul localităţilor în care trăiesc şi muncesc. In dialogul pe care redacţia noastră l-a purtat cu fruntaşi sau des­pre fruntaşii în întrecerea patriotică, nu am urmărit atît prezentarea în­făptuirilor de ordin gospodăresc-edilitar cît mai ales sensul acţiunilor întreprinse, sentimentele ce însoţesc pe harnicii noştri gospodari în tot ceea ce înfăptuiesc pe tărîmul obştesc. Concomitent cu prezentarea cîtorva portrete ale celor evidenţiaţi în acţiunile patriotice, inserăm, atît cît poate permite spaţiul unei pagini de ziar, răspunsurile acestora ca şi ale altor interlocutori, strînse sub Întrebarea generică : „Care este forţa morală ce dă impuls energiilor în vasta şi nobila acţiune de continuă schimbare a înfăţişării aşezărilor noastre ?" De vorbă CU fruntaşi şi DESPRE fruntaşii în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea localităţilor ION CAMN primarul comunei Hălăuceşti MARIA C. ICHIM cooperatoare, Bălţaţi VASILE BUZNEA deputat comunal AUREL JITARU secretarul consiliului popular comunal Podu­ Iloaiei VASILE RUSU primarul comunei Aroneanu, DUMITRU CH. COBZAC deputat comunal Trifeşti IOAAN STAVERESCU, preşedintele comite­tului de cetăţeni in circumscripţia electo­rală nr. 1 , Iaşi ELENA TIMOFTE deputată, oraş Hîrlău RODICA ROŞCĂNEANU deputată comunală Şipote CONST. SMADICI primarul comunei Ţibăneşti Ing. IONEL ADRIAN deputat, comuna Movileni MIRCEA N. SIGNEA deputat comuna V­i­doineşti, NECULAI MAZILU membru al comitetu­lui de cetăţeni, cir­cumscripţia electorală nr. 1 Hălăuceşti VASILE TANASE învăţător, comuna Tătăruşi VASILE STRATICIUC primarul comunei Strunga GH. LUCHIAN ţăran cooperator, comuna Stolniceni- Prăjescu Ing. DESPINA SAVIN deputată comunală. Leţcani GH. CODREAN­U deputat comunal Schitu-Duca COSTACHE PUUL primarul oraşului Tg. Frumos MARIA M. CUMPĂTĂ preşedinta comitetul­ de cetăţeni, circum­scripţia electorală nr. 8 Mirceşti MIHAI GHEORGHIU deputat, municipiul Iaşi* Relatările interlocutorilor noştri au evidenţiat cu putere un element comun care însoţeşte pretutindeni eforturile cetăţenilor în patriotica şi nobila activitate­­de ridicare edilitar-gospodarească a localităţilor noastre. Este vorba de sentimentul certitudinii, acest sentiment înălţător prin prisma căruia anul 1970, care face legătu­ra cu viitorul cincinal, se prefigurează, sub aspectul marii întreceri patriotice, ca un an dominat de gîndul nobil al responsabilităţii civice, de îndîrjirea calmă, chibzuită a gospodarului inteligent, hotărît să nu precupeţească nimic pentru a-şi valorifica la maxi­mum eforturile, resursele materiale şi de experienţă incit să adau­ge înnoirilor de pînă acum ale meleagurilor ieşene altele şi mai evidente, pe măsura imperativelor majore ale etapei actuale de dezvoltare a ţării. Celor citaţi în această pagină, ca şi tuturor fruntaşilor şi evi­denţiaţilor în întrecerea patriotică din municipiul şi judeţul Iaşi, redacţia le adresează, cu acest prilej, un vibrant omagiu, însoţit de promisiunea că vom populariza, mai mult decit am făcut-o pînă acum, succesele obţinute pe acest tărîm, precum şi pe înfăptuitorii lor care — pe drept cuvînt —sunt demni de toată stima.­­ Pagină realizată de ALICE OUATU AEIREL INDIANU Potoi G. PAUL

Next