Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-21 / nr. 7289
ANULui. Nr. 7289 SHBATA 21 FBRUARIE 1970 • PAGINI 50 DAHII / I'lp IWWWN/SPAA/WWWWWWWWWWW Secţiile de mecanizare - mai aproape de nevoile producţiei agricole In anul care a trecut, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii au obţinut o seamă de realizări importante pe linia folosirii mai depline a maşinilor şi tractoarelor agricole şi a creşterii gradului de rentabilitate. Planul producţiei globale exprimat valoric a fost realizat în proporţie de 104,6 la sută, cheltuielile la 1 000 de lei venit fiind reduse cu 19 lei. Pe total I.M.A., faţă de 1.817.000 de lei cit a fost angajamentul de a depăşi planul de producţie, s-au realizat 4.498.000 de lei, iar cheltuielile prevăzute au fost reduse de la 2.281.000 de lei la 1.980.000 de lei. Cu toate aceste realizări, activitatea I.M.A.-urilor nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor cooperativelor agricole şi al posibilităţilor create prin dotarea I.M.A. cu tractoare şi maşini agricole moderne, de mare capacitate. Avînd in vedere aceste considerente majore, hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din decembrie anul trecut prevede o serie de măsuri, care vor duce la îmbunătăţirea in continuare a activităţii cooperativelor agricole de producţie şi a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, pentru ca acestea să poată executa la timp şi de calitate lucrările agricole în toate sectoarele producţiei. Conform hotărîrii Consiliului de Miniştri din anul 1968, prin care se înfiinţează Întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, veriga de bază în organizarea acestora a constituit-o secţia pentru mecanizare, secţie care de această dată se va extinde la nivel de sector mecanic de deservire a cooperativei agricole în care funcţionează, executînd pe bază de contract şi contra cost toate lucrările mecanice solicitate de aceasta. In cooperativele agricole unde s-au dezvoltat puternic legumicultura, pomicultura, viticultura, irigaţiile etc., in cadrul secţiei de mecanizare se vor constitui grupe de tractoare şi maşini specifice pentru executarea lucrărilor în fermele specializate. Acest mod de organizare urmăreşte să mărească aportul secţiei de mecanizare la desfăşurarea întregului proces de producţie, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, executarea la timp şi de calitate a lucrărilor. Pentru cointeresarea mecanizatorilor în executarea la timp şi de calitate a lucrărilor, introducerea şi aplicarea tehnologiilor moderne în producţie, noul regulament de salarizare prevede premii substanţiale pentru acei care contribuie la depăşirea producţiilor planificate la hectar, depăşirea planului de venituri şi reducerea cheltuielilor şi sancţiuni cu până la o treime din salariu pentru acei care nu execută lucrările la timp şi de calitate. Secţiile pentru mecanizare răspund pentru calitatea lucrărilor faţă de conducerile cooperativelor, iar pentru îndeplinirea planului de venituri şi cheltuieli faţă de conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii de care aparţin. Lucrările executate necorespunzător vor fi refăcute pe cheltuiala celor vinovaţi. Dacă acestea nu mai pot fi refăcute, cum ar fi de exemplu lucrările de semănat, mecanizatorii în cauză vor suporta contravaloarea pierderii de recoltă planificată. Inginerul şef din cooperativa agricolă coordonează, în noile condiţii, activitatea secţiei de mecanizare din cooperativă şi răspunde alături de şeful secţiei pentru realizarea planului de producţie al acesteia şi de lucrările prevăzute a se executa în cooperativă. Secţia de mecanizare efectuează lucrările cuprinse in contractul anual pe baza unui program săptămînal transmis de conducerea cooperativei. In cazul cînd unele lucrări nu au putut fi prevăzute la încheierea contractului și nici la întocmirea programului săptămînal, acestea vor putea fi executate pe baza unei comenzi, care să Inmineze secției atunci cînd este necesară executarea lucrării respective. In cazul cînd anumite lucrări contractate și stabilite prin Ing. Const. PRICOP director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană (continuare în pag. a 5-a) «»WWWArVŞA/VWVWl/VWWWVVWW^ CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea Generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materialismului dialectic şi istoric, asigurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiinţifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, organizarea activităţii de cercetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didactice şi altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din întreaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discuţiei Adunării Generale. Prin vot secret, pe buletine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari şi 93 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, în şedinţe separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţionarea activităţii lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Subliniind că prin crearea acestei instituţii se adînceşte şi mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de ştiinţă cu partidul şi conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaş pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii socialpolitice româneşti, în aplicarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, a concepţiei materialist-dialectice la condiţiile concrete ale ţării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societăţii socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuţia esenţială pe (continuare în pag. a 5-a) Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării Generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea Generală a ales în unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor profunde care au foc în societatea noastră şi în lume; numai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţelegerea fenomenelor sociale, cit şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sînt convins de aceasta — o cotitură in domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cut a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar câteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universităţi, în centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, incepînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esenţiale din istoria patriei cît şi a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumneavoastră, de la toţi membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialistdialectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care Adunarea Generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propunindu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decit să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la munca Academiei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe ţărimul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxist-leniniste. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Mecanizatorii secţiei nr. 8 a I.M.A. Paşcani, ce deservesc cooperativa agricolă din Tătăruşi au încheiat pregătirea utilajelor pentru campania agricolă de primăvară. Proletari din toate țurile, uniți-vă I Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.Ji. şi al Comitul popular judeţean Salonul literar al Bibliotecii municipale Ieri seara a avut loc cea de a doua şedinţă a Salonului literar al Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“, interesantă manifestare cultural-artistică la care au participat numeroşi cititori. In cadrul acestui Salon, scriitorul Mircea Radu Iacoban, redactor-şef al Editurii „Junimea", a vorbit celor prezenţi despre importanţa acestei noi instituţii de cultură care tinde să îmbine cele mai valoroase tradiţii ale culturii ieşene cu potentele actuale ale Iaşului. Cele 40 de titluri pe care Editura şi-a propus să le publice anul acesta şi cele peste 80 de titluri cuprinse în planul editorial pe anul viitor conturează profilul complex şi complet, în acelaşi timp, al noii edituri ieşene. La acest Salon a avut loc şi festivitatea de înmînare a „Premiului Asociaţiei scriitorilor din Iaşi pe anul 1969“ poetului Horia Zilieru pentru volumulIarnă erotică". Conf. univ. Liviu Leonte, vorbind despre acest eveniment, a subliniat sensibilitatea deosebită a poetului ieşean, continuitatea şi consecvenţa tematică de-a lungul întregii sale activităţi artistice. De asemenea, a fost reliefată viziunea plastică, picturală deosebită, care dă volumului originalitate şi patos. In Încheierea acestei interesante manifestări, poetul Dan Rotaru, şi Gheorghe Drăgan au citit din poeziile poetului premiat. Mulţumind, poetul Horia Zilieru a citit un poem inedit. Moment festiv: poetul Horia Zilieru primind premiul acordat. Foto: AURIAN Plenara Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum Vineri a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (Centrocoop), în cadrul căreia s-a hotărît convocarea celui de al V-lea Congres al Centrocoop. S-a stabilit ca lucrările Congresului să se desfăşoare în zilele de 9 şi 10 aprilie a.c. la Bucureşti. De asemenea, a fost stabilit proiectul ordinii de zi a Congresului care cuprinde : — Darea de seamă a Consiliului Centrocoop cu privire la activitatea cooperaţiei de consum de la ultimul congres şi sarcinile ce-i revin în perioada următoare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum; — Modificarea statutului Uniunii Centrale şi uniunii judeţene a cooperativelor de consum din Republica Socialistă România, precum și a statutului cooperativei de consum ; — Alegerea Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și a Comisiei de cenzori. ■ ■ in pagina a o-a : : --------------- s ■ i In legătură cu situația S din Orientul Apropiat ■ B Comentar extern — „Vulcanul social" din S Filipine m ~î “ ................................................ HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atit mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi economice se stabileşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităţilor economice sînt direct cointeresate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie marfă, planul de export în lei valută şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune economică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct rezultatele activităţii proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor industriale, celorlalte organizaţii economice cu statut de centrală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale economice beneficiază de premii in raport de rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei economice respective. Salariaţii acestor organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul unităţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pentru creşterea eficienţei economice. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede posibilitatea stimulării prin premii şi în cursul anului a salariaţilor care obţin realizări deosebite în muncă. In acest scop unităţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv, 75 la sută, se repartizează la sfîrşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obţine premii din beneficii de (continuare în pag. a 5-a) :w//////////////////wms SCHIJE IN CREION fi/i/im& Din cutia Pandorei Naivitatea, inteligenţa şi fantezia vechilor greci, izvodind mitul Pandorei - povestea femeii prime ce-a deschis cutia frumoasă din care au ieşit toate relele şi s-au râspîndit în lume - îndeamnă să-ţi aminteşti că invidia s-a născut împreună cu ura, durerea și moartea. Mi se pare că invidia e culmea acestor nenorociri. Intr-adevăr, dacă moartea poate fi demnă și eroică, dacă durerea te poate uneori purifica, invidia nu-i decit izvor de ură oarbă, generator de acte imunde. Cu chipul schimonosit de invidie, grupurile de hippy din America năvălesc in casele familiilor unite şi fericite, sfîrtecă pîntecele mamei gravide şi gîtuie copii. E invidia în formele ei demenţiale. Am întîlnit-o la Iaşi în forme mai puţin singeroase, maseîndu-se de cele mai multe ori, deoarece la noi e condamnată public. Şi totuşi uneori proliferează unde te aştepţi mai puţin. După ce au tras cîţiva ani chiulul frăţeşte, cot la cot, pe aceleaşi şantiere, Popescu a avansat şi lonescu nu. Ba mai mult , Popescu, în calitate de mai mare, uitînd de tonele de bere consumate împreună la „Mioriţa", îl critică pe lonescu. lată de ce ultimul, galben de invidie, deschide într-o noapte magazia primului, deșartă la canal mai multe cutii cu vopsea, în ajunul inventarului ... Alt caz : Protopopescu — dobîndind cu trudă renumele de intrigant și cîrcotaș - a ajuns să cam tragă barca pe uscat, lonescovici totuşi s-a îndurat de el (au fost colegi cîndva la şcoala primară) şi l-a angajat la registratură. - De ce la registratură ? s-a întrebat Protopopescu, în loc să zică bogdaproste. De fapt, eu am luat menţiune în clasa a treia, pe cînd lonescovici nu. Aşa că eu trebuie să fiu în locul lui ... Şi a început să facă memorii peste tot, revendicînd postul de şef de birou de la titularul actual care cică ar fi incapabil, incult şi dubios de îngăduitor. Cele mai triste sînt însă invidiile între oameni de valoare autentică, inteligenţi şi chiar cu condei. Aici invidia e devastatoare, încep îndelungate asedii, fiecare gest este pîndit şi notat undeva, conform principiului că trebuie dat la cap colegului ce se ridică, ca nu cumva să ţi-o ia înainte. Un succes public al confratelui, în loc să bucure, otrăveşte pe invidios, determinîndu-l să colinde localurile, să „facă cinste" tuturor pentru a avea un auditoriu receptiv la bîrfă sau chiar gata de a iscăli ... o anonimă. Sinistră e invidia şefului de instituţie, a profesorului faţă de subalterni ori ucenici. Am auzit de cazuri în care magistrul şi-l alege ca urmaş pe unul mai puţin înzestrat, îl cultivă şi-l împinge să-i fie locţiitor, pentru a nu avea bătaie de cap cu talentele autentice ce-ar putea cîndva să-l eclipseze. Dar - aşa cum au spus alţii şi am mai spus-o şi eu - invidia îi pedepseşte, uneori, singură pe cei ce o cultivă. Invidiosului înverşunat nimic nu-i prieşte. Visează noaptea fericit că şi-a distrus adversarul, şi trăieşte ziua coşmarul de-al vedea proaspăt şi înfloritor. Toată energia lui spirituală nu se consumă în creaţie, ci în transcrierea de calomnii cît mai plauzibile şi punerea de beţe în roate. Ce să-i faci, intriga cere şi ea imaginaţie, efort, pregătire minuţioasă, nu-ţi mai lasă vreme şi pentru muncă cinstită de afirmare ! Păcat, deoarece uneori invidia consumă şi potenţe strălucite, pustieşte şi suflete încăpătoare, minţi bogate, nu numai plevuşcă morală. Tare-i greu să strîngi toate stelele din lume şi să la închizi din nou în cutia Pandorei ! , Mihai DUMITRIU | I I I //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// i