Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)

1970-02-21 / nr. 7289

ANUL­ui. Nr. 7289 SHBATA 21 F­BRUARIE 1970 • PAGINI 50 DAHII / I'l­p IWWWN/SPAA/WWWWWWWWWWW Secţiile de mecanizare - mai aproape de nevoile producţiei agricole In anul care a trecut, întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii au obţinut o seamă de realizări impor­tante pe linia folosirii mai depline a maşinilor şi tractoa­relor agricole şi a creşterii gradului de rentabilitate. Pla­nul producţiei globale exprimat valoric a fost realizat în proporţie de 104,6 la sută, cheltuielile la 1 000 de lei venit fiind reduse cu 19 lei. Pe total I.M.A., faţă de 1.817.000 de lei cit a fost angajamentul de a depăşi planul de producţie, s-au realizat 4.498.000 de lei, iar cheltuielile prevăzute au fost reduse de la 2.281.000 de lei la 1.980.000 de lei. Cu toate aceste realizări, activitatea I.M.A.-urilor nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor cooperativelor agricole şi al posibilităţilor create prin dotarea I.M.A. cu tractoare şi maşini agricole moderne, de mare capacitate. Avînd in vedere aceste considerente majore, hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din decembrie anul trecut prevede o serie de măsuri, care vor duce la îmbunătăţirea in continuare a activităţii cooperativelor agricole de producţie şi a în­treprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, pentru ca acestea să poată executa la timp şi de calitate lucrările agricole în toate sectoarele producţiei. Conform hotărîrii Consiliului de Miniştri din anul 1968, prin care se înfiin­ţează Întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, ve­riga de bază în organizarea acestora a constituit-o secţia pentru mecanizare, secţie care de această dată se va ex­tinde la nivel de sector m­ecanic de deservire a coopera­tivei agricole în care funcţionează, executînd pe bază de contract şi contra cost toate lucrările mecanice solicitate de aceasta. In cooperativele agricole unde s-au dezvoltat puter­nic legumicultura, pomicultura, viticultura, irigaţiile etc., in cadrul secţiei de mecanizare se vor constitui grupe de tractoare şi maşini specifice pentru executarea lucră­rilor în fermele specializate. Acest mod de organizare ur­măreşte să mărească aportul secţiei de mecanizare la desfăşurarea întregului proces de producţie, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, executarea la timp şi de calitate a lucrărilor. Pentru cointeresarea mecanizatorilor în executarea la timp şi de calitate a lucrărilor, introducerea şi aplicarea tehnologiilor moder­ne în producţie, noul regulament de salarizare prevede premii substanţiale pentru acei care contribuie la depăşi­rea producţiilor planificate la hectar, depăşirea planului de venituri şi reducerea cheltuielilor şi sancţiuni cu până la o treime din salariu pentru acei care nu execută lucrările la timp şi de calitate. Secţiile pentru mecanizare răspund pentru calitatea lucrărilor faţă de conducerile cooperativelor, iar pentru îndeplinirea planului de venituri şi cheltuieli faţă de conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agricul­turii de care aparţin. Lucrările executate necorespunzător vor fi refăcute pe cheltuiala celor vinovaţi. Dacă acestea nu mai pot fi refăcute, cum ar fi de exemplu lucrările de semănat, mecanizatorii în cauză vor suporta contra­valoarea pierderii de recoltă planificată. Inginerul şef din cooperativa agricolă coordonează, în noile condiţii, activitatea secţiei de mecanizare din cooperativă şi răspunde alături de şeful secţiei pentru realizarea planului de producţie al acesteia şi de lucră­rile prevăzute a se executa în cooperativă. Secţia de me­canizare efectuează lucrările cuprinse in contractul anual pe baza unui program săptămînal transmis de conduce­rea cooperativei. In cazul cînd unele lucrări nu au putut fi prevăzute la încheierea contractului și nici la întoc­mirea programului săptămînal, acestea vor putea fi exe­cutate pe baza unei comenzi, care să Inmineze secției atunci cînd este necesară executarea lucrării respective. In cazul cînd anumite lucrări contractate și stabilite prin Ing. Const. PRICOP director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană (continuare în pag. a 5-a) «»WWWArVŞA/VWVWl/VWWWVVWW^ CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Vineri au continuat lucră­rile Adunării Generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a pre­zentat un raport privind mo­dificările ce urmează a fi a­­duse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea Generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republi­cii Socialiste România. Do­cumentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi ac­tivitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare în dome­niul ştiinţelor sociale şi poli­tice, promovează în această muncă concepţia materialis­mului dialectic şi istoric, asi­­gurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiin­ţifice pe baza marxism-leni­­nismului. Statutul stabileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, organizarea activităţii de cer­cetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din rîndurile oamenilor de ştiinţă, de cul­tură, cadrelor didactice şi al­tor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi parti­cipă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinii de zi Comisia de propuneri, alcătu­ită din reprezentanţi ai di­feritelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din în­treaga ţară, desemnaţi de că­tre delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discu­ţiei Adunării Generale. Prin vot secret, pe buletine, Aduna­rea Generală a ales 125 mem­bri titulari şi 93 membri co­respondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei, după care, în şe­dinţe separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii aces­tora. Declarîndu-se constituită, Academia de Ştiinţe So­ciale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Con­stantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o con­tribuţie esenţială la perfec­ţionarea activităţii lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Subliniind că prin crearea acestei instituţii se adînceşte şi mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de ştiinţă cu partidul şi condu­cerea sa, vorbitorul a rele­vat rolul uriaş pe care Parti­dul Comunist Român, Comite­tul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social­­politice româneşti, în aplica­rea creatoare a teoriei mar­­xist-leniniste, a concepţiei ma­­terialist-dialectice la condiţi­ile concrete ale ţării noastre, în asigurarea progresului ne­întrerupt al societăţii so­cialiste. Acad. C. Daicovi­ciu a subliniat în mod deose­bit contribuţia esenţială pe (continuare în pag. a 5-a) Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de consti­tuire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republi­cii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a întîl­­nit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Mi­ron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşură­rii lucrărilor Adunării Gene­rale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a ex­primat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vor­bitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimînd sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetăto­rii din domeniul ştiinţelor so­ciale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă se­cretarului general al partidu­lui, contribuţiei sale la dez­voltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. A­­dunarea Generală a ales în unanimitate şi într-o atmo­sferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice re­prezintă un eveniment deose­bit de important în viaţa pa­triei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşu­rat şi în trecut activităţi po­zitive, s-au obţinut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem în­că multe de făcut; de altfel dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o a­­numită limită maximă. Ştiin­ţele sociale se vor dezvolta per­manent sub impulsul evoluţiei sociale, al transformărilor pro­funde care au foc în socie­tatea noastră şi în lume; nu­mai ţinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atît la înţele­gerea fenomenelor sociale, cit şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Con­stituirea Academiei va mar­ca — sînt convins de aceas­ta — o cotitură in­ domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un nu­măr mare de delegaţi şi in­vitaţi. Dezbaterile care au a­­vut loc în prealabil în centre­le mai importante ale ţării, ca şi discuţiile purtate în a­­dunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea acti­vităţii ce urmează să o des­făşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zi­le cut a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activi­tăţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele cri­tici sau unele dorinţe expri­mate de tovarăşi constituie doar câteva aspecte ale pro­blemelor mari ce se pun as­tăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Ştiinţe Socia­le şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la ela­borarea unui program concret de muncă şi că, pe baza aces­tui program, se va realiza in­tensificarea muncii de cerceta­re în institute, în universităţi, în centrele sociale şi econo­mice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că acti­vitatea Academiei va con­tribui la ridicarea pe o treap­tă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi edu­cative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, incepînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai ma­re la înţelegerea atît a mo­mentelor esenţiale din istoria patriei cît şi a marilor eve­nimente din istoria univer­sală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei na­ţionale cu studiul istoriei mon­diale. Un cîmp vast de cer­cetare se deschide în dome­niul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate cele­lalte compartimente ale gîn­dirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumnea­voastră, de la toţi membrii Academiei o muncă foarte in­tensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, sti­lul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoa­se a problemelor, al confrun­tării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leni­­niste, de pe platforma con­cepţiei noastre materialist­­dialectice despre natură şi societate. Numai astfel A­­cademia va răspunde încre­derii pe care i-o acordă parti­dul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Co­mitetului Central, al Comite­tului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedin­tele Academiei, pe toţi mem­brii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce priveşte cinstea pe care Adunarea Generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propu­­nindu-mă preşedinte de onoa­re al Academiei, nu pot decit să exprim cele mai calde mul­ţumiri. Acceptînd această cin­ste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la munca Acade­miei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe ţărimul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre re­voluţionare, marxist-leniniste. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Mecanizatorii secţiei nr. 8 a I.M.A. Paşcani, ce deservesc cooperativa agri­colă din Tătăruşi au încheiat pregătirea utilajelor pentru campania agricolă de primăvară. Proletari din toate țurile, uniți-vă I Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.Ji. şi al Comitul­ popular judeţean Salonul literar al Bibliotecii municipale Ieri seara a avut loc cea de a doua şedinţă a Salonului literar al Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“, interesantă ma­nifestare cultural-artistică la care au participat numeroşi cititori. In cadrul acestui Salon, scri­itorul Mircea Radu Iacoban, redactor-şef al Editurii „Juni­mea", a vorbit celor prezenţi despre importanţa acestei noi instituţii de cultură care tinde să îmbine cele mai valoroase tradiţii ale culturii ieşene cu potentele actuale ale Iaşului. Cele 40 de titluri pe care Edi­­tura şi-a propus să le publice anul acesta şi cele peste 80 de titluri cuprinse în planul editorial pe anul viitor con­turează profilul complex şi complet, în acelaşi timp, al noii edituri ieşene. La acest Salon­ a avut loc şi festivitatea de înmînare a „Premiului Asociaţiei scriitori­lor din Iaşi pe anul 1969“ poetului Horia Zilieru pentru volumul­­Iarnă erotică". Conf. univ. Liviu Leonte, vorbind despre acest eveniment, a sub­liniat sensibilitatea deosebită a poetului ieşean, continuitatea şi consecvenţa tematică de-a lungul întregii sale activităţi artistice. De asemenea, a fost reliefată viziunea plastică, pic­turală deosebită, care dă vo­lumului originalitate şi patos. In Încheierea acestei intere­sante manifestări, poetul Dan Rotaru, şi Gheorghe Drăgan au citit din poeziile poetului pre­miat. Mulţumind, poetul Horia Zilieru a citit un poem inedit. Moment festiv: poetul Horia Zilieru primind premiul acordat. Foto: AURIAN Plenara Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum Vineri a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (Centrocoop), în ca­drul căreia s-a hotărît convo­carea celui de al V-lea Con­gres al Centrocoop. S-a sta­bilit ca lucrările Congresului să se desfăşoare în zilele de 9 şi 10 aprilie a.c. la Bucu­reşti. De asemenea, a fost stabilit proiectul ordinii de zi a Congresului care cuprin­de : — Darea de seamă a Consi­liului Centrocoop cu privire la activitatea cooperaţiei de consum de la ultimul con­gres şi sarcinile ce-i revin în perioada următoare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum; — Modificarea statutului Uniunii Centrale şi uniunii judeţene a cooperativelor de consum din Republica Socia­listă România, precum și a statutului cooperativei de con­sum ; — Alegerea Consiliului U­­niunii Centrale a Cooperati­velor de Consum și a Comi­siei de cenzori. ■ ■ in pagina a o-a : : --------------- s ■ i In legătură cu situația S din Orientul Apropiat ■ B Comentar extern — „Vulcanul social" din S Filipine m ~­î “ ................................................ HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării salaria­ţilor din întreprinderi, centra­le industriale şi ministere e­­conomice în realizarea şi depă­şirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a emis o hotărîre prin care se intro­duce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, în­­cepînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administra­tiv din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin apli­carea unor cote asupra bene­ficiului total realizat de fie­care unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atit­ mai mari cu cit unităţile economice vor rea­liza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţu­lui de cost, a sporirii produc­tivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de pre­miere se are în vedere asigu­rarea unei proporţii corespun­zătoare între fondul de pre­miere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare unitate a bene­ficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecă­rei unităţi economice se sta­bileşte pe baza rezultatelor definitive obţinute, oglindite în bilanţul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micşorează în cazul nereali­­zării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea bene­ficiului, colectivele unităţilor economice sînt direct cointe­resate să îndeplinească şi ceilalţi indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al între­prinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei apro­bate, atunci cînd se realizea­ză principalii indicatori : pla­nul producţiei marfă, valoric şi în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie marfă, planul de export în lei valută şi înde­plinirea obligaţiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indica­torilor stabiliţi, fondul de premiere se reduce proporţio­nal, diminuarea fondului pen­tru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecă­rui colectiv în îndeplinirea şi depăşirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate şi unităţilor cu gestiune econo­mică internă, care urmăresc şi evidenţiază distinct rezulta­tele activităţii proprii, inde­pendent de rezultatele centra­lei, combinatului sau grupului de uzine de care aparţin. Salariaţii centralelor indus­triale, celorlalte organizaţii economice cu statut de cen­trală, ai ministerelor şi ai altor organe centrale econo­mice beneficiază de premii in raport de rezultatele obţinute pe ansamblul organizaţiei eco­nomice respective. Salariaţii acestor organizaţii vor fi cointeresaţi şi pe această cale să dea tot sprijinul uni­tăţilor subordonate şi să-şi sporească preocuparea pentru creşterea eficienţei economice. Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede posibilitatea stimulării prin premii şi în cursul anului a salariaţilor care obţin realizări deosebite în muncă. In acest scop uni­tăţile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din be­neficii. Cea mai mare parte a fon­dului de premiere respectiv, 75 la sută, se repartizează la sfîrşitul anului tuturor sala­riaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obţine premii din beneficii de (continuare în pag. a 5-a) :w//////////////////wm­s SCHIJE IN CREION fi/i/im& Din cutia Pandorei Naivitatea, inteligenţa şi fantezia vechilor greci, izvodind mitul Pandorei - povestea femeii prime ce-a des­chis cutia frumoasă din care au ieşit toate relele şi s-au râspîndit în lume - îndeamnă să-ţi aminteşti că invidia s-a născut împreună cu ura, durerea și moartea. Mi se pare că invidia e culmea acestor nenorociri. Intr-adevăr, dacă moar­tea poate fi demnă și eroică, dacă durerea te poate uneori purifica, invidia nu-i decit izvor de ură oarbă, generator de acte imunde. Cu chipul schimonosit de invidie, grupurile de hippy din America năvălesc in casele familiilor unite şi fe­ricite, sfîrtecă pîntecele mamei gravide şi gîtuie copii. E invi­dia în formele ei demenţiale. Am întîlnit-o la Iaşi în forme mai puţin singe­­roase, maseîndu-se de cele mai multe ori, deoarece la noi e condamnată public. Şi totuşi uneori proliferează unde te aştepţi mai puţin. După ce au tras cîţiva ani chiulul frăţeşte, cot la cot, pe aceleaşi şantiere, Popescu a avansat şi lonescu nu. Ba mai mult , Popescu, în calitate de mai mare, uitînd de tonele de bere consumate împreună la „Mioriţa", îl cri­tică pe lonescu. lată de ce ultimul, galben de invidie, des­chide într-o noapte magazia primului, deșartă la canal mai multe cutii cu vopsea, în ajunul inventarului ... Alt caz : Protopopescu — dobîndind cu trudă renumele de intrigant și cîrcotaș - a ajuns să cam tragă barca pe uscat, lonescovici totuşi s-a îndurat de el (au fo­st colegi cîndva la şcoala primară) şi l-a angajat la registra­tură. - De ce la registratură ? s-a întrebat Protopo­pescu, în loc să zică bogdaproste. De fapt, eu am luat men­ţiune în clasa a treia, pe cînd lonescovici nu. Aşa că eu trebuie să fiu în locul lui ... Şi a început să facă memorii peste tot, reven­­dicînd postul de şef de birou de la titularul actual care cică ar fi incapabil, incult şi dubios de îngăduitor. Cele mai triste sînt însă invidiile între oameni de valoare autentică, inteligenţi şi chiar cu condei. Aici in­vidia e devastatoare, încep îndelungate asedii, fiecare gest este pîndit şi notat undeva, conform principiului că trebuie dat la cap colegului ce se ridică, ca nu cumva să ţi-o ia înainte. Un succes public al confratelui, în loc să bucure, otrăveşte pe invidios, determinîndu-l să colinde localurile, să „facă cinste" tuturor pentru a avea un auditoriu receptiv la bîrfă sau chiar gata de a iscăli ... o anonimă. Sinistră e invidia şefului de instituţie, a profe­sorului faţă de subalterni ori ucenici. Am auzit de cazuri în care magistrul şi-l alege ca urmaş pe unul mai puţin în­zestrat, îl cultivă şi-l împinge să-i fie locţiitor, pentru a nu avea bătaie de cap cu talentele autentice ce-ar putea cînd­va să-l eclipseze. Dar - aşa cum au spus alţii şi am mai spus-o şi eu - invidia îi pedepseşte, uneori, singură pe cei ce o cultivă. Invidiosului înverşunat nimic nu-i prieşte. Visează noaptea fericit că şi-a distrus adversarul, şi trăieşte ziua coşmarul de-al vedea proaspăt şi înfloritor. Toată energia lui spirituală nu se consumă în creaţie, ci în transcrierea de calomnii cît mai plauzibile şi punerea de beţe în roate. Ce să-i faci, intriga cere şi ea imaginaţie, efort, pregătire minuţioasă, nu-ţi mai lasă vreme şi pentru muncă cinstită de afirmare ! Păcat, deoarece uneori invidia consumă şi po­­tenţe strălucite, pustieşte şi suflete încăpătoare, minţi bo­gate, nu numai plevuşcă morală. Tare-i greu să strîngi toate s­telele din lume şi să la închizi din nou în cutia Pandorei ! , Mihai DUMITRIU | I I I //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// i

Next