Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-26 / nr. 7317

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 1* Cuvîntul deputatei Veronica Ardelean la lucrările sesiunii M. A. N. Proiectul de lege privitor la organizarea și disciplina mun­cii, a spus deputata Veronica Ardelean, se înscrie ca un tot unitar în ansamblul de acte legislative elaborate în țara noastră în ultimul timp și­ pe baza cărora întreprin­derile, instituţiile, precum şi angajaţii acestora îşi vor des­făşura activitatea în procesul muncii. Asigurarea disciplinei şi tardinii în producţie, apărarea­­şi întărirea proprietăţii socia­liste apar în acest context ca înalte responsabilităţi so­ciale ale oamenilor muncii. In ultimă instanţă de aceasta depinde realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului naţional, baza ridicării nive­lului de trai al oamenilor muncii. Specificul deosebit al unităţii în care lucrez — Fa­brica de antibiotice din Iaşi , a­­cela de a realiza mijloace te­rapeutice pentru asigurarea sănătăţii publice, implică o î­naltă răspundere profesiona­lă şi morală faţă de produse. Datorită acestui specific ce impune măsuri organizatorice corespunzătoare, noi am a­­vut în vedere folosirea mai bună a cadrelor cu pregătire superioară, repartizarea judi­cioasă a acestora pe schim­buri de producţie şi locuri de muncă, precum şi creşterea continuă a calificării cadrelor de operatori, laboranţi, per­sonal auxiliar, tehnicieni etc. pentru a asigura conducerea proceselor tehnologice în con­diţii de mare eficienţă. Para­lel cu selecţia şi pregătirea cadrelor, un loc important în preocuparea colectivului fa­bricii îl ocupă dotarea cu a­­parate de măsură şi control moderne, mecanizarea unor operaţiuni grele şi automati­zarea unor importante faze de lucru, îmbinarea armoni­oasă a acestor importanţi factori în procesul muncii a făcut ca aspectul aparent simplu al disciplinei muncii să se transforme într-un as­pect complex de participare cu răspundere bazat pe auto­­disciplină, integrată într-un proces modernizat de muncă, pentru asigurarea folosirii complete a timpului de mun­că şi obţinerea unor rezultate superioare. Conjugată cu o înaltă grijă pentru asigurarea unei calităţi cît mai ridicate a produselor, această acţiune a asigurat ca totalitatea sor­timentelor produse să corespun­dă celor mai exigente norme şi farmacopei internaţionale. Re­zultatul direct îl constituie competitivitatea sub toate ra­porturile calitative a medi­camentelor noastre cu produ­sele similare din lume. Un aspect deosebit al acti­vităţii întreprinderii noastre îl constituie şi durata de uti­lizare a medicamentelor, care nu este, în general, mai mare de 5—10 ani, ele fiind înlo­cuite cu forme superioare. Aceasta impune luarea unor măsuri de organizare a cer­cetării, în scopul unei perma­nente reînnoiri a sortimen­telor medicamentoase. In realizarea acestei sarcini, care necesită elaborarea de procese de fabricaţie pentru noi produse, într-un timp scurt, se impune o înaltă dis­ciplină în procesul muncii ştiinţifice şi o utilizare co­rectă a timpului de cercetare şi dezvoltare. Privită în­­acest context, disciplina muncii în produc­ţie şi cercetare ştiinţifică are o deosebită însemnătate pentru realizarea tuturor o­­biectivelor propuse, cît şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice. Factor hotărîtor (urmare din pag. 1) suta la treapta a ll-a și 20,1 la sută la treapta a 11l-a. Pe gru­pe de cîştiguri 53,61 la sută din muncitori au realizat un ciştig mai mare cu 0,1—4,9 la sută, 31,84 la sută au realizat un cîştig mai mare cu 5­9,9 la sută, 9,78 la sută din mun­citori au realizat un cîştig mai mare cu­ 10—14,9 la sută, iar 3,95­ la sută au realizat un cîştig maifmare decit 15 la sută. Este demn de semnalat opi­nia de masă care s-a creat cu această ocazie privind abateri­le unor muncitori de la disci­plina în muncă şi simţul de răs­pundere cu care comisiile, in rîndul cărora au fost cooptaţi şi delegaţi ai muncitorilor, au a­­nalizat munca fiecărui salariat în parte. Astfel, unui număr de ,1,4 muncitori certaţi cu disci­­plina şi care au produs multe greutăţi în procesul de produc­ţie, comisiile respective le-au a­­b­ordat o treaptă de salarizare­a inferioară care nu le asigură realizarea vechilor cîştiguri. Fie­care din aceştia a fost chemat în faţa comisiei care i-a adus la cunoştinţă hotărîrea luată şi i-a arătat totodată posibilitatea de a se îndrepta, de a obţine rezultate mai bune în muncă şi, prin urmare, şi posibilitatea de a obţine un cîştig mai mare. Corespunzător principiilor a­­probate de Plenara C. C. al P.C.R. din octombrie 1967, apli­carea noului sistem de salari­zare şi majorare a salariilor a fost orientată spre stimularea obţinerii unor rezultate tot mai bune în muncă, spre asigurarea unor retribuiri mai echitabile a salariaţilor, cointeresarea lor materială spre realizarea indi­catorilor cantitativi şi calitativi ai producţiei uzinei, in cele trei luni de la aplicare, rezultatele scontate au început să-şi facă prezenţa din ce în ce mai mult, ceea ce va conduce la spori­rea eficacităţii economice a în­tregii noastre activităţi. Astfel, producţia globală din primele două luni ale anului 1970 a crescut faţă de perioada cores­punzătoare a anului 1969 cu 3,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 6,5 la sută. In acelaşi timp, am executat şi livrat o producţie destinată exportului cu 28 la sută mai mare decit pro­ducţia din aceeaşi perioadă a anului 1969. Calitatea produc­ţiei noastre este într-o continuă îmbunătăţire fâcînd faţă cu suc­ces exigenţelor sporite şi compe­titivităţii de pe piaţa externă un­de nu am avut nici o reclama­­ţie. Acelaşi lucru şi în privinţa calităţii producţiei destinate Consumului intern unde, faţă de 3 reclamaţii întemeiate din pri­mele 11 luni ale anului 1969, nu mai avem nici o reclama­­ţie pentru următoarele trei luni de cînd aplicăm noul sistem die salarizare. Este de remarcat, de aseme­nea, creşterea pre­ocupării sa­lariaţilor pentru îmbunătăţirea organizării producţiei, pentru gă­sirea unor noi metode de mun­că mai productive, pentru uti­lizarea mai bună a timpului de lucru. Astfel, indicele de utilizare a fondului de timp maxim dis­ponibil a fost in anul 1969 de 94,6 la sută, în timp ce pe primele două luni ale anului 1970 acelaşi indice s-a ridicat la 95,30 la sută. Normele la munca în acord s-au realizat în proporţie de 99,73 la sută pe primele două luni ale anului 1970, faţă de şi realizare­a productivităţii muncii de 101,4 la sută, cu o corelaţie bună între aceşti doi indicatori. In mod normal, de­păşirea noilor norme fundamen­tate ştiinţific va fi posibilă pe seama unui plus de îndeminare sau de efort propriu al munci­torilor care să asigure o creş­tere a producţiei şi a producti­vităţii muncii. Am subliniat acest aspect deoarece el va deter­, mina o­ creştere substanţială a­ interesului muncitorilor pentru perfecţionarea pregătirii lor pro­fesionale, pentru care au fost create, deja, toate condiţiile. Deşi lucrările propriu-zise pri­vind generalizarea experimen­tării noului sistem de salariza­re şi majorare a salariilor s-au terminat, considerăm, totuşi, că acţiunea nu e încheiată, avînd în faţă sarcina permanentă de îmbunătăţire continuă a organi­zării locurilor de muncă, a ur­măririi şi îmbunătăţirii realiză­rii normelor în concordanţă cu indicatorul de productivitate, a utilizării cît mai complete a timpului de muncă. Analizînd rezultatele obţinute în primele 3 luni de aplicare a noului sistem de salarizare (decem­brie 1969 - februarie 1970) s-a desprins necesitatea luării unor măsuri suplimentare de îmbună­tăţire a disciplinei în muncă cu referire mai ales la elimi­narea întîrzierilor la serviciu şi reducerea absenţelor nemotiva­te, măsuri care au fost puse în practică şi care nu vor în­­tîrzia să dea rezultatele aştep­tate. Acţiunea continuă, de aseme­nea, şi pe linia organizării şi a normării muncii unde, în ur­ma analizelor efectuate în a­­ceeaşi perioadă, a rezultat ne­cesitatea îmbunătăţirii unor nor­me de muncă, a unor formaţii de muncă în acord sau regie, în scopul unei mai bune uti­lizări a forţei de muncă şi crea­rea cadrelor disponibile pentru a exploata noile capacităţi de pro­ducţie care vor intra în curind în funcţiune. S-a trecut astfel la reorganizarea muncii în acord la atelierul de tras ţevi la re­ce, ca şi la îmbunătăţirea tari­farii diferenţiate a celor două grupe de lucrări de la acest loc de muncă in concordanţă cu complexitatea reală a lor şi cu condiţiile create pînă în pre­zent. S-au efectuat măsurători suplimentare a parametrilor de funcţionare la linia de profile de 250X3 mm, care au servit la elaborarea unor noi norme de producţie în condiţiile uti­lizării ca materie primă a rulou­­rilor de bandă primite de la Uzina „Oţelul Roşu" in locul celor ce veneau din import. Se mai pot da şi alte exemple. Aş vrea să subliniez însă fap­tul că ne-am propus să urmă­rim şi să îmbunătăţim în con­tinuare munca de normare, să depistăm şi să eliminăm fac­torii care influenţează negativ realizarea normelor şi a cîştigu­­rilor muncitorilor, astfel ca noul sistem de salarizare să-şi a­­tingă scopul pentru care a fost creat, conducînd în final la o îmbinare tot mai armonioasă a interesului individual al fie­cărui om al muncii de a trăi mai bine cu interesele gene­­rale ale societăţii, de a astura progresul economic şi social­­cultural al patriei, o vi­aţă din ce în ce mai civilizată între­gului popor. Datini de nuntă la Tătăruşi Vrednicia ţăranilor din Tătăruşi este bine cunoscută în tot judeţul. Mărturii sunt şcoala nouă, căminul cultural, dispensarul construit nu demult, ma­gazinul din centru, dezvoltarea aces­tei frumoase aşezări. Casele mai vechi, cu acoperiş înalt, din draniţa, cu elemente decorative ce le fac parcă să zimbească, îţi amintesc de satele de munte. Vorba şi portul tă­taruşenilor au şi ele unele elemente comune cu ale oamenilor de la mun­te. - Sintem­ aici de cînd ne ştim, spune moş Dumitru Rugină, un bă­­trîn de 87 de ani, cu ochi vioi şi vorba domoală, imbracat cu un su­man de toată frumuseţea pe care orice muzeu etnografic ar fi mindru să-l aibă in colecţiile sale. Iar învăţătorul pensionar Dumitru Săndulescu ne spune : - Lucrăm la o monografie a comu­nei - din iniţiativa tov. Vasile Ta­­nase, directorul căminului cultural - şi am aflat unele lucruri interesan­te despre trrc-­ul acestei aşezări. Unele obiceiuri de-ale noastre, unele expresii şi nume proprii seamănă cu ale celor din Maramureş şi Bistriţa— Nâsâud. O concluzie e greu de tras. Nu avem documente. Dar, din cele ce s-au transmis din generaţie in ge­neraţie s-ar părea că, alături de tătăruşenii care „sunt aici de cind lumea", cum spun ei, s-au aşezat ţărani veniţi din Maramureş şi din Bistriţa Transilvaniei. Străduindu-se să descifreze istoria comunei, organele locale de partid şi de stat, precum şi consiliul de con­ducere al căminului cultural se o­­cupă cu grijă de păstrarea şi valo­rificarea datinilor şi a obiceiurilor din bătrîni, ducînd mai departe munca începută în această direcţie de cu­noscutul culegător de folclor, învăţă­torul Alexandru Vasiliu-Tataruşi. Dar nu numai organele locale, ci şi ţă­ranii cooperatori ţin foarte mult ca datinile moştenite din moşi-strămoşi să nu se piardă. Receptivi la tot ce e civilizaţie modernă - dovadă nu­meroasele televizoare şi aparate de radio instalate in gospodăriile lor - ţăranii din Tătăruşi cultivă cu dragos­te şi frumoasele obiceiuri tradiţionale. Cunoscînd aceasta, Comitetul ju­deţean de cultură şi artă şi-a pro­pus să organizeze în această comună una din manifestările-experiment pre­văzute în planul său de muncă pe Din comorile noastre folclorice tema valorificării şi păstrării tradiţii­lor folclorice. Manifestarea a avut loc de curind, fiind pregătită cu multă grijă de consiliul de conducere al căminului cultural, sprijinit de Casa de cultură Paşcani. Programul prezentat in faţa a pes­te 800 de spectatori a început cu o „masă rotundă" la care au parti­cipat ţărani şi intelectuali, unii dintre ei în vîrstă de peste 80 de ani, foşti elevi şi colegi de-ai folcloristului Al­­exandru Vasiliu, alţii mai tineri, care-şi aduc acum contribuţia la pro­movarea folclorului, prin intermediul şcolii sau al căminului cultural. Dezbaterile au scos în evidenţă bo­găţia de idei şi sentimente a folclo­rului local şi a celui românesc în general, valoarea educativă a aces­tuia în cultivarea dragostei pentru neam şi ţară, pentru călăuzitorul des­tinelor patriei noastre - Partidul Co­munist Român. Pentru a ilustra ideile subliniate in cadrul discuţiilor, căminul cultural a prezentat apoi una din frumoasele datini bâtrîneşti : obiceiuri de nuntă la Tătăruşi. ... La ridicarea cortinei, a apărut interiorul unei case ţărăneşti din Tă­­tăruşi, cu mobilier specific acestei aşezări, cu minunate scoarţe de lină împodobind pereţii. O impresie deosebită au făcut de asemenea frumoasele costume naţio­nale cu care se îmbracă mirele, mi­reasa şi tot alaiul de nuntă. In ca­drul spectacolului au fost prezentate: peţitul, tocmeala, croiala, cusutul şi iertăciunea, datini cu care încep nun­ţile din partea locului. Oraţia de peţit, pomenită în „Descriptio Mol­daviae" de Dimitrie Cantemir, o in­­tilnim şi la Tătăruşi sub o formă oa­recum modificată. Această oraţie în care vinătorii urmăresc o d­ată - la Tătăruşi o căprioară­­ este foarte veche. Aş mai aminti de momentul „tocmelei" in care de data asta nu este vorba de sensul obişnuit al cu­­vintului, ci de o discuţie din care se desprinde sentimentul unei mari răs­punderi pentru generaţia viitoare. Fi­reşte, nu se mai vorbeşte despre la­tura materială, ci, o dată cu modi­ficările intervenite în viaţa satului, s-a schimbat şi conţinutul acestei datini care astăzi tratează despre alte valori cîntărite cu aceeaşi grijă : calităţile morale ale tinerilor, cită carte ştiu, dacă au meserie, dacă-s harnici şi cinstiţi etc. Cei peste 800 de spectatori care au văzut multe nunţi ca aceasta, iar mulţi dintre ei au fost chiar „eroi principali", priveau atent şi ascultau cu deosebit interes, relevînd auten­ticitatea celor ce se petreceau pe scenă. Numai organizatorii au fost, la în­ceput, niţel impacientaţi : nici „repli­cile" interpreţilor, nici „intrările", nici mişcarea în scenă nu se potriveau cu ceea ce regizaseră ei cu citeva zile în urmă. (Mi-au mărturisit după aceea că şi „repetiţiile" - două la număr - le-au făcut mult singe rău : de fiecare dată, interpreţii foloseau alt text, deşi spuneau acelaşi lucru !). Cu atit mai bine ! Pentru că, aşa cum s-au prezentat în continuare şi celelalte „secvenţe" ale nunţii - cro­iala, cusutul, iertăciunea - au fost un adevărat exemplu de autentici­tate, cu replici spontane şi savuroase, cu zicători şi proverbe spuse unde trebuie, cu expresii în care cuvintele parcă erau crescute, nu puse unul lingă altul. Păcat că toate acestea n-au putut fi înregistrate şi filmate, să rămină pentru cei ce vor vrea, mai tîrziu, să ştie cum se făceau în 1970 nunţile la Tătăruşi. A. LUPU împliniri şi promisiuni Prezenţa a doi oaspeţi de peste hotare la un recent com­curs­ativ.Filant­riopicii a Îmbiat numeroşi ascultători să renunţe la fotoliul co­mod de-acasă şi să vină In sala de concert tinde aveau­­să aibă satisfacţiile unei arte elevate. Veniţi din ţări diferite, dirijorul şi solistul s-au in­tans Intr-o similitudine a concepţiei interpretative. Atit dirijorul Lawrence Foster (Anglia) cit şi solis­tul Joseph Schwab (R.D.G.) Înţeleg să tălmăcească mu­zica gindind, fără a ignora impulsul afectiv care le di­namizează interpretările. Lawrence Foster şi-a în­ceput concertul cu uvertu­ra operei „Răpirea din Se­rai" de Mozart şi l-a În­cheiat cu „Simfonia a pa­tra" de Schumann. De la primele măsuri, publicul şi-a dat seama că are de-a face cu un muzi­cian sobru, grijuliu pentru şlefuirea amănuntelor şi stăpân pe baghetă. A reu­şit să imprime orchestrei o deosebită grijă pentru acu­rateţea stilistică. După savuroasa dantelă tensionări exacerbate, o seară de artă a încântării reconfortante, a elevatului, divertisment spiritual. ★ Cu satisfacţie consemnăm ■ un Început ieşean­­ de mu-­ zică de cameră. Muzica de cameră nu aduce succese zgomotoase. Ea implică exe­cutanţilor sobrietate şi dis­­cernământ. Semnalăm Înce­putul făcut de Steluţa Dia­­mant-Dumea, Maria-Jana Stoia şi Ştefan Zărnescu, care ne-au oferit un pro­gram unitar cu o muzică de reflexiune. In ariile de Bach şi Händel (Maria-Ja­na Stoia) şi In cele trei teme „Teme cu variaţii“ de Beethoven (Ştefan Zărnes­cu), interpreţii secondaţi de Steluţa Diamant-Dumea au arătat că au făcut un bun început In interpretări di­ferenţiate in cadrul unor programe unitare. De asemenea, promiţă­tor s-a arătat noul „Cvartet al Filarmonicii“ (Dragoş Cocota — violi­­na 1, Ioan Morna — violi­­na a II-a, Gaspar Markos — violă şi Reinhold Sche­­eser — violoncel). CRONICA MUZICALA sonoră mozartiană, realiza­tă de orchestră şi dirijor cu tinerească exuberanţă, cu sonorităţi sclipitoare, am ascultat Concertul pen­tru violoncel şi orchestră de Haydn, în interpretarea lui Joseph Schwab, solist al orchestrei Operei comice din Berlin. Cei obişnuiţi cu tonul cald al şcolii violoncelistice româneşti ar putea să re­proşeze tinărului solist ger­man o prea mare sobrieta­te. In ceea ce ne priveşte, optăm pentru interpreta­rea olimpiană a concertu­lui. Joseph Schwab s-a men­ţinut intr-un cadru stilis­tic adecvat, dind şi acel plus de temperatură ce­rut de concertul inter­pretat, care are un profil emoţional mai adine con­turat faţă de simfoniile şi cvartetele aceluiaşi autor. In Încheierea concertului, Lawrence Foster ne-a ofe­rit o limpede şi frumoasă interpretare a „Simfoniei a patra" de Schumann, prile­­juindu-ne momente de ele­vată satisfacţie estetică. Scrisă in anii tinereţii, simfonia exultă poezia ro­mantică de intimitate şi de gingăşie proprie autorului, dar ca scriitură şi ca mij­loace de expresie nu se depărtează prea mult de clasici. Dirijorul a evitat sentimentalismele poncite şi exaltările in nuanţe şi mişcări, dîndu-ne o execu­ţie de cizelată echilibrare stilistică. Aceasta nu l-a Împiedicat să reliefeze cu măiestrie poezia „roman­ţei" (partea a II-a) sau e­­lanul juvenil al finalului. In concluzie, o seară de artă, fără dezlănţuiri, fără Caracteristic acestei noi formaţii este patosul cu ca­re interpreţii se dăruie in execuţie. Poate uneori fer­voarea emoţională ar tre­bui drămuită. S-ar realiza astfel contraste mai evi­dente, şi de nuanţe, şi de colorit. Programul a cuprins o primă audiţie : „Cvartetul — fantezie" de Dumitru Bughici. Romantica expresi­vitate a interpreţilor s-a potrivit cu tonusul lucrării. Scris intr-un limbaj evolu­at, fără a fi ermetic, cvar­tetul pare a fi o confesiu­ne lirică. In execuţia lu­crării lui Bughici, interpre­ţii şi-au temperat mai mult elanul, astfel că s-a obţi­nut o interpretare limpede, convingătoare. A urmat apoi un incintă­­tor cvartet de Haydn, a că­rui frumoasă execuţie n-a putut scăpa de fluxul ro­mantic care stăpineşte funciar pe interpreţi. încheind cu Cvartetul nr. 2 de Brahms, formaţia şi-a verificat potenţele do­­vedindu-şi valoarea. Au simţit şi redat cu elocven­ţă poezia bogată a muzi­cii lui Brahms, realizind pagini de admirabilă trans­parenţă şi de sublim li­rism. Unele momente su­­pratensionate au creat insă episoade mai înceţoşate. Prima ieşire in public a acestei valoroase formaţii ne umple de bucurie. Le dorim acestor tineri muzi­cieni să continue cu ace­eaşi pasiune munca lor, pentru ca formaţia, perma­­nentizîndu-se, să devină ui­nul dintre ansamblurile muzicale de prestigiu ale Iaşului. G. PASCU JOCUR ORIZONTAL: 1. A scris povestirea „Ursul păcălit da vulpe" — Nu poate ucide ursul; 2. Ursul din po­veste (2 cuv.) —• Inima lui Framl; 3. Ursul cu nas, originar din Bra­zilia — Stea situ­ată lingă a doua stea din oiştea constelaţiei Ursa Mare; 4­. Cea nea­gră trăieşte­­ în munţi — „Urşi"... 5. Odinioară — Rasă de urşi — Lac asiatic; 6. Ursul de la Sovata! — Formă de producţie în co­lectiv—Teme!; 7. Urs fără cap! — Eroul temei — A­ se ivi; 8. Compozitor ceh, autorul piesei instrumentale „Ursul“ — Bar­că mică; 9. Cîndva — Mai la dreapta, între Ursa Mică şi Ursa Mare (pop)! 10. Fruct — Urs învăţat să facă ce vrea omul; 11. Cu coadă (e clar că aici nu e vorba de urs); 12. Nu e piele de urs, ci urson! •— O joacă şi ursul de nevoie. VERTICAL : 1. Cristea Mar­tin — Cît un urs —• Ursuleţi; 2. Mişcare la şah — Vorba ursului; 3. A scris fabula „Leul şi ursul" — încrezători; 4. Urşi Carnea ursului — Păţitul din poveste; 5. De naştere — Verb al ursului; 6. Culoare — Bla­na ursului — De la (ed.); 7. Cal — Munţi unde tră­ieşte ursul carpatin — De. .. două ori!; 8. Mame (arh.) — In veste! — Au grădini zoo­logice unde trăiesc, ca pensio­nari, urşii (sing.); 9. Urs — Verb lipsit de semnificaţie pentru temerarii alpinişti; 10. Cub la table — Monedă ve­che; 11. Cureluşă de meşină — Poet maghiar, autorul poeziei „Dansul ursului"; 12. I se mai spune şi Ursa Mică (pop.) — Prefix muzical. S. COLOŞENCO PRIMUL FESTIVAL REPUBLICAN DE TEATRU PIONIERESC ŞI ŞCOLAR Prima decadă a lunii viitoa­re coincide cu o frumoasă ma­nifestare artistică înscrisă a­­nul acesta în calendarul ac­ţiunilor desfăşurate de purtă­torii cravatelor roşii: Primul festival republican de teatru pionieresc şi şcolar. Cu acest prilej, 2 500 de elevi, între 9 şi 14 ani, îşi vor disputa în­­tîietatea — pe scene din ora­şele Bucureşti, Braşov şi Pia­tra Neamţ — demonstrîndu-şi talentele artistice în cadrul u­­nor spectacole de teatru, estra­dă, de păpuşi şi marionete, montaje literar-muzicale etc. La sfârşitul festivalului cele mai bune formaţii vor primi diplome de onoare. (Agerpres) Colecţia „Pe harta lumii“ Colecţia „Pe harta lumii", apărută în Editura enciclope­dică română, se străduieşte să răspundă cerinţelor unui public tot mai larg din ţara noastră, punînd la dispoziţia cititorilor lucrări de informare enciclo­pedică privind diferite zone de pe meridianele lumii. In fiecare carte din aceas­tă colecţie cititorul poate găsi o schiţă geografică şi istorică a ţării respective, date despre populaţie şi economie, infor­maţii preţioase privind organi­zarea politică şi de stat, cul­tura, civilizaţia, obiceiurile etc. De asemenea, contribuţia ace­lei tari la viaţa politică inter­naţională şi un istoric al legă­turilor politice, economice sau culturale cu tara noastră. In cei circa 10 ani de exis­tenţă ai colecţiei, a fost edi­tat un mare număr de lucrări, dintre care amintim: Marea Britanie, R.S.F, Iugoslavia, Austria, Finlanda, Suedia, Ca­nada, Cuba, Uruguay, Chile, Republica Arabă Unită, Kenya, Etiopia, Sudanul, Nigeria, Re­publica Guineea, Tunisia, Tur­cia, Iranul, Libanul, Thailan­da, Afganistanul, Filipine şi al­tele. Pe viitor ritmul apariţiilor va fi accelerat, pentru a putea cuprinde într-o perioadă cît mai scurtă de timp toate ţă­rile mai importante de pe glob. O atenţie deosebită va acor­da editura lucrărilor privind tarile socialiste. In cursul acestui an şi în anii următori, cititorii vor putea găsi în librării atit cărţi despre ţări din continentul nostru (U.R.S.S., R.P. Poliică, R.P. Ungară,­ R.S. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.D.­­ Germană, R.P. Albania, Elveţia, Norve­gia, Grecia, Islanda, R.F. a Germaniei, Belgia, Spania, Franţa, Olanda, Portugalia, Da­nemarca, Irlanda) cît şi din A­­merica (Mexic, S.U.A., Brazi­lia, Argentina, Venezuela, Co­lumbia, Peru, ţări din Marea Caraibilor), Asia (R.P. Chine­ză, R.P. Mongolă, R.D. Viet­nam, R.P.D. Coreeană, India, Pakistan), Australia sau Ocea­nia. Editura va acorda o atenţie sporită atragerii unor autori competenţi buni cunoscători ai ţărilor respective, selectîn­­du-i dintre oamenii de cultu­ră cu o mare capacitate de a sesiza şi reda tot ce este mai important şi caracteristic ace­lei ţări. Va acorda, de ase­menea, în continuare o grijă deosebită prezentării artistico­­grafice a lucrărilor. O examinare cu rezultate surpriză Pentru prevenirea încălcărilor regulilor de circulaţie şi a accidentelor de cir­culaţie, Serviciul cir­culaţiei din Inspec­toratul miliţiei jude­ţului Iaşi a organizat recent o serie de ac­ţiuni pe raza jude­ţului. Rezultatul a­­cestor acţiuni a scos în evidenţă faptul că disciplina, cunoaşte­rea regulilor de cir­culaţie şi respecta­rea lor, atit de că­tre conducătorii a­­uto, cît şi de factorii de răspundere, con­stituie pentru mulţi nişte necunoscute. Existenţa abaterilor constatate a impus verificarea cunoştin­ţelor unui număr de participanţi la trafi­cul rutier şi chiar a­­le unor factori cu munci de răspundere în acest domeniu. Au fost examinaţi pe bază de chestionare 80 de conducători a­­uto de la garajele în­treprinderii de le­­gumei-fructe, între­prinderii de transpor­turi Iaşi, întreprin­derii de gospodărie municipală Iaşi, Com­plexului de morărit şi panificaţie, a în­treprinderii de reţele electrice Iaşi. Rezul­tatul a demonstrat că marea majoritate a celor examinaţi s-au prezentat sub nivelul cerinţelor, ne­­îndeplinind nici mi­nimul necesar de puncte­l 40. Doar 12 dintre cei exami­naţi au obţinut punc­tajul necesar la răs­punsurile date. Iată numele şi punctajele obţinute de cîţiva conducători auto examinaţi. I.R.E.: Dianu Con­stantin (17 puncte), Croitoru loan (21 de puncte), Petrea Gheor­ghe (31 de puncte); I.T.I. : Leonte Vasile (14 puncte), Lupu Ioan (15 puncte), Un­­garu Simion (15 punc­­te), Ursu Emil (15 puncte), Enache Mi­­hai (19 puncte); I.I.F.: Forgaciu Ne­­culai (16 puncte), Manolică Vasile (20 de puncte), Crudu Mihai (23 de puncte), Cuchiriță Neculai (22 de puncte), I.G.M. : Gavrilescu Mihai (20 de puncte), Focşa Mihai (20 de puncte), Ciobanu Ioan (21 de puncte), Ghercă Ionel (21 de puncte); C.I.M.P.: Nechita loan (10 puncte), Rusiac Petru (16 puncte). Acest rezultat ne­­satisfăcător scoate în evidenţă faptul că pregătirea pro­fesională a conducă­torilor auto, care trebuie să se desfă­şoare în conformitate cu art. 77 lit. b. din H.C.M. 772/66, n-a constituit o preocu­pare permanentă pen­tru conducătorii aces­tor unităţi. Factorii cu munci de răspun­dere şi cu atribuţi­­uni legale în dome­niul siguranţei circu­laţiei (şefi de garaje, şefi de coloane, re­vizori tehnici) tre­buie să fie ei în pri­mul rînd pregătiţi în acest domeniu, să cunoască prevederile legale ce reglemen­tează circulaţia pe drumurile publice, căci numai aşa vor putea să contribuie la ridicarea nivelu­lui de cunoştinţe al conducătorilor auto din unităţile respec­tive, la prevenirea a­­baterilor de la nor­mele de circulaţie şi a accidentelor. Ce surprize ne-a rezervat verificarea cunoştinţelor în do­meniul regulilor de circulaţie la un nu­măr de 25 şefi de garaje, şefi de coloa­ne, revizori tehnici de la diferite unităţi deţinătoare de auto­vehicule? Din 25 de examinaţi au dat răspunsuri bune doar Pe teme de circulaţie 5! Printre cei 20 se află : Lăzăroaiei Gheorghe, şef de co­loană la I.C.M. nr. 4 (16 puncte), Cordu­­neanu Mircea, revi­zor tehnic la I.U.C.T. (23 de puncte), Pro­­danciuc Neculai, re­vizor tehnic (21 de puncte), Bragău Con­stantin, revizor teh­nic (27 de puncte), Vo­­roneanu Mihai, revi­zor tehnic (29 de puncte) — toţi trei de la Autobaza 1 Iaşi, Oprescu Constantin, şef de coloană (29 de puncte), Adrian A­­lexandru, şef de co­loană (32 de punc­te) — ambii de la Autobaza 2 Iaşi, Ur­su Ioan, revizor teh­nic la I.U.T. (29 de puncte) etc. Acestea reflectă cu prisosinţă şi rezulta­tele slabe obţinute de conducătorii auto din subordinea celor menţionaţi mai sus. Ele ar trebui să con­stituie un prilej pen­tru conducerile uni­tăţilor în cauză de a-şi îndrepta efortu­rile şi asupra mă­surilor ce se impun pentru ridicarea con­tinuă a gradului de pregătire profesională al conducătorilor a­­uto, condiţie esenţi­ală în respectarea legii circulaţiei şi prevenirea acciden­telor. Lt. maj. Antoniu GUDAS, I.M.J. Iaşi In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (26 mar­­tie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei ? 17.30 Ritmuri in­dustriale româneşti ; 17.45 Pre­lucrări de folclor ; 18.00 Noi şi elevii noştri. Elevul Ilici ; 13.20 Pe portativul undelor, melodia preferată ? 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Cintece de mase şi jocuri populare ; 19.30 Jazz-ul în co­mentariu şi sunet. Festivalul de jazz de la Milano 1969 ; 20­00 O oră cu tinereţea ; 21.09 Bu­letin de ştiri ; 21.05 Concertul săptămînii ; 21.30 Scena. Ziua mondială a teatrului ; 21.15 Re­frene îndrăgite.­Programul de dimineaţă (27 martie) : 6.00 Buletin de ştiri 1 6.05 Matineu muzical 7 6.30 E­misiune pentru sate 1 6.40 Ca pe deal şi de pa vale­­ 7.00 In­formaţii şi muzică.. Televiziune 17.30 Emisiune în limba ma­­ghiară­­ 18.05 Film serial : „O­­liver Twist“ (III) » 18.35 Mult a dulce şi frumoasă . . * Emisiune de limba şi literatura română 1 19.00 Telejurnalul de seară 5 19.20 Muzică distractivă ; 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultăţii de matemati­­că-mecanică — Universitatea Bucureşti 1 20.00 Reflector 7 20.10 Anunţuri — publicitate 7 20.15 Stagiune lirică TV. Premieră pa ţară : „Geamgiii din Toledo". Operă de Tiberiu Olah . 21.05 Anunţuri — publicitate ? 21.10 Centenarul lui V.I. Lenin. „Tre­nul spre Revoluţie“ — film do­cumentar despre întoarcerea lui Lenin în Rusia în aprilie 1917 1 22.00 Telejurnalul de noapte 7 22.10 Actualităţi literare t 22.30 Avanpremieră­­ 22.40 Disc '70 — program prezentat de formaţia Casei de discuri „Ele£ţjrecord,’i *ţ'- v Cinematografe VICTORIA : „Visul domnului Gentil“, orele : 9 . 11 7 15 7 17 7 19 . 21. REPUBLICA : „Comisarul X şi „Panterele albastre", orele­­ 9.15 ; 11.15 ; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45. COPOU : „Via Mala“, ore­le : 9 7 11 7 15 7 17 7 19 7 21. ARTA : „Reconstituirea", orele: 9 ; 11.10 5 14.30 ; 16.40 ; 18.50 1 21. CASA DE CULTURĂ TATA­­RASI : „Taina Leului", orele­­: 16­­ 18 ; 20. NICOLINA „Baladă pentru Măriuca“, orele : 16 7 13.­ 20. PAȘCANI : „Profesioniștii".* TG. FRUMOS : „In împărăţia Leului de argint". HIRLAU : „Război şi pace“, seria a III-a şi a IV-a. PODU­ ILOAIEI : „Răz­boiul domniţelor*^ Teatrul Naţional La ora 19.30 va fi prezentat un spectacol cu piesa „Noap­tea Iguanei“. Sunt valabile fo­­­letele cu seria 59 şi abonamen­tele nr. 7, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La Clubul artelor, la ora 20.00, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor în colaborare cu ca­tedra de limbă şi literatură ger­mană a Universităţii „Al. I. Cu­­za“ organizează simpozionul : bicentenar — Fr. Hölderlin. Va vorbi prof. univ. dr. Hertha Pe­­retz. Vor avea loc recitări pe fond muzical susţinute la pian de asistentul universitar Hilde Pau­­lini. In sala de spectacole, la ora 20.00, în cadrul ciclului : „Tine­reţe şi idealuri contemporane", asistent universitar Adrian Ni­­colau va prezenta expunerea : „Comportament și afirmare per­sonală în grupări sociale re­­strînse"., Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 13 din 25 martie 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I 42 26 36 30 35 20 Fond de premii lei 512.500 Extragerea a II-a 37 16 36 15 42 29 27 20 Fond de premii lei 457,803 Timpul probabil ! Vremea devine schimbătoare și ușor instabilă. In cursul du­­pă-amiezii cerul va fi variabil, la temporar noros. Izolat se vor semnala ploi slabe temporare. Vîn­­tul va sufla slab pînă la mo­derat din sectorul vestic. Tempe­ratura aerului va scădea ușor , minimele vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade, iar maximele între 0 şi 18 grade.

Next