Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-26 / nr. 7317
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 1* Cuvîntul deputatei Veronica Ardelean la lucrările sesiunii M. A. N. Proiectul de lege privitor la organizarea și disciplina muncii, a spus deputata Veronica Ardelean, se înscrie ca un tot unitar în ansamblul de acte legislative elaborate în țara noastră în ultimul timp și pe baza cărora întreprinderile, instituţiile, precum şi angajaţii acestora îşi vor desfăşura activitatea în procesul muncii. Asigurarea disciplinei şi tardinii în producţie, apărareaşi întărirea proprietăţii socialiste apar în acest context ca înalte responsabilităţi sociale ale oamenilor muncii. In ultimă instanţă de aceasta depinde realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului naţional, baza ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Specificul deosebit al unităţii în care lucrez — Fabrica de antibiotice din Iaşi , acela de a realiza mijloace terapeutice pentru asigurarea sănătăţii publice, implică o înaltă răspundere profesională şi morală faţă de produse. Datorită acestui specific ce impune măsuri organizatorice corespunzătoare, noi am avut în vedere folosirea mai bună a cadrelor cu pregătire superioară, repartizarea judicioasă a acestora pe schimburi de producţie şi locuri de muncă, precum şi creşterea continuă a calificării cadrelor de operatori, laboranţi, personal auxiliar, tehnicieni etc. pentru a asigura conducerea proceselor tehnologice în condiţii de mare eficienţă. Paralel cu selecţia şi pregătirea cadrelor, un loc important în preocuparea colectivului fabricii îl ocupă dotarea cu aparate de măsură şi control moderne, mecanizarea unor operaţiuni grele şi automatizarea unor importante faze de lucru, îmbinarea armonioasă a acestor importanţi factori în procesul muncii a făcut ca aspectul aparent simplu al disciplinei muncii să se transforme într-un aspect complex de participare cu răspundere bazat pe autodisciplină, integrată într-un proces modernizat de muncă, pentru asigurarea folosirii complete a timpului de muncă şi obţinerea unor rezultate superioare. Conjugată cu o înaltă grijă pentru asigurarea unei calităţi cît mai ridicate a produselor, această acţiune a asigurat ca totalitatea sortimentelor produse să corespundă celor mai exigente norme şi farmacopei internaţionale. Rezultatul direct îl constituie competitivitatea sub toate raporturile calitative a medicamentelor noastre cu produsele similare din lume. Un aspect deosebit al activităţii întreprinderii noastre îl constituie şi durata de utilizare a medicamentelor, care nu este, în general, mai mare de 5—10 ani, ele fiind înlocuite cu forme superioare. Aceasta impune luarea unor măsuri de organizare a cercetării, în scopul unei permanente reînnoiri a sortimentelor medicamentoase. In realizarea acestei sarcini, care necesită elaborarea de procese de fabricaţie pentru noi produse, într-un timp scurt, se impune o înaltă disciplină în procesul muncii ştiinţifice şi o utilizare corectă a timpului de cercetare şi dezvoltare. Privită înacest context, disciplina muncii în producţie şi cercetare ştiinţifică are o deosebită însemnătate pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse, cît şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice. Factor hotărîtor (urmare din pag. 1) suta la treapta a ll-a și 20,1 la sută la treapta a 11l-a. Pe grupe de cîştiguri 53,61 la sută din muncitori au realizat un ciştig mai mare cu 0,1—4,9 la sută, 31,84 la sută au realizat un cîştig mai mare cu 59,9 la sută, 9,78 la sută din muncitori au realizat un cîştig mai mare cu 10—14,9 la sută, iar 3,95 la sută au realizat un cîştig maifmare decit 15 la sută. Este demn de semnalat opinia de masă care s-a creat cu această ocazie privind abaterile unor muncitori de la disciplina în muncă şi simţul de răspundere cu care comisiile, in rîndul cărora au fost cooptaţi şi delegaţi ai muncitorilor, au analizat munca fiecărui salariat în parte. Astfel, unui număr de ,1,4 muncitori certaţi cu disciplina şi care au produs multe greutăţi în procesul de producţie, comisiile respective le-au abordat o treaptă de salarizarea inferioară care nu le asigură realizarea vechilor cîştiguri. Fiecare din aceştia a fost chemat în faţa comisiei care i-a adus la cunoştinţă hotărîrea luată şi i-a arătat totodată posibilitatea de a se îndrepta, de a obţine rezultate mai bune în muncă şi, prin urmare, şi posibilitatea de a obţine un cîştig mai mare. Corespunzător principiilor aprobate de Plenara C. C. al P.C.R. din octombrie 1967, aplicarea noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor a fost orientată spre stimularea obţinerii unor rezultate tot mai bune în muncă, spre asigurarea unor retribuiri mai echitabile a salariaţilor, cointeresarea lor materială spre realizarea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai producţiei uzinei, in cele trei luni de la aplicare, rezultatele scontate au început să-şi facă prezenţa din ce în ce mai mult, ceea ce va conduce la sporirea eficacităţii economice a întregii noastre activităţi. Astfel, producţia globală din primele două luni ale anului 1970 a crescut faţă de perioada corespunzătoare a anului 1969 cu 3,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 6,5 la sută. In acelaşi timp, am executat şi livrat o producţie destinată exportului cu 28 la sută mai mare decit producţia din aceeaşi perioadă a anului 1969. Calitatea producţiei noastre este într-o continuă îmbunătăţire fâcînd faţă cu succes exigenţelor sporite şi competitivităţii de pe piaţa externă unde nu am avut nici o reclamaţie. Acelaşi lucru şi în privinţa calităţii producţiei destinate Consumului intern unde, faţă de 3 reclamaţii întemeiate din primele 11 luni ale anului 1969, nu mai avem nici o reclamaţie pentru următoarele trei luni de cînd aplicăm noul sistem die salarizare. Este de remarcat, de asemenea, creşterea preocupării salariaţilor pentru îmbunătăţirea organizării producţiei, pentru găsirea unor noi metode de muncă mai productive, pentru utilizarea mai bună a timpului de lucru. Astfel, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a fost in anul 1969 de 94,6 la sută, în timp ce pe primele două luni ale anului 1970 acelaşi indice s-a ridicat la 95,30 la sută. Normele la munca în acord s-au realizat în proporţie de 99,73 la sută pe primele două luni ale anului 1970, faţă de şi realizarea productivităţii muncii de 101,4 la sută, cu o corelaţie bună între aceşti doi indicatori. In mod normal, depăşirea noilor norme fundamentate ştiinţific va fi posibilă pe seama unui plus de îndeminare sau de efort propriu al muncitorilor care să asigure o creştere a producţiei şi a productivităţii muncii. Am subliniat acest aspect deoarece el va deter, mina o creştere substanţială a interesului muncitorilor pentru perfecţionarea pregătirii lor profesionale, pentru care au fost create, deja, toate condiţiile. Deşi lucrările propriu-zise privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor s-au terminat, considerăm, totuşi, că acţiunea nu e încheiată, avînd în faţă sarcina permanentă de îmbunătăţire continuă a organizării locurilor de muncă, a urmăririi şi îmbunătăţirii realizării normelor în concordanţă cu indicatorul de productivitate, a utilizării cît mai complete a timpului de muncă. Analizînd rezultatele obţinute în primele 3 luni de aplicare a noului sistem de salarizare (decembrie 1969 - februarie 1970) s-a desprins necesitatea luării unor măsuri suplimentare de îmbunătăţire a disciplinei în muncă cu referire mai ales la eliminarea întîrzierilor la serviciu şi reducerea absenţelor nemotivate, măsuri care au fost puse în practică şi care nu vor întîrzia să dea rezultatele aşteptate. Acţiunea continuă, de asemenea, şi pe linia organizării şi a normării muncii unde, în urma analizelor efectuate în aceeaşi perioadă, a rezultat necesitatea îmbunătăţirii unor norme de muncă, a unor formaţii de muncă în acord sau regie, în scopul unei mai bune utilizări a forţei de muncă şi crearea cadrelor disponibile pentru a exploata noile capacităţi de producţie care vor intra în curind în funcţiune. S-a trecut astfel la reorganizarea muncii în acord la atelierul de tras ţevi la rece, ca şi la îmbunătăţirea tarifarii diferenţiate a celor două grupe de lucrări de la acest loc de muncă in concordanţă cu complexitatea reală a lor şi cu condiţiile create pînă în prezent. S-au efectuat măsurători suplimentare a parametrilor de funcţionare la linia de profile de 250X3 mm, care au servit la elaborarea unor noi norme de producţie în condiţiile utilizării ca materie primă a rulourilor de bandă primite de la Uzina „Oţelul Roşu" in locul celor ce veneau din import. Se mai pot da şi alte exemple. Aş vrea să subliniez însă faptul că ne-am propus să urmărim şi să îmbunătăţim în continuare munca de normare, să depistăm şi să eliminăm factorii care influenţează negativ realizarea normelor şi a cîştigurilor muncitorilor, astfel ca noul sistem de salarizare să-şi atingă scopul pentru care a fost creat, conducînd în final la o îmbinare tot mai armonioasă a interesului individual al fiecărui om al muncii de a trăi mai bine cu interesele generale ale societăţii, de a astura progresul economic şi socialcultural al patriei, o viaţă din ce în ce mai civilizată întregului popor. Datini de nuntă la Tătăruşi Vrednicia ţăranilor din Tătăruşi este bine cunoscută în tot judeţul. Mărturii sunt şcoala nouă, căminul cultural, dispensarul construit nu demult, magazinul din centru, dezvoltarea acestei frumoase aşezări. Casele mai vechi, cu acoperiş înalt, din draniţa, cu elemente decorative ce le fac parcă să zimbească, îţi amintesc de satele de munte. Vorba şi portul tătaruşenilor au şi ele unele elemente comune cu ale oamenilor de la munte. - Sintem aici de cînd ne ştim, spune moş Dumitru Rugină, un bătrîn de 87 de ani, cu ochi vioi şi vorba domoală, imbracat cu un suman de toată frumuseţea pe care orice muzeu etnografic ar fi mindru să-l aibă in colecţiile sale. Iar învăţătorul pensionar Dumitru Săndulescu ne spune : - Lucrăm la o monografie a comunei - din iniţiativa tov. Vasile Tanase, directorul căminului cultural - şi am aflat unele lucruri interesante despre trrc-ul acestei aşezări. Unele obiceiuri de-ale noastre, unele expresii şi nume proprii seamănă cu ale celor din Maramureş şi Bistriţa— Nâsâud. O concluzie e greu de tras. Nu avem documente. Dar, din cele ce s-au transmis din generaţie in generaţie s-ar părea că, alături de tătăruşenii care „sunt aici de cind lumea", cum spun ei, s-au aşezat ţărani veniţi din Maramureş şi din Bistriţa Transilvaniei. Străduindu-se să descifreze istoria comunei, organele locale de partid şi de stat, precum şi consiliul de conducere al căminului cultural se ocupă cu grijă de păstrarea şi valorificarea datinilor şi a obiceiurilor din bătrîni, ducînd mai departe munca începută în această direcţie de cunoscutul culegător de folclor, învăţătorul Alexandru Vasiliu-Tataruşi. Dar nu numai organele locale, ci şi ţăranii cooperatori ţin foarte mult ca datinile moştenite din moşi-strămoşi să nu se piardă. Receptivi la tot ce e civilizaţie modernă - dovadă numeroasele televizoare şi aparate de radio instalate in gospodăriile lor - ţăranii din Tătăruşi cultivă cu dragoste şi frumoasele obiceiuri tradiţionale. Cunoscînd aceasta, Comitetul judeţean de cultură şi artă şi-a propus să organizeze în această comună una din manifestările-experiment prevăzute în planul său de muncă pe Din comorile noastre folclorice tema valorificării şi păstrării tradiţiilor folclorice. Manifestarea a avut loc de curind, fiind pregătită cu multă grijă de consiliul de conducere al căminului cultural, sprijinit de Casa de cultură Paşcani. Programul prezentat in faţa a peste 800 de spectatori a început cu o „masă rotundă" la care au participat ţărani şi intelectuali, unii dintre ei în vîrstă de peste 80 de ani, foşti elevi şi colegi de-ai folcloristului Alexandru Vasiliu, alţii mai tineri, care-şi aduc acum contribuţia la promovarea folclorului, prin intermediul şcolii sau al căminului cultural. Dezbaterile au scos în evidenţă bogăţia de idei şi sentimente a folclorului local şi a celui românesc în general, valoarea educativă a acestuia în cultivarea dragostei pentru neam şi ţară, pentru călăuzitorul destinelor patriei noastre - Partidul Comunist Român. Pentru a ilustra ideile subliniate in cadrul discuţiilor, căminul cultural a prezentat apoi una din frumoasele datini bâtrîneşti : obiceiuri de nuntă la Tătăruşi. ... La ridicarea cortinei, a apărut interiorul unei case ţărăneşti din Tătăruşi, cu mobilier specific acestei aşezări, cu minunate scoarţe de lină împodobind pereţii. O impresie deosebită au făcut de asemenea frumoasele costume naţionale cu care se îmbracă mirele, mireasa şi tot alaiul de nuntă. In cadrul spectacolului au fost prezentate: peţitul, tocmeala, croiala, cusutul şi iertăciunea, datini cu care încep nunţile din partea locului. Oraţia de peţit, pomenită în „Descriptio Moldaviae" de Dimitrie Cantemir, o intilnim şi la Tătăruşi sub o formă oarecum modificată. Această oraţie în care vinătorii urmăresc o dată - la Tătăruşi o căprioară este foarte veche. Aş mai aminti de momentul „tocmelei" in care de data asta nu este vorba de sensul obişnuit al cuvintului, ci de o discuţie din care se desprinde sentimentul unei mari răspunderi pentru generaţia viitoare. Fireşte, nu se mai vorbeşte despre latura materială, ci, o dată cu modificările intervenite în viaţa satului, s-a schimbat şi conţinutul acestei datini care astăzi tratează despre alte valori cîntărite cu aceeaşi grijă : calităţile morale ale tinerilor, cită carte ştiu, dacă au meserie, dacă-s harnici şi cinstiţi etc. Cei peste 800 de spectatori care au văzut multe nunţi ca aceasta, iar mulţi dintre ei au fost chiar „eroi principali", priveau atent şi ascultau cu deosebit interes, relevînd autenticitatea celor ce se petreceau pe scenă. Numai organizatorii au fost, la început, niţel impacientaţi : nici „replicile" interpreţilor, nici „intrările", nici mişcarea în scenă nu se potriveau cu ceea ce regizaseră ei cu citeva zile în urmă. (Mi-au mărturisit după aceea că şi „repetiţiile" - două la număr - le-au făcut mult singe rău : de fiecare dată, interpreţii foloseau alt text, deşi spuneau acelaşi lucru !). Cu atit mai bine ! Pentru că, aşa cum s-au prezentat în continuare şi celelalte „secvenţe" ale nunţii - croiala, cusutul, iertăciunea - au fost un adevărat exemplu de autenticitate, cu replici spontane şi savuroase, cu zicători şi proverbe spuse unde trebuie, cu expresii în care cuvintele parcă erau crescute, nu puse unul lingă altul. Păcat că toate acestea n-au putut fi înregistrate şi filmate, să rămină pentru cei ce vor vrea, mai tîrziu, să ştie cum se făceau în 1970 nunţile la Tătăruşi. A. LUPU împliniri şi promisiuni Prezenţa a doi oaspeţi de peste hotare la un recent comcursativ.Filantriopicii a Îmbiat numeroşi ascultători să renunţe la fotoliul comod de-acasă şi să vină In sala de concert tinde aveausă aibă satisfacţiile unei arte elevate. Veniţi din ţări diferite, dirijorul şi solistul s-au intans Intr-o similitudine a concepţiei interpretative. Atit dirijorul Lawrence Foster (Anglia) cit şi solistul Joseph Schwab (R.D.G.) Înţeleg să tălmăcească muzica gindind, fără a ignora impulsul afectiv care le dinamizează interpretările. Lawrence Foster şi-a început concertul cu uvertura operei „Răpirea din Serai" de Mozart şi l-a Încheiat cu „Simfonia a patra" de Schumann. De la primele măsuri, publicul şi-a dat seama că are de-a face cu un muzician sobru, grijuliu pentru şlefuirea amănuntelor şi stăpân pe baghetă. A reuşit să imprime orchestrei o deosebită grijă pentru acurateţea stilistică. După savuroasa dantelă tensionări exacerbate, o seară de artă a încântării reconfortante, a elevatului, divertisment spiritual. ★ Cu satisfacţie consemnăm ■ un Început ieşean de mu- zică de cameră. Muzica de cameră nu aduce succese zgomotoase. Ea implică executanţilor sobrietate şi discernământ. Semnalăm Începutul făcut de Steluţa Diamant-Dumea, Maria-Jana Stoia şi Ştefan Zărnescu, care ne-au oferit un program unitar cu o muzică de reflexiune. In ariile de Bach şi Händel (Maria-Jana Stoia) şi In cele trei teme „Teme cu variaţii“ de Beethoven (Ştefan Zărnescu), interpreţii secondaţi de Steluţa Diamant-Dumea au arătat că au făcut un bun început In interpretări diferenţiate in cadrul unor programe unitare. De asemenea, promiţător s-a arătat noul „Cvartet al Filarmonicii“ (Dragoş Cocota — violina 1, Ioan Morna — violina a II-a, Gaspar Markos — violă şi Reinhold Scheeser — violoncel). CRONICA MUZICALA sonoră mozartiană, realizată de orchestră şi dirijor cu tinerească exuberanţă, cu sonorităţi sclipitoare, am ascultat Concertul pentru violoncel şi orchestră de Haydn, în interpretarea lui Joseph Schwab, solist al orchestrei Operei comice din Berlin. Cei obişnuiţi cu tonul cald al şcolii violoncelistice româneşti ar putea să reproşeze tinărului solist german o prea mare sobrietate. In ceea ce ne priveşte, optăm pentru interpretarea olimpiană a concertului. Joseph Schwab s-a menţinut intr-un cadru stilistic adecvat, dind şi acel plus de temperatură cerut de concertul interpretat, care are un profil emoţional mai adine conturat faţă de simfoniile şi cvartetele aceluiaşi autor. In Încheierea concertului, Lawrence Foster ne-a oferit o limpede şi frumoasă interpretare a „Simfoniei a patra" de Schumann, prilejuindu-ne momente de elevată satisfacţie estetică. Scrisă in anii tinereţii, simfonia exultă poezia romantică de intimitate şi de gingăşie proprie autorului, dar ca scriitură şi ca mijloace de expresie nu se depărtează prea mult de clasici. Dirijorul a evitat sentimentalismele poncite şi exaltările in nuanţe şi mişcări, dîndu-ne o execuţie de cizelată echilibrare stilistică. Aceasta nu l-a Împiedicat să reliefeze cu măiestrie poezia „romanţei" (partea a II-a) sau elanul juvenil al finalului. In concluzie, o seară de artă, fără dezlănţuiri, fără Caracteristic acestei noi formaţii este patosul cu care interpreţii se dăruie in execuţie. Poate uneori fervoarea emoţională ar trebui drămuită. S-ar realiza astfel contraste mai evidente, şi de nuanţe, şi de colorit. Programul a cuprins o primă audiţie : „Cvartetul — fantezie" de Dumitru Bughici. Romantica expresivitate a interpreţilor s-a potrivit cu tonusul lucrării. Scris intr-un limbaj evoluat, fără a fi ermetic, cvartetul pare a fi o confesiune lirică. In execuţia lucrării lui Bughici, interpreţii şi-au temperat mai mult elanul, astfel că s-a obţinut o interpretare limpede, convingătoare. A urmat apoi un incintător cvartet de Haydn, a cărui frumoasă execuţie n-a putut scăpa de fluxul romantic care stăpineşte funciar pe interpreţi. încheind cu Cvartetul nr. 2 de Brahms, formaţia şi-a verificat potenţele dovedindu-şi valoarea. Au simţit şi redat cu elocvenţă poezia bogată a muzicii lui Brahms, realizind pagini de admirabilă transparenţă şi de sublim lirism. Unele momente supratensionate au creat insă episoade mai înceţoşate. Prima ieşire in public a acestei valoroase formaţii ne umple de bucurie. Le dorim acestor tineri muzicieni să continue cu aceeaşi pasiune munca lor, pentru ca formaţia, permanentizîndu-se, să devină uinul dintre ansamblurile muzicale de prestigiu ale Iaşului. G. PASCU JOCUR ORIZONTAL: 1. A scris povestirea „Ursul păcălit da vulpe" — Nu poate ucide ursul; 2. Ursul din poveste (2 cuv.) —• Inima lui Framl; 3. Ursul cu nas, originar din Brazilia — Stea situată lingă a doua stea din oiştea constelaţiei Ursa Mare; 4. Cea neagră trăieşte în munţi — „Urşi"... 5. Odinioară — Rasă de urşi — Lac asiatic; 6. Ursul de la Sovata! — Formă de producţie în colectiv—Teme!; 7. Urs fără cap! — Eroul temei — A se ivi; 8. Compozitor ceh, autorul piesei instrumentale „Ursul“ — Barcă mică; 9. Cîndva — Mai la dreapta, între Ursa Mică şi Ursa Mare (pop)! 10. Fruct — Urs învăţat să facă ce vrea omul; 11. Cu coadă (e clar că aici nu e vorba de urs); 12. Nu e piele de urs, ci urson! •— O joacă şi ursul de nevoie. VERTICAL : 1. Cristea Martin — Cît un urs —• Ursuleţi; 2. Mişcare la şah — Vorba ursului; 3. A scris fabula „Leul şi ursul" — încrezători; 4. Urşi Carnea ursului — Păţitul din poveste; 5. De naştere — Verb al ursului; 6. Culoare — Blana ursului — De la (ed.); 7. Cal — Munţi unde trăieşte ursul carpatin — De. .. două ori!; 8. Mame (arh.) — In veste! — Au grădini zoologice unde trăiesc, ca pensionari, urşii (sing.); 9. Urs — Verb lipsit de semnificaţie pentru temerarii alpinişti; 10. Cub la table — Monedă veche; 11. Cureluşă de meşină — Poet maghiar, autorul poeziei „Dansul ursului"; 12. I se mai spune şi Ursa Mică (pop.) — Prefix muzical. S. COLOŞENCO PRIMUL FESTIVAL REPUBLICAN DE TEATRU PIONIERESC ŞI ŞCOLAR Prima decadă a lunii viitoare coincide cu o frumoasă manifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acţiunilor desfăşurate de purtătorii cravatelor roşii: Primul festival republican de teatru pionieresc şi şcolar. Cu acest prilej, 2 500 de elevi, între 9 şi 14 ani, îşi vor disputa întîietatea — pe scene din oraşele Bucureşti, Braşov şi Piatra Neamţ — demonstrîndu-şi talentele artistice în cadrul unor spectacole de teatru, estradă, de păpuşi şi marionete, montaje literar-muzicale etc. La sfârşitul festivalului cele mai bune formaţii vor primi diplome de onoare. (Agerpres) Colecţia „Pe harta lumii“ Colecţia „Pe harta lumii", apărută în Editura enciclopedică română, se străduieşte să răspundă cerinţelor unui public tot mai larg din ţara noastră, punînd la dispoziţia cititorilor lucrări de informare enciclopedică privind diferite zone de pe meridianele lumii. In fiecare carte din această colecţie cititorul poate găsi o schiţă geografică şi istorică a ţării respective, date despre populaţie şi economie, informaţii preţioase privind organizarea politică şi de stat, cultura, civilizaţia, obiceiurile etc. De asemenea, contribuţia acelei tari la viaţa politică internaţională şi un istoric al legăturilor politice, economice sau culturale cu tara noastră. In cei circa 10 ani de existenţă ai colecţiei, a fost editat un mare număr de lucrări, dintre care amintim: Marea Britanie, R.S.F, Iugoslavia, Austria, Finlanda, Suedia, Canada, Cuba, Uruguay, Chile, Republica Arabă Unită, Kenya, Etiopia, Sudanul, Nigeria, Republica Guineea, Tunisia, Turcia, Iranul, Libanul, Thailanda, Afganistanul, Filipine şi altele. Pe viitor ritmul apariţiilor va fi accelerat, pentru a putea cuprinde într-o perioadă cît mai scurtă de timp toate ţările mai importante de pe glob. O atenţie deosebită va acorda editura lucrărilor privind tarile socialiste. In cursul acestui an şi în anii următori, cititorii vor putea găsi în librării atit cărţi despre ţări din continentul nostru (U.R.S.S., R.P. Poliică, R.P. Ungară, R.S. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria, R.D. Germană, R.P. Albania, Elveţia, Norvegia, Grecia, Islanda, R.F. a Germaniei, Belgia, Spania, Franţa, Olanda, Portugalia, Danemarca, Irlanda) cît şi din America (Mexic, S.U.A., Brazilia, Argentina, Venezuela, Columbia, Peru, ţări din Marea Caraibilor), Asia (R.P. Chineză, R.P. Mongolă, R.D. Vietnam, R.P.D. Coreeană, India, Pakistan), Australia sau Oceania. Editura va acorda o atenţie sporită atragerii unor autori competenţi buni cunoscători ai ţărilor respective, selectîndu-i dintre oamenii de cultură cu o mare capacitate de a sesiza şi reda tot ce este mai important şi caracteristic acelei ţări. Va acorda, de asemenea, în continuare o grijă deosebită prezentării artisticografice a lucrărilor. O examinare cu rezultate surpriză Pentru prevenirea încălcărilor regulilor de circulaţie şi a accidentelor de circulaţie, Serviciul circulaţiei din Inspectoratul miliţiei judeţului Iaşi a organizat recent o serie de acţiuni pe raza judeţului. Rezultatul acestor acţiuni a scos în evidenţă faptul că disciplina, cunoaşterea regulilor de circulaţie şi respectarea lor, atit de către conducătorii auto, cît şi de factorii de răspundere, constituie pentru mulţi nişte necunoscute. Existenţa abaterilor constatate a impus verificarea cunoştinţelor unui număr de participanţi la traficul rutier şi chiar ale unor factori cu munci de răspundere în acest domeniu. Au fost examinaţi pe bază de chestionare 80 de conducători auto de la garajele întreprinderii de legumei-fructe, întreprinderii de transporturi Iaşi, întreprinderii de gospodărie municipală Iaşi, Complexului de morărit şi panificaţie, a întreprinderii de reţele electrice Iaşi. Rezultatul a demonstrat că marea majoritate a celor examinaţi s-au prezentat sub nivelul cerinţelor, neîndeplinind nici minimul necesar de punctel 40. Doar 12 dintre cei examinaţi au obţinut punctajul necesar la răspunsurile date. Iată numele şi punctajele obţinute de cîţiva conducători auto examinaţi. I.R.E.: Dianu Constantin (17 puncte), Croitoru loan (21 de puncte), Petrea Gheorghe (31 de puncte); I.T.I. : Leonte Vasile (14 puncte), Lupu Ioan (15 puncte), Ungaru Simion (15 puncte), Ursu Emil (15 puncte), Enache Mihai (19 puncte); I.I.F.: Forgaciu Neculai (16 puncte), Manolică Vasile (20 de puncte), Crudu Mihai (23 de puncte), Cuchiriță Neculai (22 de puncte), I.G.M. : Gavrilescu Mihai (20 de puncte), Focşa Mihai (20 de puncte), Ciobanu Ioan (21 de puncte), Ghercă Ionel (21 de puncte); C.I.M.P.: Nechita loan (10 puncte), Rusiac Petru (16 puncte). Acest rezultat nesatisfăcător scoate în evidenţă faptul că pregătirea profesională a conducătorilor auto, care trebuie să se desfăşoare în conformitate cu art. 77 lit. b. din H.C.M. 772/66, n-a constituit o preocupare permanentă pentru conducătorii acestor unităţi. Factorii cu munci de răspundere şi cu atribuţiuni legale în domeniul siguranţei circulaţiei (şefi de garaje, şefi de coloane, revizori tehnici) trebuie să fie ei în primul rînd pregătiţi în acest domeniu, să cunoască prevederile legale ce reglementează circulaţia pe drumurile publice, căci numai aşa vor putea să contribuie la ridicarea nivelului de cunoştinţe al conducătorilor auto din unităţile respective, la prevenirea abaterilor de la normele de circulaţie şi a accidentelor. Ce surprize ne-a rezervat verificarea cunoştinţelor în domeniul regulilor de circulaţie la un număr de 25 şefi de garaje, şefi de coloane, revizori tehnici de la diferite unităţi deţinătoare de autovehicule? Din 25 de examinaţi au dat răspunsuri bune doar Pe teme de circulaţie 5! Printre cei 20 se află : Lăzăroaiei Gheorghe, şef de coloană la I.C.M. nr. 4 (16 puncte), Corduneanu Mircea, revizor tehnic la I.U.C.T. (23 de puncte), Prodanciuc Neculai, revizor tehnic (21 de puncte), Bragău Constantin, revizor tehnic (27 de puncte), Voroneanu Mihai, revizor tehnic (29 de puncte) — toţi trei de la Autobaza 1 Iaşi, Oprescu Constantin, şef de coloană (29 de puncte), Adrian Alexandru, şef de coloană (32 de puncte) — ambii de la Autobaza 2 Iaşi, Ursu Ioan, revizor tehnic la I.U.T. (29 de puncte) etc. Acestea reflectă cu prisosinţă şi rezultatele slabe obţinute de conducătorii auto din subordinea celor menţionaţi mai sus. Ele ar trebui să constituie un prilej pentru conducerile unităţilor în cauză de a-şi îndrepta eforturile şi asupra măsurilor ce se impun pentru ridicarea continuă a gradului de pregătire profesională al conducătorilor auto, condiţie esenţială în respectarea legii circulaţiei şi prevenirea accidentelor. Lt. maj. Antoniu GUDAS, I.M.J. Iaşi In de 24 ore Radio Iaşi Programul de seară (26 martie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei ? 17.30 Ritmuri industriale româneşti ; 17.45 Prelucrări de folclor ; 18.00 Noi şi elevii noştri. Elevul Ilici ; 13.20 Pe portativul undelor, melodia preferată ? 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Cintece de mase şi jocuri populare ; 19.30 Jazz-ul în comentariu şi sunet. Festivalul de jazz de la Milano 1969 ; 2000 O oră cu tinereţea ; 21.09 Buletin de ştiri ; 21.05 Concertul săptămînii ; 21.30 Scena. Ziua mondială a teatrului ; 21.15 Refrene îndrăgite.Programul de dimineaţă (27 martie) : 6.00 Buletin de ştiri 1 6.05 Matineu muzical 7 6.30 Emisiune pentru sate 1 6.40 Ca pe deal şi de pa vale 7.00 Informaţii şi muzică.. Televiziune 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.05 Film serial : „Oliver Twist“ (III) » 18.35 Mult a dulce şi frumoasă . . * Emisiune de limba şi literatura română 1 19.00 Telejurnalul de seară 5 19.20 Muzică distractivă ; 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultăţii de matematică-mecanică — Universitatea Bucureşti 1 20.00 Reflector 7 20.10 Anunţuri — publicitate 7 20.15 Stagiune lirică TV. Premieră pa ţară : „Geamgiii din Toledo". Operă de Tiberiu Olah . 21.05 Anunţuri — publicitate ? 21.10 Centenarul lui V.I. Lenin. „Trenul spre Revoluţie“ — film documentar despre întoarcerea lui Lenin în Rusia în aprilie 1917 1 22.00 Telejurnalul de noapte 7 22.10 Actualităţi literare t 22.30 Avanpremieră 22.40 Disc '70 — program prezentat de formaţia Casei de discuri „Ele£ţjrecord,’i *ţ'- v Cinematografe VICTORIA : „Visul domnului Gentil“, orele : 9 . 11 7 15 7 17 7 19 . 21. REPUBLICA : „Comisarul X şi „Panterele albastre", orele 9.15 ; 11.15 ; 14.45 ; 16.45 ; 18.45 ; 20.45. COPOU : „Via Mala“, orele : 9 7 11 7 15 7 17 7 19 7 21. ARTA : „Reconstituirea", orele: 9 ; 11.10 5 14.30 ; 16.40 ; 18.50 1 21. CASA DE CULTURĂ TATARASI : „Taina Leului", orele: 16 18 ; 20. NICOLINA „Baladă pentru Măriuca“, orele : 16 7 13. 20. PAȘCANI : „Profesioniștii".* TG. FRUMOS : „In împărăţia Leului de argint". HIRLAU : „Război şi pace“, seria a III-a şi a IV-a. PODU ILOAIEI : „Războiul domniţelor*^ Teatrul Naţional La ora 19.30 va fi prezentat un spectacol cu piesa „Noaptea Iguanei“. Sunt valabile foletele cu seria 59 şi abonamentele nr. 7, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La Clubul artelor, la ora 20.00, Casa de cultură a tineretului şi studenţilor în colaborare cu catedra de limbă şi literatură germană a Universităţii „Al. I. Cuza“ organizează simpozionul : bicentenar — Fr. Hölderlin. Va vorbi prof. univ. dr. Hertha Peretz. Vor avea loc recitări pe fond muzical susţinute la pian de asistentul universitar Hilde Paulini. In sala de spectacole, la ora 20.00, în cadrul ciclului : „Tinereţe şi idealuri contemporane", asistent universitar Adrian Nicolau va prezenta expunerea : „Comportament și afirmare personală în grupări sociale restrînse"., Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 13 din 25 martie 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I 42 26 36 30 35 20 Fond de premii lei 512.500 Extragerea a II-a 37 16 36 15 42 29 27 20 Fond de premii lei 457,803 Timpul probabil ! Vremea devine schimbătoare și ușor instabilă. In cursul după-amiezii cerul va fi variabil, la temporar noros. Izolat se vor semnala ploi slabe temporare. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul vestic. Temperatura aerului va scădea ușor , minimele vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade, iar maximele între 0 şi 18 grade.