Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-26 / nr. 7317

ÎNFĂPTUIREA CU SUCCES A PROGRAMULUI NAŢIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI SOLICITA: Măsuri energice pentru sporirea efectivelor şi a productivităţii animalelor Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creş­terea producţiei animaliere în anii 1970—1980 trasat la re­centa Plenară a C.C. al P.C.R. se înscrie pe linia politicii consecvente a partidului de in­­florire a agriculturii şi de im­bunătăţire a aprovizionării populaţiei. Obiectivele progra­mului reflectă eforturile tot mai substanţiale pe care parti­dul şi statul nostru le fac pen­tru ridicarea acestui sector la nivelul pe care creşterea a­­nimalelor trebuie să-l atingă într-o ţară cu o agricultură intensivă şi modernă. Se re­marcă în primul rînd orienta­rea tot mai hotărîtă de a a­­sigura sporirea efectivelor şi a producţiei zootehnice prin organizarea pe scară largă a fermelor mari atît în între­prinderile agricole de stat cit şi în cooperativele agricole. Un început bun în concentra­rea şi specializarea producţiei zootehnice s-a făcut şi în co­operativele agricole din jude­ţul nostru. In apropierea Iaşu­lui au şi început lucrările de construcţie a complexului in­­tercooperatist de îngrăşare a porcilor ce va livra în anul viitor 30.000 de capete, ur­­mînd să-şi dubleze capacita­tea in 1973. Se lucrează, de asemenea, la complexul avicol pentru 72.000 de găini, iar în curînd se va începe construc­ţia unui combinat intercoope­­ratist de îngrăşare a mieilor. In anii următori se vor ridi­ca tot mai multe asemenea obiective. Astfel, agricultura cooperatistă a judeţului nos­tru va avea complexe de creş­tere a puilor, de îngrăşare a taurinelor, de creştere a va­cilor de lapte. După cum se vede, programul elaborat de partid deschide în întreaga ţa­ră perspective tot mai largi dezvoltării şi modernizării zo­otehniei. Realizarea cu succes a sarci­nilor sporite trasate de partid pentru următorul deceniu în acest compartiment al agricul­turii solicită încă de pe acum eforturi susţinute din partea tuturor lucrătorilor din unită­ţile crescătoare de animale. La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Ni­olae Ceau­­şescu atrăgea atenţia asupra faptului că la noi zootehnia este mult rămasă în urmă fa­ţă de ţările cu agricultură a­­vansată. Trebuie să recunoaş­tem că şi în cooperativele a­­gricole din judeţul nostru re­zultatele din creşterea anima­lelor sunt departe de posibili­tăţile existente. Această situa­ţie nu are la bază cauze o­­biective şi cea mai bună do­vadă e că fermele zooteh­nice ale întreprinderilor agri­cole de stat din judeţ se si­tuează, prin realizările obţinute, fruntaşe pe ţară. In aceleaşi condiţii, unele cooperative a­­gricole au reuşit, de aseme­nea, să sporească continuu producţiile animaliere. Astfel la C.A.P. Movileni s-au obţi­nut anul trecut 2.796 litri de lapte, în medie pe vacă fura­jată, la C.A.P. Bălţaţi 2.546 litri, iar cooperativa din An­­drieşeni a depăşit substanţial sporul in greutate prevăzut la îngrăşarea taurinelor. Dacă în multe unităţi agri­cole cooperatiste producţia zootehnică nu este pe măsu­ra posibilităţilor aceasta se da­torează in primul rînd alimen­taţiei şi îngrijirii necorespun­zătoare a efectivelor. Deşi au existat destule resurse de fu­raje în 1969 unele unităţi nu le-au valorificat cu pricepere, intrînd în perioada de stabu­­laţie cu un mare deficit. O in­fluenţă defavorabilă asupra producţiei şi mai ales a eşalo­nării ei o au şi unele anomalii ale procesului de reproducţie. Mă refer în special la eşalo­narea neuniformă a fătăriior, care în cele mai multe fer­me de vaci sunt grupate mai ales în perioada martie — iu­nie. O frînă, atît în sporirea producţiei cît şi a efectivei C. HODOROABA director adjunct al Direcţiei agricole judeţene Iaşi­ lor, o constituie, de aseme­nea, rezultatele slabe obţinute în realizarea planului de fătări la vaci şi viţele. Starea de în­treţinere necorespunzătoare a animalelor şi unele deficienţe în organizarea reproducţiei au făcut ca procentul de natali­tate la taurine să fie în 1969 de-abia 64 la sută. La toate speciile pierderile din efectiv datorită mortali­­tăţilor se menţin încă inadmi­sibil de ridicate, îndeosebi la animalele tinere. Şi în iarna acestui an cooperative ca cele din Ipatele, Mădîrjac, Spineni, Ţibana şi altele au suferit se­rioase pagube din cauza con­diţiilor proaste de cazare şi furajare. Măsurile elaborate de partid şi concretizate în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. au creat în zootehnia coope­rativelor agricole, ca şi în res­tul sectoarelor, un cadru mai favorabil pentru îmbunătăţirea activităţii. Pe linia înfăptuirii acestor măsuri s-au organizat la începutul anului curent 83 de ferme zootehnice la condu­cerea cărora au fost numite cete mai competente cadre. Retribuirea lucrătorilor pe ba­ză de salarii chenzinale în funcţie de rezultatele obţinute constituie un puternic factor de cointeresare care încă de pe acum are efectul scon­tat. Pentru succesul noilor for­me perfecţionate de organi­zare şi retribuire aplicate se impune însă o preocupare sus­ţinută în vederea asigurării bazei materiale necesare creş­terii producţiei. Aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu în cuvîntarea rostită la recenta Plenară a C. C. al P.C.R., una din obligaţiile de cea mai mare răspundere ale cooperativelor agricole este aceea de a asigura furajele ne­cesare. Trebuie să spunem că în cooperativele agricole e­­xistă încă din acest an condi­ţii mai bune pentru organi­zarea bazei furajere. Suprafe­ţele destinate culturilor de nu­treţ au sporit. Fiecărei fer­me zootehnice i s-a reparti­zat terenul afectat bazei fu­rajere, aşa că abundenţa şi calitatea nutreţurilor nu de­pind decit de preocuparea şi priceperea cu care lucrătorii fermelor vor pune în valoare mijloacele ce le-au fost puse la dispoziţie. Incepînd de pe acum toate cooperativele agricole trebuie să acţioneze cu mai multă gri­jă în vederea asigurării viitoa­rei baze furajere. Un prim as­pect asupra căruia e necesar să insistăm este îmbunătăţirea structurii culturilor, acordînd prioritate celor mai valoroa­se plante furajere. In urma inundaţiilor din anul trecut proporţia leguminoaselor pe­rene intre celelalte culturi fu­rajere a scăzut de la 70 la 56 la sută. Cu seminţele de ca­re dispunem nu vor putea fi însămînţate în acest an cu tri­­foliene decât 1650 de hectare, ceea ce e prea puţin. Defi­citul de seminţe se datorea­ză, e drept, în bună măsură condiţiilor neprielnice de cli­mă din anul trecut. Sunt însă şi cauze subiective care afec­­tează, an de an, producţia de seminţe, agrotehnica necores­punzătoare aplicată, întîrzie­­rea nejustificată la recoltat şi treieriş etc. Anul acesta s-a rezervat loturilor semincere de lucerna, trifoi, sparcetă o suprafaţă de două ori mai ma­re ca în 1989, lucrul cel mai important este ca ele să fie astfel îngrijite incit să asigu­re producţia aşteptată. O atenţie sporită necesită şi culturile pentru producerea furajelor. In munte unităţi plantele valoroase au o mare pondere sub raportul suprafe­ţei, dar ele dau o recoltă scă­zută datorită amplasării cul­turilor pe terenuri de coastă, puţin fertile, fără posibilităţi de irigare. O rezervă de consolidare a bazei furajere insuficient va­lorificată o reprezintă şi pa­jiştile naturale. In cele mai multe cazuri consiliile de con­ducere ale C.A.P. şi chiar con­siliile populare comunale nu se ocupă nici măcar de apli­carea măsurilor simple de fer­tilizare şi întreţinere, care singure ar asigura o creştere de 2—3 ori a producţiei de masă verde. Direcţia agricolă judeţeană va îndruma şi sprijini mai în­deaproape toate unităţile în vederea mai bunei rezolvări a problemelor legate de or­ganizarea bazei furajere, fără a scăpa din atenţie ceilalţi factori ce condiţionează dez­voltarea zootehniei. In scopul îmbunătăţirii procesului de or­ganizare a reproducţiei, o da­tă cu alte măsuri, s-a proce­dat la instruirea operatorilor de la punctele de insăminţări artificiale şi a tehnicienilor veterinari. Un accent tot mai puternic se va pune pe apli­carea selecţiei şi a celorlalte măsuri de ameliorare a ra­selor. încă din acest an se va con­tinua organizarea de ferme zootehnice, în funcţie de po­­sibilităţile fiecărei, unităţi, ast­fel ca la sfîrşitul lui 1971 ejft să fie generalizate in toate cooperativele agricole. Toate­ acţiunile noastre vizează în ultimă instanţă extinderea ex­perienţei pozitive in scopul îmbunătăţirii rapide a situaţiei in care se află astăzi creşte­rea animalelor. In lumina in­dicaţiilor trasate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. s-a şi trecut la organizarea de fer­me pe baza cooperării între întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. în curînd vor lua fiinţă primele asemenea ferme la C.A.P. Va­­tra-Paşcani şi C.A.P. Bălţaţi, în creşterea păsărilor, urmând ca în continuare această for­mă de cooperare să fie ex­tinsă şi la alte specii. Programul naţional de dez­voltare a zootehniei reprezin­tă un program concret de lu­cru care incumbă responsabi­lităţi sporite tuturor celor ca­re lucrează in acest sector. Organele agricole judeţene, alături de factorii de condu­cere, specialiştii şi ceilalţi lu­crători din unităţi işi vor spo­ri eforturile pentru a ridica zootehnia pe locul ce i se cuvine în agricultura judeţu­lui.­­ Un imperativ: conjugarea tuturor eforturilor pentru redresarea zootehniei în cooperativele agricole !■­ Conso­lidarea bazei furajere — problemă actuală și de perspec­tivă Ijfjj Paralel cu generalizarea fermelor în sistem gos­podăresc — noi combinate intercooperatiste OH început bun în cooperarea dintre I. A. S. şi C. A. P. Reduc consumul sie cocs Muncitorii şi teh­­tea au dus, aşa după nicienii care lu­crează în atelierul de turnătorie de la I.E.I.L. „Progresul” cum era şi firesc, la obţinerea unor rezultate bune. Ast­din Iaşi au între­ fel, de la începutul prins noi acţiuni privind reducerea consumurilor spe­cifice de cocs. Aces­anului şi pînă în prezent, ei au re­uşit să economi­sească peste 5.000 kg. de cocs. Succe- J sele amintite s-au j obţinut, îndeosebi­, r prin folosirea la e- * laborarea şarjelor j de fontă a anozilor . •— consideraţi de- [­şeuri — de La Fa­­­­brica de aluminiu­­ din Slatina. | ES Podul de peste Siret de lingă Lespezi. Realizările pot face casă bună cu deficientele? (urmare din pag. 11 zice că dacă pentru unele (că­minul cultural din Soci) nu poartă vreo vină, In schimb răspunde pentru celelalte aşa cum spunea şi tovarăşul An­drei Farcaş. Etica unui director şi a unor cadre didactice A . I d­t la Şcoala generală din Mirosloveşti cit şi la cea din Verşeni am luat cunoştinţă de strădania şi con­ştiinciozitatea cu care ca­drele didactice din aceste două lăcaşuri muncesc pentru a ajuta elevii să pătrundă cit mai adine in tainele cărţii. Nu aceleaşi cuvinte se­ pot spu­ne şi despre unele cadre di­dactice de la Şcoala generală din Ciohorani. Nu o dată s-a constatat aici lipsa unora de la ore. Aşa este cazul lui Mi­­hai Isache şi Gheorghe Iancu. Uitînd parcă de necesitatea prezenţei lor la catedră, a­­ceştia pleacă de la orele de scurs" pentru rezolvarea unor probleme personale fără a-şi asigura*­ pentru timpul cit­m lipsesc, Înlocuitori. — însuşi directorul şcolii,­­Alexandru Munteanu, ne spu­nea Andrei Farcaş, este defi­citar la capitolul disciplină. Lipseşte de la ore, umblă In stare de ebrietate. Aceste deficienţe din acti­vitatea Şcolii generale din Ciohorăni au fost supuse unei serioase analize. Cei criticaţi şi-au recunoscut vina. Conclu­zia la care a ajuns, insă, Al. Munteanu a fost: .... după felul cum am muncit, eu, ca director, consider activitatea cadrelor didactice ca satisfă­cătoare". Nu ştim dacă şi la Inspectoratul şcolar judeţean această optică Îşi găseşte a­­probarea. De aceea aşteptăm un răspuns. Ruşinea comunei cea ce caracterizează marea majoritate a oamenilor din Miros­loveşti este dragostea de muncă şi de fami­lie. Cei ce nu întrunesc aces­te calităţi primesc oprobriul tuturor. Acest lucru ni l-a demonstrat şi faptul că adre­sind mai multor cetăţeni În­trebarea : „Aveţi tineri în co­mună care nu muncesc ? A­­veţi familii dezorganizate ?" Răspunsul a fost prompt : „Păi Vasile Gh. Păduraru, de mun­cit nu munceşte nicăieri, deşi are o meserie, iar familii dez­organizate sunt ale Iui Ion Apoputoaiei și Stircea Zeno­­via". II vizităm pe Vasile Gh. Păduraru, acasă. O găsim nu­mai pe mama Iui, o femeie In vlrstă. — Din ce trăiești, mătuşă ? — Păi, fiica mea, Adela, lu­crează Ia C.A.P. — Dar Vasile ce face ? — El nu lucrează nicăieri. Nu știu ce a avut cu cei de la Autobaza din Paşcani (Va­­sile e conducător auto — n.n.) că de clnd a plecat anul tre­cut, prin mai, In concediu, nu s-a mai dus la lucru. Pe Vasile 11 găsim pe uli­ţele satului. — De ce nu munceşti ni­căieri ? — Să-mi dea maşina pe ca­re o vreau eu şi atunci am să lucrez. lată cum, pentru faptul că Autobaza Paşcani nu-i dă ma­şina pe care o vrea ei (după cum am fost informaţi sunt motive Întemeiate pentru ca­re conducerea autobazei nu răspunde acestei cereri), Va­­sile Gh. Păduraru, om la 30 de ani, preferă să trăiască ca un parazit pe spinarea altora, fără nici un fel de remuşcări. Despre Ion Apoputoaiei am aliat că de trei ani şi-a pă­răsit soţia şi copilul, fugind In alte localităţi, fără ca ni­meni să cunoască unde se alia. Fapta sa este dezaproba­tă de înşişi părinţii lui, care văd In aceasta pe lingă a­­bandon familial, aşa cum pre­vede legea, şi o dovadă de laşitate. Instanţa de judeca­tă a stabilit să plătească o pensie alimentară de 225 de Iei lunar, dar cum nimeni nu ştie unde se află, hotărîrea nu poate fi pusă In aplicare. Despre cel de al doilea caz de familie dezorganizată con­semnăm doar atit: In urma neînţelegerilor dintre părinţi, suferă cei trei copii. Următorul popas: SCÎNTEIA C mzs ca a ezi ca a a im a SPORT LISABONA 25 (Agerpres) In ziua a doua a turneului internaţional de handbal mas­culin (tineret) dotat cu .Cu­pa ţărilor latine", de la Li­sabona, echipa Franţei a în­vins cu scorul de 17—16(9—8) selecţionatal Spaniei. Intr-un alt joc, reprezentativa Portu­galiei a dispus cu 22—15 (12 — 9) de formaţia Marocului. PARIS 25 (Agerpres) In turul II al probei de simplu bărbaţi din cadrul tur­neului internaţional de tenis de la Monte Carlo, jucătorul francez N'Godrella l-a întrecut cu 1—6, 6—3, 6—2 pe iugosla­vul Ivanici, iar austriacul Po­­korny a cîştigat­ cu 6—3, 6—1 in faţa belgianului Tielemans. Alte rezultate: Meyer (Franţa) — Frisi­i (Iugoslavia) 6—4, 6—2, Rouyer (Franţa) — Soe­­ters (Olanda) 6—2, 6—2, Beust (Franţa) — Argyroiu (Grecia) 0—7, 6—1. CARACAS 25 (Agerpres) La Caracas, în cadrul „Cu­pei Davis" (zona americană), echipa Braziliei a învins cu scorul de 4—1 selecţionata Ve­­nezuelei. In ultimele două partide de simplu, Humphrey Hose (Venezuela) l-a învins cu 6—4, 6—4, 6—3 pe Ricardo Berner (Brazilia), iar Thomas Koch a cîștigat cu 6—4, 6—2, 6—0 în fata lui Jorge Andrew. In urma acestei victorii, te­­nismanii brazilieni s-au califi­cat pentru turul următor al competiţiei. BELGRAD 25 (Agerpres) In runda a 4-a a turneului international masculin de şah de la Sarajevo, Kurajita i-a învins pe Kovács, Barczay pe Lieberson, Bogdanovici pe Pia­ninei şi Parma pe Bukal. Ga­­sici (cu piesele albe) a pier­dut la Benko. In clasament continuă să conducă Liubojevici (Iugosla­via) cu 3,5 puncte, urmat de Bogdanovici (Iugoslavia) 3 puncte. LONDRA 25 (Agerpres) O performantă aproape uni­că în analele boxului britanic a realizat Henry Cooper, care, la vârsta de 36 de ani, a re­cucerit titlul de campion na­ţional la categoria grea, dispu­­nînd la puncte în 15 reprize de Jack Bodell, mai tînăr cu zece ani decit el. Cooper, de mai multe ori campion al ţă­rii sale şi campion european în 1968, boxează de aproape 17 ani ca profesionist. STOCKHOLM 25 (Agerpres) După cum anunţă agenţia T.A.S.S., Congresul Ligii In­­ ternaţionale de hochei pe ghea­­­tă, întrunit la Stockholm, a hotărît ca întrecerile campio­natului mondial de hochei pe gheaţă din anul 1973 să se desfăşoare la Moscova. Dreptul de a organiza campionatele lumii în anul 1974 a fost acor­dat Finlandei. De asemenea, s-a stabilit ca în anul 1972, în a­­fara turneului olimpic de la Sapporo, să se organizeze cam­pionatele european şi mondial în Cehoslovacia. După cum se ştie, în 1971 campionatul mondial de hochei pe gheaţă (Gru­pele A şi B) va avea loc în Elveţia. MÜNCHEN 25 (Agerpres) Se confirmă că partida de fotbal dintre selecţionatele R.F. a Germaniei şi României (programată la 8 aprilie la Stuttgart) va fi condusă de cunoscutul arbitru maghiar Gyula Emsberger. După cum se ştie, Emsberger face parte dintre cei 30 de arbitri selec­ţionați pentru a conduce me­ciurile turneului final al cam­pionatului mondial din Mexic. * aaaaaap I* EFECTUAREA LUCRĂ­RILOR DE INTERES OB­­I­ŞTESC CU CARACTER LOCAL. ELECTRIFICA­REA SATELOR. URMARI­­I­REA CONTRIBUŢIEI LO­CUITORILOR. (Consultaţie cerută de tova- I răşii Pricop Vasile, Birlădeanu­­ Vasile, Prihor Constantin şi A­­­­nastasiu, Vasile domiciliaţi în­­ comuna Belceşti). încasarea contribuţiei bă­neşti a locuitorilor pentru e­­fectuarea lucrărilor de interes obştesc se face de către co- I mitetul executiv al consiliului I popular din localitatea respec- I tivă. Adunarea populară poate I hotărî ca sumele neplătite in I termenele fixate şi contrava- I loarea muncii neefectuate să [ fie încasate de comitetul exe- I cutiv, potrivit normelor de urmărire fiscală, iar sumele I realizate să fie vărsate la bu­­i­getul local (art. 27 din Hotă­­[ rîrea Consiliului de Ministri I nr. 1793/965), în conformitate cu dispozi­­'­liunile art. 3 din Decretul I 221/960, astfel cum a fost mo­­­­dificat prin Decretul 679/969, organele financiare execută,­­­ printre alte creanţe, şi su­mele de bani datorate ca I urmare a neplăţii contribuţiei I stabilite pentru lucrările de I electrificare. * INDEMNIZAŢIA PEN­­­­TRU CHIRIE. PERIOADA DE ACORDARE. (Relaţii cerute de tovarăşii I Băncianu Corneliu, domiciliat în Iaşi, str. V. Lupu nr. 136, şi Ciobanu Constantin, domi­ciliat în Iaşi, str. Puşchin nr. 22). Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1304 din 13 iunie 1968 s-a instituit indem­nizaţia pentru chirie, care s-a acordat angajaţilor din orga­nizațiile de stat, în măsura în care au îndeplinit toate condițiile stabilite prin actul normativ, incepînd de la data de 1 iulie 1968 și pînă la îmbunătățirea salariului titu­larului de contract de închi­riere, ca urmare a aplicării în organizaţia de stat respec­tivă a noului sistem de sala­rizare. Menţionăm că majora­rea salariilor la alţi membri din familia titularului contractului de închiriere n-a determinat modificarea sau încetarea drep­tului acestuia la indemnizaţia­ de chirie (paragraful 4 din Instrucţiunile M.F. şi M.M. nr. 1555/968). * ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII. ÎNCE­TAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ. ABSENŢE NEMOTIVATE. (Precizări făcute la cererea tov. Roşu Dumitru,, domiciliat la Hîrlău, str. Republicii nr. 19, şi Roman I. Spiridon, do­miciliat în comuna Popeşti). Angajaţii, care au beneficiat de alocaţie si cărora li s-a des­făcut contractul de muncă in condiţiile art. 16/1 şi 20 (li­terele a, b, d, h, i, j şi alinia­tul final) Codul muncii au dreptul să primească alocaţia de la aceeaşi organizaţie de stat în continuare, pînă la reîncadrarea în muncă, însă nu mai mult de trei luni de la data desfacerii contractu­lui de muncă. In situația pre­zentată, (contractul de muncă a fost desfăcut la 5 noiembrie 1969 în baza art. 20 lit. b. Codul muncii si reîncadrarea în muncă s-a produs la 1 de­cembrie 1969), angajatul tre­buie să primească alocația de stat pe luna noiembrie 1969 de la vechea organizație, iar incepînd cu luna decembrie 1969 de la noua unitate (pa­ragrafele 49 și 58 din In­strucţiunile 1515/966). Potrivit art. 7 din Decretul 280/960, angajaţii care în cursul unei luni absentează nemotivat de la locul de mun­că mai mult de 3 zile lucră­toare nu beneficiază de aloca­ţia de stat pentru copii în luna respectivă. * FOLOSINŢA LOCUIN­ŢELOR. DREPTUL PRO­PRIETARULUI DE A SE MUTA IN APARTAMEN­TUL SĂU. (Informaţii cerute de un grup de cetăţeni din oraşul Paşcani). Sunt supuse normării şi re­partizării suprafeţele locative din apartamentele proprietate personală, în care nu locuieşte proprietarul şi familia sa. A­­ceastă situaţie rezultă din pre­­vederile art. 51 al Legii 10/968 şi din art. 39 al Legii 9/968, care exceptează de la norma­re şi repartizare numai apar­tamentele folosite de proprie­tar şi familia sa. O locuinţă neocupată de proprietar nu va putea, fi însă repartizată unei alte persoane, dacă însuşi pro­prietarul o solicită pentru u­­zul său şi al familiei, în con­diţiile art. 53 din Legea 10/968 (Tribunalul Suprem, decizia ci­vilă 1158/969). * VALORIFICAREA CRE­ANŢELOR. POPRIRI PE VENITURILE ANGAJA­ŢILOR. (întrebare adresată de tov. Micu Aneta, salariată la O.C.L. Textile — încălţăminte Iaşi). Nu pot fi urmărite decit pentru obligaţiile de întreţine­­re ajutoarele pentru incapaci­tate temporară de muncă, pen­tru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătă­ţii, precum şi compensaţia a­­cordată angajaţilor în caz de desfacere a contractului de muncă, pe baza oricăror dis­poziţii legale, (art. 409 al. 4 procedură civilă). Precizăm că, potrivit art. 33 din Legea 10/968, chiria pentru locuin­ţa deţinută în clădirile propri­etate de stat se reţine din re­muneraţia lunară cuvenită sa­lariatului, chiar dacă prin a­­ceasta se depăşesc limitele pre­văzute de art. 409 procedură civilă. Traian BOTEZ consilier juridic . Carnet juridic PIACÁRA U$aiUI PAGINA 3* Se recrutează tefe pentru şcolarizare, cu scoaterea din producţie, în meseria de prelucrători live. Solicitantele trebuie să fie absol­vente a 7 sau 8 clase, să aibă vîrsta între 18—30 ani şi domiciliul stabil în oraşul Iaşi sau în comunele Tomeşti, Rediu-Tatar, Vînători, Aroneanu, Hol­­boca. Candidatele trebuie să întrunească înălţimea minimă de 1,60 m. înscrierile se fac la Uzina de fibre sintetice Iaşi Candidatele vor primi fişe pentru efectuarea vizitelor medicale la Policli­nica industrială astfel ca, pînă la 31 martie 1970, cînd se ţine examenul de admitere, să aibă completată fişa me­dicală. Examenul pentru admiterea la cursuri constă din probă scrisă şi orală la ma­tematică, fizică şi chimie - clasele 5-8. Uzina mai angajează muncitor­ cali­ficaţi în meseriile : — muncitori —întreţinere cale ferată - autorizaţi de C.F.R. — electricieni, categoriile 5-8 — lăcătuşi mecanici, categoriile 5-8 — galvanizatori, categoriile 4-8 — termişti, categoria 5 — cazangii, categoria 6 — sculer, categoria 4 — primitor-distribuitor scule, categoria 4 — ascuţitor scule, categoria 4 — laboranţi chimişti şi textilişti, categoriile 4-7 — prelucrători fire (filatori), categoriile 4-7 Se angajează imediat QV )«* « -li«.,',*, 1.10 - maiştri specializaţi in linii căi ferate - muncitori necalificati ! Cei interesaţi se vor adresa la M­­­ii utilit­ã ii ferate harem Calea Griviţei nr. 191, sectorul 8, telefon 172060, interior 4298. Se acordă cazare şi masă la cantină contra cost. De asemenea, se acordă spor de şantier. Cei ce vor să rămînă ca muncitori permanenţi vor primi permise pentru călătorii gratuite pe C.F.R. La fiecare două săptămîni lucrătoare salariaţii vor putea pleca acasă călătorind gratuit pe C. F. R. Lucrările se execută pe şantierele din afara oraşului Bucureşti. Cererile se vor adresa direct servi­ciului personal al trustului sau şanti­erului de unde se pot obţine şi infor­maţii suplimentare. Se oferă spre vînzare organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste, precum şi instituţiilor, următoarele materiale recu­perate din demolări: — cahle teracotă — cărămizi­­ — piatră brută — uşi — ferestre —­ tablă -- ţiglă — articole sanitare din fontă şi faianţa —­ cazane baie. De asemenea se pot livra următoarele materiale noi: — conductori electrici — obiecte sanitare din fontă şi faianţă — uşi — ferestre — cahle teracotă — balamale uşi şi ferestre — cordoane pentru antene colective TV. — arzătoare gaze — doze aparat şi derivaţie. Cei interesaţi se vor adresa la LG.L.L. Iași din str. N. Gane nr. 22­A. Solicitanții se pot adresa, cu comanda fermă, în fiecare zi. Livrările din depozit se fac în fiecare joi.

Next