Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-26 / nr. 7317
ÎNFĂPTUIREA CU SUCCES A PROGRAMULUI NAŢIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI SOLICITA: Măsuri energice pentru sporirea efectivelor şi a productivităţii animalelor Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în anii 1970—1980 trasat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. se înscrie pe linia politicii consecvente a partidului de inflorire a agriculturii şi de imbunătăţire a aprovizionării populaţiei. Obiectivele programului reflectă eforturile tot mai substanţiale pe care partidul şi statul nostru le fac pentru ridicarea acestui sector la nivelul pe care creşterea animalelor trebuie să-l atingă într-o ţară cu o agricultură intensivă şi modernă. Se remarcă în primul rînd orientarea tot mai hotărîtă de a asigura sporirea efectivelor şi a producţiei zootehnice prin organizarea pe scară largă a fermelor mari atît în întreprinderile agricole de stat cit şi în cooperativele agricole. Un început bun în concentrarea şi specializarea producţiei zootehnice s-a făcut şi în cooperativele agricole din judeţul nostru. In apropierea Iaşului au şi început lucrările de construcţie a complexului intercooperatist de îngrăşare a porcilor ce va livra în anul viitor 30.000 de capete, urmînd să-şi dubleze capacitatea in 1973. Se lucrează, de asemenea, la complexul avicol pentru 72.000 de găini, iar în curînd se va începe construcţia unui combinat intercooperatist de îngrăşare a mieilor. In anii următori se vor ridica tot mai multe asemenea obiective. Astfel, agricultura cooperatistă a judeţului nostru va avea complexe de creştere a puilor, de îngrăşare a taurinelor, de creştere a vacilor de lapte. După cum se vede, programul elaborat de partid deschide în întreaga ţară perspective tot mai largi dezvoltării şi modernizării zootehniei. Realizarea cu succes a sarcinilor sporite trasate de partid pentru următorul deceniu în acest compartiment al agriculturii solicită încă de pe acum eforturi susţinute din partea tuturor lucrătorilor din unităţile crescătoare de animale. La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Niolae Ceauşescu atrăgea atenţia asupra faptului că la noi zootehnia este mult rămasă în urmă faţă de ţările cu agricultură avansată. Trebuie să recunoaştem că şi în cooperativele agricole din judeţul nostru rezultatele din creşterea animalelor sunt departe de posibilităţile existente. Această situaţie nu are la bază cauze obiective şi cea mai bună dovadă e că fermele zootehnice ale întreprinderilor agricole de stat din judeţ se situează, prin realizările obţinute, fruntaşe pe ţară. In aceleaşi condiţii, unele cooperative agricole au reuşit, de asemenea, să sporească continuu producţiile animaliere. Astfel la C.A.P. Movileni s-au obţinut anul trecut 2.796 litri de lapte, în medie pe vacă furajată, la C.A.P. Bălţaţi 2.546 litri, iar cooperativa din Andrieşeni a depăşit substanţial sporul in greutate prevăzut la îngrăşarea taurinelor. Dacă în multe unităţi agricole cooperatiste producţia zootehnică nu este pe măsura posibilităţilor aceasta se datorează in primul rînd alimentaţiei şi îngrijirii necorespunzătoare a efectivelor. Deşi au existat destule resurse de furaje în 1969 unele unităţi nu le-au valorificat cu pricepere, intrînd în perioada de stabulaţie cu un mare deficit. O influenţă defavorabilă asupra producţiei şi mai ales a eşalonării ei o au şi unele anomalii ale procesului de reproducţie. Mă refer în special la eşalonarea neuniformă a fătăriior, care în cele mai multe ferme de vaci sunt grupate mai ales în perioada martie — iunie. O frînă, atît în sporirea producţiei cît şi a efectivei C. HODOROABA director adjunct al Direcţiei agricole judeţene Iaşi lor, o constituie, de asemenea, rezultatele slabe obţinute în realizarea planului de fătări la vaci şi viţele. Starea de întreţinere necorespunzătoare a animalelor şi unele deficienţe în organizarea reproducţiei au făcut ca procentul de natalitate la taurine să fie în 1969 de-abia 64 la sută. La toate speciile pierderile din efectiv datorită mortalităţilor se menţin încă inadmisibil de ridicate, îndeosebi la animalele tinere. Şi în iarna acestui an cooperative ca cele din Ipatele, Mădîrjac, Spineni, Ţibana şi altele au suferit serioase pagube din cauza condiţiilor proaste de cazare şi furajare. Măsurile elaborate de partid şi concretizate în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P. au creat în zootehnia cooperativelor agricole, ca şi în restul sectoarelor, un cadru mai favorabil pentru îmbunătăţirea activităţii. Pe linia înfăptuirii acestor măsuri s-au organizat la începutul anului curent 83 de ferme zootehnice la conducerea cărora au fost numite cete mai competente cadre. Retribuirea lucrătorilor pe bază de salarii chenzinale în funcţie de rezultatele obţinute constituie un puternic factor de cointeresare care încă de pe acum are efectul scontat. Pentru succesul noilor forme perfecţionate de organizare şi retribuire aplicate se impune însă o preocupare susţinută în vederea asigurării bazei materiale necesare creşterii producţiei. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la recenta Plenară a C. C. al P.C.R., una din obligaţiile de cea mai mare răspundere ale cooperativelor agricole este aceea de a asigura furajele necesare. Trebuie să spunem că în cooperativele agricole există încă din acest an condiţii mai bune pentru organizarea bazei furajere. Suprafeţele destinate culturilor de nutreţ au sporit. Fiecărei ferme zootehnice i s-a repartizat terenul afectat bazei furajere, aşa că abundenţa şi calitatea nutreţurilor nu depind decit de preocuparea şi priceperea cu care lucrătorii fermelor vor pune în valoare mijloacele ce le-au fost puse la dispoziţie. Incepînd de pe acum toate cooperativele agricole trebuie să acţioneze cu mai multă grijă în vederea asigurării viitoarei baze furajere. Un prim aspect asupra căruia e necesar să insistăm este îmbunătăţirea structurii culturilor, acordînd prioritate celor mai valoroase plante furajere. In urma inundaţiilor din anul trecut proporţia leguminoaselor perene intre celelalte culturi furajere a scăzut de la 70 la 56 la sută. Cu seminţele de care dispunem nu vor putea fi însămînţate în acest an cu trifoliene decât 1650 de hectare, ceea ce e prea puţin. Deficitul de seminţe se datorează, e drept, în bună măsură condiţiilor neprielnice de climă din anul trecut. Sunt însă şi cauze subiective care afectează, an de an, producţia de seminţe, agrotehnica necorespunzătoare aplicată, întîrzierea nejustificată la recoltat şi treieriş etc. Anul acesta s-a rezervat loturilor semincere de lucerna, trifoi, sparcetă o suprafaţă de două ori mai mare ca în 1989, lucrul cel mai important este ca ele să fie astfel îngrijite incit să asigure producţia aşteptată. O atenţie sporită necesită şi culturile pentru producerea furajelor. In munte unităţi plantele valoroase au o mare pondere sub raportul suprafeţei, dar ele dau o recoltă scăzută datorită amplasării culturilor pe terenuri de coastă, puţin fertile, fără posibilităţi de irigare. O rezervă de consolidare a bazei furajere insuficient valorificată o reprezintă şi pajiştile naturale. In cele mai multe cazuri consiliile de conducere ale C.A.P. şi chiar consiliile populare comunale nu se ocupă nici măcar de aplicarea măsurilor simple de fertilizare şi întreţinere, care singure ar asigura o creştere de 2—3 ori a producţiei de masă verde. Direcţia agricolă judeţeană va îndruma şi sprijini mai îndeaproape toate unităţile în vederea mai bunei rezolvări a problemelor legate de organizarea bazei furajere, fără a scăpa din atenţie ceilalţi factori ce condiţionează dezvoltarea zootehniei. In scopul îmbunătăţirii procesului de organizare a reproducţiei, o dată cu alte măsuri, s-a procedat la instruirea operatorilor de la punctele de insăminţări artificiale şi a tehnicienilor veterinari. Un accent tot mai puternic se va pune pe aplicarea selecţiei şi a celorlalte măsuri de ameliorare a raselor. încă din acest an se va continua organizarea de ferme zootehnice, în funcţie de posibilităţile fiecărei, unităţi, astfel ca la sfîrşitul lui 1971 ejft să fie generalizate in toate cooperativele agricole. Toate acţiunile noastre vizează în ultimă instanţă extinderea experienţei pozitive in scopul îmbunătăţirii rapide a situaţiei in care se află astăzi creşterea animalelor. In lumina indicaţiilor trasate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. s-a şi trecut la organizarea de ferme pe baza cooperării între întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole. în curînd vor lua fiinţă primele asemenea ferme la C.A.P. Vatra-Paşcani şi C.A.P. Bălţaţi, în creşterea păsărilor, urmând ca în continuare această formă de cooperare să fie extinsă şi la alte specii. Programul naţional de dezvoltare a zootehniei reprezintă un program concret de lucru care incumbă responsabilităţi sporite tuturor celor care lucrează in acest sector. Organele agricole judeţene, alături de factorii de conducere, specialiştii şi ceilalţi lucrători din unităţi işi vor spori eforturile pentru a ridica zootehnia pe locul ce i se cuvine în agricultura judeţului. Un imperativ: conjugarea tuturor eforturilor pentru redresarea zootehniei în cooperativele agricole !■ Consolidarea bazei furajere — problemă actuală și de perspectivă Ijfjj Paralel cu generalizarea fermelor în sistem gospodăresc — noi combinate intercooperatiste OH început bun în cooperarea dintre I. A. S. şi C. A. P. Reduc consumul sie cocs Muncitorii şi tehtea au dus, aşa după nicienii care lucrează în atelierul de turnătorie de la I.E.I.L. „Progresul” cum era şi firesc, la obţinerea unor rezultate bune. Astdin Iaşi au între fel, de la începutul prins noi acţiuni privind reducerea consumurilor specifice de cocs. Acesanului şi pînă în prezent, ei au reuşit să economisească peste 5.000 kg. de cocs. Succe- J sele amintite s-au j obţinut, îndeosebi, r prin folosirea la e- * laborarea şarjelor j de fontă a anozilor . •— consideraţi de- [şeuri — de La Fabrica de aluminiu din Slatina. | ES Podul de peste Siret de lingă Lespezi. Realizările pot face casă bună cu deficientele? (urmare din pag. 11 zice că dacă pentru unele (căminul cultural din Soci) nu poartă vreo vină, In schimb răspunde pentru celelalte aşa cum spunea şi tovarăşul Andrei Farcaş. Etica unui director şi a unor cadre didactice A . I dt la Şcoala generală din Mirosloveşti cit şi la cea din Verşeni am luat cunoştinţă de strădania şi conştiinciozitatea cu care cadrele didactice din aceste două lăcaşuri muncesc pentru a ajuta elevii să pătrundă cit mai adine in tainele cărţii. Nu aceleaşi cuvinte se pot spune şi despre unele cadre didactice de la Şcoala generală din Ciohorani. Nu o dată s-a constatat aici lipsa unora de la ore. Aşa este cazul lui Mihai Isache şi Gheorghe Iancu. Uitînd parcă de necesitatea prezenţei lor la catedră, aceştia pleacă de la orele de scurs" pentru rezolvarea unor probleme personale fără a-şi asigura* pentru timpul citm lipsesc, Înlocuitori. — însuşi directorul şcolii,Alexandru Munteanu, ne spunea Andrei Farcaş, este deficitar la capitolul disciplină. Lipseşte de la ore, umblă In stare de ebrietate. Aceste deficienţe din activitatea Şcolii generale din Ciohorăni au fost supuse unei serioase analize. Cei criticaţi şi-au recunoscut vina. Concluzia la care a ajuns, insă, Al. Munteanu a fost: .... după felul cum am muncit, eu, ca director, consider activitatea cadrelor didactice ca satisfăcătoare". Nu ştim dacă şi la Inspectoratul şcolar judeţean această optică Îşi găseşte aprobarea. De aceea aşteptăm un răspuns. Ruşinea comunei cea ce caracterizează marea majoritate a oamenilor din Mirosloveşti este dragostea de muncă şi de familie. Cei ce nu întrunesc aceste calităţi primesc oprobriul tuturor. Acest lucru ni l-a demonstrat şi faptul că adresind mai multor cetăţeni Întrebarea : „Aveţi tineri în comună care nu muncesc ? Aveţi familii dezorganizate ?" Răspunsul a fost prompt : „Păi Vasile Gh. Păduraru, de muncit nu munceşte nicăieri, deşi are o meserie, iar familii dezorganizate sunt ale Iui Ion Apoputoaiei și Stircea Zenovia". II vizităm pe Vasile Gh. Păduraru, acasă. O găsim numai pe mama Iui, o femeie In vlrstă. — Din ce trăiești, mătuşă ? — Păi, fiica mea, Adela, lucrează Ia C.A.P. — Dar Vasile ce face ? — El nu lucrează nicăieri. Nu știu ce a avut cu cei de la Autobaza din Paşcani (Vasile e conducător auto — n.n.) că de clnd a plecat anul trecut, prin mai, In concediu, nu s-a mai dus la lucru. Pe Vasile 11 găsim pe uliţele satului. — De ce nu munceşti nicăieri ? — Să-mi dea maşina pe care o vreau eu şi atunci am să lucrez. lată cum, pentru faptul că Autobaza Paşcani nu-i dă maşina pe care o vrea ei (după cum am fost informaţi sunt motive Întemeiate pentru care conducerea autobazei nu răspunde acestei cereri), Vasile Gh. Păduraru, om la 30 de ani, preferă să trăiască ca un parazit pe spinarea altora, fără nici un fel de remuşcări. Despre Ion Apoputoaiei am aliat că de trei ani şi-a părăsit soţia şi copilul, fugind In alte localităţi, fără ca nimeni să cunoască unde se alia. Fapta sa este dezaprobată de înşişi părinţii lui, care văd In aceasta pe lingă abandon familial, aşa cum prevede legea, şi o dovadă de laşitate. Instanţa de judecată a stabilit să plătească o pensie alimentară de 225 de Iei lunar, dar cum nimeni nu ştie unde se află, hotărîrea nu poate fi pusă In aplicare. Despre cel de al doilea caz de familie dezorganizată consemnăm doar atit: In urma neînţelegerilor dintre părinţi, suferă cei trei copii. Următorul popas: SCÎNTEIA C mzs ca a ezi ca a a im a SPORT LISABONA 25 (Agerpres) In ziua a doua a turneului internaţional de handbal masculin (tineret) dotat cu .Cupa ţărilor latine", de la Lisabona, echipa Franţei a învins cu scorul de 17—16(9—8) selecţionatal Spaniei. Intr-un alt joc, reprezentativa Portugaliei a dispus cu 22—15 (12 — 9) de formaţia Marocului. PARIS 25 (Agerpres) In turul II al probei de simplu bărbaţi din cadrul turneului internaţional de tenis de la Monte Carlo, jucătorul francez N'Godrella l-a întrecut cu 1—6, 6—3, 6—2 pe iugoslavul Ivanici, iar austriacul Pokorny a cîştigat cu 6—3, 6—1 in faţa belgianului Tielemans. Alte rezultate: Meyer (Franţa) — Frisii (Iugoslavia) 6—4, 6—2, Rouyer (Franţa) — Soeters (Olanda) 6—2, 6—2, Beust (Franţa) — Argyroiu (Grecia) 0—7, 6—1. CARACAS 25 (Agerpres) La Caracas, în cadrul „Cupei Davis" (zona americană), echipa Braziliei a învins cu scorul de 4—1 selecţionata Venezuelei. In ultimele două partide de simplu, Humphrey Hose (Venezuela) l-a învins cu 6—4, 6—4, 6—3 pe Ricardo Berner (Brazilia), iar Thomas Koch a cîștigat cu 6—4, 6—2, 6—0 în fata lui Jorge Andrew. In urma acestei victorii, tenismanii brazilieni s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. BELGRAD 25 (Agerpres) In runda a 4-a a turneului international masculin de şah de la Sarajevo, Kurajita i-a învins pe Kovács, Barczay pe Lieberson, Bogdanovici pe Pianinei şi Parma pe Bukal. Gasici (cu piesele albe) a pierdut la Benko. In clasament continuă să conducă Liubojevici (Iugoslavia) cu 3,5 puncte, urmat de Bogdanovici (Iugoslavia) 3 puncte. LONDRA 25 (Agerpres) O performantă aproape unică în analele boxului britanic a realizat Henry Cooper, care, la vârsta de 36 de ani, a recucerit titlul de campion naţional la categoria grea, dispunînd la puncte în 15 reprize de Jack Bodell, mai tînăr cu zece ani decit el. Cooper, de mai multe ori campion al ţării sale şi campion european în 1968, boxează de aproape 17 ani ca profesionist. STOCKHOLM 25 (Agerpres) După cum anunţă agenţia T.A.S.S., Congresul Ligii In ternaţionale de hochei pe gheată, întrunit la Stockholm, a hotărît ca întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheaţă din anul 1973 să se desfăşoare la Moscova. Dreptul de a organiza campionatele lumii în anul 1974 a fost acordat Finlandei. De asemenea, s-a stabilit ca în anul 1972, în afara turneului olimpic de la Sapporo, să se organizeze campionatele european şi mondial în Cehoslovacia. După cum se ştie, în 1971 campionatul mondial de hochei pe gheaţă (Grupele A şi B) va avea loc în Elveţia. MÜNCHEN 25 (Agerpres) Se confirmă că partida de fotbal dintre selecţionatele R.F. a Germaniei şi României (programată la 8 aprilie la Stuttgart) va fi condusă de cunoscutul arbitru maghiar Gyula Emsberger. După cum se ştie, Emsberger face parte dintre cei 30 de arbitri selecţionați pentru a conduce meciurile turneului final al campionatului mondial din Mexic. * aaaaaap I* EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE INTERES OBIŞTESC CU CARACTER LOCAL. ELECTRIFICAREA SATELOR. URMARIIREA CONTRIBUŢIEI LOCUITORILOR. (Consultaţie cerută de tova- I răşii Pricop Vasile, Birlădeanu Vasile, Prihor Constantin şi Anastasiu, Vasile domiciliaţi în comuna Belceşti). încasarea contribuţiei băneşti a locuitorilor pentru efectuarea lucrărilor de interes obştesc se face de către co- I mitetul executiv al consiliului I popular din localitatea respec- I tivă. Adunarea populară poate I hotărî ca sumele neplătite in I termenele fixate şi contrava- I loarea muncii neefectuate să [ fie încasate de comitetul exe- I cutiv, potrivit normelor de urmărire fiscală, iar sumele I realizate să fie vărsate la buigetul local (art. 27 din Hotă[ rîrea Consiliului de Ministri I nr. 1793/965), în conformitate cu dispozi'liunile art. 3 din Decretul I 221/960, astfel cum a fost modificat prin Decretul 679/969, organele financiare execută, printre alte creanţe, şi sumele de bani datorate ca I urmare a neplăţii contribuţiei I stabilite pentru lucrările de I electrificare. * INDEMNIZAŢIA PENTRU CHIRIE. PERIOADA DE ACORDARE. (Relaţii cerute de tovarăşii I Băncianu Corneliu, domiciliat în Iaşi, str. V. Lupu nr. 136, şi Ciobanu Constantin, domiciliat în Iaşi, str. Puşchin nr. 22). Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1304 din 13 iunie 1968 s-a instituit indemnizaţia pentru chirie, care s-a acordat angajaţilor din organizațiile de stat, în măsura în care au îndeplinit toate condițiile stabilite prin actul normativ, incepînd de la data de 1 iulie 1968 și pînă la îmbunătățirea salariului titularului de contract de închiriere, ca urmare a aplicării în organizaţia de stat respectivă a noului sistem de salarizare. Menţionăm că majorarea salariilor la alţi membri din familia titularului contractului de închiriere n-a determinat modificarea sau încetarea dreptului acestuia la indemnizaţia de chirie (paragraful 4 din Instrucţiunile M.F. şi M.M. nr. 1555/968). * ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII. ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ. ABSENŢE NEMOTIVATE. (Precizări făcute la cererea tov. Roşu Dumitru,, domiciliat la Hîrlău, str. Republicii nr. 19, şi Roman I. Spiridon, domiciliat în comuna Popeşti). Angajaţii, care au beneficiat de alocaţie si cărora li s-a desfăcut contractul de muncă in condiţiile art. 16/1 şi 20 (literele a, b, d, h, i, j şi aliniatul final) Codul muncii au dreptul să primească alocaţia de la aceeaşi organizaţie de stat în continuare, pînă la reîncadrarea în muncă, însă nu mai mult de trei luni de la data desfacerii contractului de muncă. In situația prezentată, (contractul de muncă a fost desfăcut la 5 noiembrie 1969 în baza art. 20 lit. b. Codul muncii si reîncadrarea în muncă s-a produs la 1 decembrie 1969), angajatul trebuie să primească alocația de stat pe luna noiembrie 1969 de la vechea organizație, iar incepînd cu luna decembrie 1969 de la noua unitate (paragrafele 49 și 58 din Instrucţiunile 1515/966). Potrivit art. 7 din Decretul 280/960, angajaţii care în cursul unei luni absentează nemotivat de la locul de muncă mai mult de 3 zile lucrătoare nu beneficiază de alocaţia de stat pentru copii în luna respectivă. * FOLOSINŢA LOCUINŢELOR. DREPTUL PROPRIETARULUI DE A SE MUTA IN APARTAMENTUL SĂU. (Informaţii cerute de un grup de cetăţeni din oraşul Paşcani). Sunt supuse normării şi repartizării suprafeţele locative din apartamentele proprietate personală, în care nu locuieşte proprietarul şi familia sa. Această situaţie rezultă din prevederile art. 51 al Legii 10/968 şi din art. 39 al Legii 9/968, care exceptează de la normare şi repartizare numai apartamentele folosite de proprietar şi familia sa. O locuinţă neocupată de proprietar nu va putea, fi însă repartizată unei alte persoane, dacă însuşi proprietarul o solicită pentru uzul său şi al familiei, în condiţiile art. 53 din Legea 10/968 (Tribunalul Suprem, decizia civilă 1158/969). * VALORIFICAREA CREANŢELOR. POPRIRI PE VENITURILE ANGAJAŢILOR. (întrebare adresată de tov. Micu Aneta, salariată la O.C.L. Textile — încălţăminte Iaşi). Nu pot fi urmărite decit pentru obligaţiile de întreţinere ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătăţii, precum şi compensaţia acordată angajaţilor în caz de desfacere a contractului de muncă, pe baza oricăror dispoziţii legale, (art. 409 al. 4 procedură civilă). Precizăm că, potrivit art. 33 din Legea 10/968, chiria pentru locuinţa deţinută în clădirile proprietate de stat se reţine din remuneraţia lunară cuvenită salariatului, chiar dacă prin aceasta se depăşesc limitele prevăzute de art. 409 procedură civilă. Traian BOTEZ consilier juridic . Carnet juridic PIACÁRA U$aiUI PAGINA 3* Se recrutează tefe pentru şcolarizare, cu scoaterea din producţie, în meseria de prelucrători live. Solicitantele trebuie să fie absolvente a 7 sau 8 clase, să aibă vîrsta între 18—30 ani şi domiciliul stabil în oraşul Iaşi sau în comunele Tomeşti, Rediu-Tatar, Vînători, Aroneanu, Holboca. Candidatele trebuie să întrunească înălţimea minimă de 1,60 m. înscrierile se fac la Uzina de fibre sintetice Iaşi Candidatele vor primi fişe pentru efectuarea vizitelor medicale la Policlinica industrială astfel ca, pînă la 31 martie 1970, cînd se ţine examenul de admitere, să aibă completată fişa medicală. Examenul pentru admiterea la cursuri constă din probă scrisă şi orală la matematică, fizică şi chimie - clasele 5-8. Uzina mai angajează muncitor calificaţi în meseriile : — muncitori —întreţinere cale ferată - autorizaţi de C.F.R. — electricieni, categoriile 5-8 — lăcătuşi mecanici, categoriile 5-8 — galvanizatori, categoriile 4-8 — termişti, categoria 5 — cazangii, categoria 6 — sculer, categoria 4 — primitor-distribuitor scule, categoria 4 — ascuţitor scule, categoria 4 — laboranţi chimişti şi textilişti, categoriile 4-7 — prelucrători fire (filatori), categoriile 4-7 Se angajează imediat QV )«* « -li«.,',*, 1.10 - maiştri specializaţi in linii căi ferate - muncitori necalificati ! Cei interesaţi se vor adresa la Mii utilitã ii ferate harem Calea Griviţei nr. 191, sectorul 8, telefon 172060, interior 4298. Se acordă cazare şi masă la cantină contra cost. De asemenea, se acordă spor de şantier. Cei ce vor să rămînă ca muncitori permanenţi vor primi permise pentru călătorii gratuite pe C.F.R. La fiecare două săptămîni lucrătoare salariaţii vor putea pleca acasă călătorind gratuit pe C. F. R. Lucrările se execută pe şantierele din afara oraşului Bucureşti. Cererile se vor adresa direct serviciului personal al trustului sau şantierului de unde se pot obţine şi informaţii suplimentare. Se oferă spre vînzare organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste, precum şi instituţiilor, următoarele materiale recuperate din demolări: — cahle teracotă — cărămizi — piatră brută — uşi — ferestre — tablă -- ţiglă — articole sanitare din fontă şi faianţa — cazane baie. De asemenea se pot livra următoarele materiale noi: — conductori electrici — obiecte sanitare din fontă şi faianţă — uşi — ferestre — cahle teracotă — balamale uşi şi ferestre — cordoane pentru antene colective TV. — arzătoare gaze — doze aparat şi derivaţie. Cei interesaţi se vor adresa la LG.L.L. Iași din str. N. Gane nr. 22A. Solicitanții se pot adresa, cu comanda fermă, în fiecare zi. Livrările din depozit se fac în fiecare joi.