Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-26 / nr. 7317
X á Istel XXV. Nr. 7317 1970 4 PAGINI 30 DANI JOI 26 MARIIE Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor lărgi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse, domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi a misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau de asemenea,, numeroşi corespondenţi ai presei străine Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii: Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului ■ judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică; pentru industrie, construcţii şi transporturi; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, pentru consiliile populare şi administraţia de stat; pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Factor Dotărilor in participarea activă a salariaţilor la imbunătăţirea activităţii minei Noul sistem de salarizare şi majorare a salariilor ocupă un loc important în cadrul măsurilor luate de partid şi guvern pentru perfecţionarea conducerii şi planificării, economiei naţionale pentru asigurarea unei legături nemijlocite între nivelul veniturilor provenite din salarii şi rezultatele efective ale muncii depuse, astfel ca fiecare salariat să fie retribuit în strictă concordanţă cu aportul său la realizarea sarcinilor întreprinderii în care lucrează. Desfăşurarea acţiunii de generalizare a experimentării noului sistem de salarizare în Uzina metalurgică din Iaşi a fost precedată de luarea unor măsuri care au dus la îmbunătăţirea organizării locurilor de muncă, a tehnologiilor de fabricaţie, a normelor de muncă, a sistemului de evidenţă şi de calcul a salariilor. Totodată s-a desfăşut Ing. Mihai VATAVU directorul Uzinei metalurgice iat o intensă muncă de popularizare a noilor prevederi, astfel ca toţi salariaţii să le cunoască temeinic. Noul sistem de salarizare prevede creşterea într-o mai mare măsură a salariului, tarifar de încadrare, ca element determinant în salariul total, ceea ce asigură o mai mare stabilitate a veniturilor oamenilor muncii. Pentru corelarea creşterii veniturilor cu rezultate corespunzătoare în producţie am trecut la stabilirea unor norme de muncă fundamentate ştiinţific, astfel încît realizarea integrală a salariului tarifar să fie motivată de realizarea sută la sută a normelor de muncă. Elaborarea acestor norme s-a făcut atît pentru munca în acord cît şi pentru munca în regie (plata cu ora sau lunară) pentrutoate activităţile productive, auxiliare şi de deservire din uzină, cu extindere şi asupra activităţii personalului tehnicoadministrativ. Trebuie relevat şi faptul că încă de la începutul anului 1969 s-a trecut la aplicarea ipotetică a noii salarizări la întregul personal al uzinei, analizindu-se lunar toate aspectele ivite şi studiindu-se măsurile care trebuie luate pentru eliminarea aspectelor negative. In acest fel, aplicarea la 1 decembrie 1969 a noului sistem de salarizare ne-a găsit pregătiţi, nemaiavind de executat decît încadrarea propriu-zisă a salariaţilor de către comisiile legal constituite şi întocmirea tuturor formalităţilor legate de aceasta, rezultatele obţinute fiind, în general, cele deja prevăzute. Totuşi, au fost depuse un număr de contestaţii. Din acestea, 53 la sută au fost rezolvate favorabil, 47 la sută respinse ca nefondate. Motivele contestaţiilor au fost, în general, două : unii, cei mai puţini, s-au autoapreciat pe o treaptă superioară decît aprecierea făcută de comisie, iar majoritatea şi-au exprimat nemulţumirea în comparaţie cu colegii lor de pe aceleaşi sau de pe alte locuri de muncă. In final, după rezolvarea contestaţiilor, situaţia definitivă a încadrării muncitorilor se prezintă astfel : 17,2 la sută încadraţi la nivelul de bază al categoriei, 23 la sută la treapta I, 39,7 la continuare în pag. a 2-a) Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor Operatorul fruntaş Dumitru Ţigăieru de la Uzina de prelucrare a maselor plastice Iaşi controlează calitatea produselor în atelierul extrudere. O Moment sadovenian zi din primele ale prezentei primăveri. O zi cu soare, cu ghiocei. Intr-o asemenea zi, am ajuns in comuna Mirosîgveşti, incepindu-ne vizita de la Verşeni, unde poposea adesea in anii copilăriei, ca şi mai tirziu, in vizită la bunica dinspre mamă, ori atras de apa Moldovei şi a frumuseţilor locului, marele Sadoveanu. Şi împreună cu aproape toţi locuitorii satului, de vârste diferite, am avut prilejul să asistăm, cu deosebită emoţie, la o manifestare culturală dedicată celui care a fost unul dintre cei mai fecunzi scriitori ai literaturii noastre, iniţiativă locală şi sprijinită de organe judeţene de resort. Am rămas profund impresionaţi de mindrna şi respectul lui Gheorghe Cojocaru şi Mihai Popuţoaia, învăţători cu ample albite, de a fi contemporani cu autorul „Dumbrăvii minunate", de a-i îi cunoscut şi de a fi stat de vorbă cu el. Mai tinerii comunei, Neculai Corcaci (directorul şcolii generale) şi Pavel Corcaci (directorul căminului cultural) ca şi alţii ca ei, înţelegindu-şi menirea pe care o au ca dascăli, închină cu folos o parte din timpul lor acţiunilor culturale de masă. Este un merit pe care-l evidenţiem cu plăcere, având garanţia, auzită din însăşi gura lor, că strădaniile în această direcţie se vor intensifica calitativ şi cantitativ. Prezent socialist a vizitat .Mirosloveştii în mai toate anotimpurile anului şi mărturisim că de fiecare dată am simţit aici ceva, nou, ceva care dă acestei aşezări, dispusă de o parte şi de alta a drumului naţional spre Suceava, demnitate şi măreţie. Aş începe prin a spune că atît primăvara, vara cit şi toamna, aici ,florile nu se siilesc. Pentru fiecare anotimp, gospodarii comunei găsesc Hori, adecvate, care să incinte şi să Învioreze cu partimul lor pe fiecare dintre vizitatorii, de mai scurtă sau de mai lungă durată, ai acestei aşezări. Dragostea pentru frumos transmisă aici din generaţie In generaţie ne este dovedită de casele cochete, cu uluce din piatră şi lemn bine ales, meşteşugite de mîini pricepute. Dar mindria mirosloveştenilor e cu totul alta. Atît satul de centru cit şi cele componente, au fost racordate la sistemul energetic naţional. Şi, o dată cu această meritorie şi remarcabilă realizare, o amprentă fără putinţă de tăgadă a prezentului socialist, au apărut aparate de radio din cele mai moderne, televizoare, precum şi frigidere, maşini de spălat şi de cusut. In curînd, după ce vor fi efectuate extinderile reţelei electrice la muzeul Învăţătorului pensionar Bodoaşcă-Irinei din Mirosloveşti, aşa cum sugestiv spunea Pavel Corcaci, va mai fi achiziţionată o piesă — lampa cu gaz.¥■ Despre Mirosloveşti se pot scrie, bineînţeles, mult mai multe lucruri frumoase. In marea lor majoritate, ele şi-au găsit la timpul potrivit ecoul scontat. De aceea nu vom mai insista asupra lor. Ne vom opri în continuare la unele deficienţe care, cu un surplus de efort, vor putea fi înlăturate. Primarul a rămas dator espre datoriile primarului comunei, Gheorghe Andriescu, ne-a vorbit mai întîi Andrei Farcaş, secretarul comitetului comunal de partid, in ce constau aceste datorii ? Ele se referă, în primul rând, la faptul că obiectivele înscrise în planul de gospodărire şi înfrumuseţare a comunei nu au fost în întregime realizate. Astfel, pe uliţele satelor nu s-a terminat de transportat întreaga cantitate de balast planificată. Aşa se face că unele uliţe, în special în satele Verşeni, Ciohorăni şi Soci, au devenit impracticabile. Rămîneri în urmă am constatat şi la construcţia podurilor. In satul Ciohorăni sunt două poduri peste care nu se poate circula. Şi aceasta în timp ce pădurea comunală, în care există material de construcţii suficient de la doi paşi. Inexplicabil e şi faptul că deşi în satul Mirosloveşti a fost terminată construcţia unui pod încă de la jumătatea anului trecut, nici pînă la ora actuală n-a fost dat în folosinţă, pentru simplul, dar criticabilul motiv că nu s-a transportat pămint pentru umpluturile de la capetele lui.Dar dacă aceste deficienţe ar părea la prima vedere mărunte, în schimb situaţia construcţiei căminului cultural din satul Soci dovedeşte o deficienţă crasă atît din partea organelor locale, cit şi din partea unor organe judeţene. Despre ce este vorba ? In urmă cu zece ani, mai marii comunei au hotărlt construirea în satul Soci a unui cămin cultural (s-a hotărlt construirea acestui lăcaş aici fiindcă numărul locuitorilor este mult mai mare decît al celor din satul de centru). O clădire mare, impunătoare. Au fost înălţate zidurile, s-au montat uşile şi ferestrele, s-a ridicat acoperişul. Şi cu asta basta. Anii au trecut, zidurile din cauza ploilor şi azăpezilor au început să se ruineze. Alţi bani, altă muncă. Din cele discutate cu Antonel Cojocăru, directorul căminului cultural din Mirosloveşti şi locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid, a rezultat că terminarea căminului e o treabă complicată. Am fost informaţi, de asemenea, că în acest an se vor începe lucrările de amenajare a unui cămin cultural într-o clădire rămasă disponibilă, in satul Miroslovești. Treabă bună, nimic de spus. Numai să nu se întimple ca în proverbul: „Cine fuge după doi iepuri, nu prinde nici unul". Discutînd aceste deficiențe cu primarul comunei, nu ne-a fost greu să tragem condu- Andrei BRATU cu sprijinul unor colaboratori Icontinare In pag. a 3-a) A BRIGADA REDACŢIEI—LA DRUM mirosloveşti. Realizările pot face casă bună cu deficientele ? D Proletari din toate tárile, uniţi-vá! In pagina a 4-a I CHILE Dejucarea unui complot militar îndreptat împotriva guvernului I Misiunea lui Rumor în faza finală nituit ! II IE LIII-I irinKle rezultate! li tamiluirala i ■ J*. ■ De la început cu toate forţele La cooperativa agricolă din Gorban — ne-a comunicat prin telefon tov. I. Rusu, secretarul comitetului comunal de partid — timpul din ultimele două zile a permis începerea din plin a însămînţărilor. In acest interval membrii secţiei I.M.A. Răducăneni condusă de Virigil Isar au şi terminat insăminţarea celor 10 cu ovăz ha. cu mazăre, 15 ha. sparcetă şi 15 ha. cu prevăzute în plan. Acum , toate cele trei agregate vor fi concentrate la semănatul florii-soarelui care va pţocupa în acest an 200 de ha. Mai bine de 50 ha. sunt deja pregătite. Pentru a asigura frontul de lucru necesar, un număr de 8 tractorişti lucrează în continuare la arat și discuit. In cîmp, dar şi la celelalte acţiuni de sezon De la începutul săptămînii în curs condiţiile de pe unele terenuri au permis şi lucrătorilor de la I.A.S. Popricani să declanşeze campania agricolă de primăvară. După cum ne informa tovarăşul ing. M. Sîrbu, directorul unităţii, pînă ieri începuseră lucrările in cîmp fermele nr. 4 şi nr. 5 Popricani şi nr. 1 Movileni. Bilanţul primelor zile: 500 de hectare grăpate şi peste 50 de hectare însămînţate cu borceag pentru masă verde. Astăzi alte agregate au fost repartizate la lucru pe tarlalele zvîntate. Paralel cu pregătirea terenului şi semănatul se acordă toată atenția celorlalte lucrări de sezon. Astfel, legumicultorii de la ferma Pruteț dau acum zor cu repicatul răsadurilor. Cu atelajele, alături de mijloacele mecanizate Specialiştii şi celelalte cadre de conducere ale celor două cooperative agricole din comuna Erbiceni s-au aflat de la primele semne de desprimăvărare mai tot timpul pe teren pentru a stabili momentul optim de începere a lucrărilor în cîmp. Acum două zile, la C.A.P. Totoeşti, s-a trecut cu 4 cupluri la grăpatul primelor terenuri zvîntate. Mecanizatorii au pregătit din prima zi peste 30 de hectare pentru însăminţarea sfeclei de zahăr. Totodată, mijloacele cu tracţiune animală au început semănatul borceagului pe suprafeţele nemecanizabile. Şi la cooperativa din Erbiceni tractoriştii au pregătit într-o singură zi 20 de hectare pentru semănat. In prezent în ambele unităţi majoritatea forţelor mecanice şi atelajelor se află în plină acţiune. Prieteni. % » Expunere pe teme economice In cadrul formelor învăţămintului de partid consacrate dezbaterii problemelor economice, de la Combinatul textil şi Combinatul industriei alimentare din Iaşi, conf. univ. dr. I. Răvar, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit despre : „Raţionalizarea sistemului informaţional-decizional în întreprinderi. Perfecţionarea elaborării şi urmăririi deciziei" Bucurîndu-se de viu interes din partea participanţilor, expunerea a fost urmată de întrebări la care conferenţiarul a dat competente răspunsuri. [ în pag. a 3-a ] ost Sport ! I