Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-28 / nr. 7319

ANUL XXI, Nr. 7319 SIMBATA 28 MARTIE 1970­­ PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste. Plenara a dezbătut mo­dul în care s-au rezolvat propunerile făcute de că­tre cetăţeni în campania e­­lectorala din ianuarie — martie 1969, precum și activi­tatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste și principalele sar­cini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materia­lele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea interna­ţională desfăşurată de Fron­tul Unităţii Socialiste, pre­cum şi planul relaţiilor ex­terne pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană",, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca to­varăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi­­ din Consi­liul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca re­prezentanţi ai Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, respectiv ai U­­niunii Centrale a Coope­rativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai­ Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului­ Unităţii Socialis­te pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezi­diului Permanent , şi secre­tar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dă­­nălache, membru al, Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii , Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Socie­­­­tăţilor de Ştiinţe Medicale, şi Dumitru Bej­an, preşedin­tele Uniunii Centrale a Co­operativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consi­liului Naţional pe tovară­şul Traian Dudaş, preşe­dintele Consiliului jude­ţean Mehedinţi, al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plena­ră au luat cuvîntul tova­răşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Du­­mitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Con­siliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei e­­lectorale precum și, în gene­ral, pentru rezolvarea diferite­lor sesizări și propuneri adre­sate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, in­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor proble­me, pentru soluţionarea ches­tiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetă­ţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în do­meniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bu­ne , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comu­nele patriei să fie bine între­ţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest dome­niu mai persistă destule ne­ajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc al oraşelor şi comu­nelor, in crearea unor condi­ţii de viaţă tot mai bune ce­tăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită proble­melor ridicate în intilnirile a­­vute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputa­ţilor , atît celor ai Marii A­­dunări Naţionale, cit şi ai con­siliilor populare — să se pre­ocupe in mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridica­te de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîn­­du-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîn­­du-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de pro­blemele lor. Acolo unde nu e­­xistă încă condiţiuni pentru re­zolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie da­te explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedind astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noas­tre de stat şi organele Fron­tului Unităţii Socialiste, pre­cum şi organele de partid şi organizaţiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţiona­rea problemelor ridicate de ce­tăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organiza­ţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului U­­nităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţeni­lor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribu­­ţiuni ei se bucură de încre­derea cetăţenilor. Numai ast­fel ei vor reuşi să unească e­­lanul şi energia tuturor cetă­ţenilor în înfăptuirea sarcini­lor privind dezvoltarea socie­tăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al ora­şelor şi satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesita­tea ca deputaţii Marii Adunaţi Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă in faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să ai­bă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţi­lor, modul de rezolvare a pro­blemelor ridicate de alrr­­gători, cit, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvol­tarea agriculturii, precum şi hotăririle Marii Adunări Na­ţionale privind calitatea pro­duselor, organizarea şi disci­plina muncii. Este necesar ca înseşi con­siliile Frontului să exercite un control mai operativ asu­pra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegă­torii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra pro­blemelor generale, rezolvă pro­blemele pe care le ridică ce­tăţenii. In Frontul Unităţii Socialis­te sunt prezente toate organi­zaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Fron­tului să se dezbată modul in care aceste organizaţii parti­cipă la înfăptuirea programu­lui adoptat în comun, a pro­gramului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în faţa po­porului, realizarea politicii partidului şi statului. In aceas­tă privinţă, cred că atît Con­siliul Naţional, cit şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de mă­suri al Consiliului Naţional există unele prevederi în a­­ceastă privinţă , cred că tre­buie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea acti­vităţii organizaţiilor compo­nente. Aici s-a considerat că o pro­blemă importantă este creşte­rea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi com­pozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că U­­niunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că în­ceputul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o re­venire la unele obiceiuri bu­ne din trecut, în mod nejusti­ficat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se în­cetăţenească în activitatea U­­niunii Scriitorilor şi a celor­lalte uniuni ca o metodă per­manentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii o­­perelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de ca­re s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta ce­tăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor tre-, bui să asculte şi ce spun ci­titorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public,, cit şi pentru creatori. In fe­lul acesta cititorii, ascultăto­rii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp insă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bi­ne aspiraţiile şi dorinţele pu­blicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor ce­tăţenilor patriei noastre. Deci din stringerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activita­tea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional tre­buie să le facă Uniunii Arhi­tecţilor este aceea de a asi­gura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi ; oricite eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de a­­cord ca judeţele să se adre­seze Uniunii Arhitecţilor, ur­­mind ca aceasta să organi­zeze trimiterea pe teren a u­­nor echipe din care să facă parte d­in afara arhitecţilor — cadre din învăţămint şi din institute. Aceste echipe să a­­jute organele locale in defi­nitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-a­devăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru ju­deţele care n-au institute pu­ternice ; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere perma­nentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor in cadrul Consiliului nostru , cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi bi­roul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tema­tica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Tre­buie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal; ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliu­lui, cu participarea reprezen­tanţilor tuturor categoriilor sociale, al tuturor organizaţi­ilor obşteşti, vor putea fi so­luţionate în mai bune condi­­ţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societă­ţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiu­nile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tu­turor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nos­tru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la o­­pera de edificare a socialis­mului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de sta­tul român ! Totodată, activitatea Fron­tului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organiza­ţiilor obşteşti, a reprezentan­ţilor tuturor categoriilor so­ciale, a maselor înseşi la în­treaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a e­­dificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfec­ţionarea muncii consiliilor Frontului, Unităţii Socialiste, începind chiar cu munca Con­siliului Naţional. In ce­ priveşte problemele internaţionale, după cum a re­ieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a tre­cut Biroul Executiv a desfăşu­rat o activitate importantă, sta­bilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi parti­de din ţările capitaliste. Pornind de la interdepen­denţa dintre politica noastră internă şi externă, este nece­sar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pen­tru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — po­litică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lu­mii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reci­proce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului in lume. Hotărirea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comu­nist­ Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în aceas­tă direcţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare intre statele euro­pene. Prin aceasta, Frontul U­­nităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea­­ căilor celor mai potrivite pen­tru realizarea conferinţei sta­telor europene, pentru înfăp­tuirea securităţii pe continen­tul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu miş­cările de eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcări­le antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împo­triva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare independen­tă, fără nici un amestec din afară.. Apreciez că există toa­te condiţiunile ca Frontul U­­nităţii Socialiste, Biroul Execu­tiv, tovarăşii care se ocupă e­­fectiv de relaţiile internaţio­nale să facă mai mult ca pînă acum in acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza ex­perienţei pe care am câştiga­­t-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unită­ţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în conti­nuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului, pentru înfăptuirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să în­chei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarăşilor suc­ces în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consili­ilor Frontului Unităţii Socialis­te şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor ce­tăţenilor din judeţele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puter­nice aplauze). Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea des­făşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor in­ternaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele pro­bleme care preocupă astăzi po­poarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, cul­­tural-artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens această con­vingere şi apreciază că este im­perios necesar să se statorni­cească fără întîrziere un cli­mat de pace, favorabil dezvol­tării cooperării multilaterale în­tre popoarele europene. Solu­ţionarea problemei securităţii e­uropene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările pla­netei noastre. Consiliul Naţional dă o înal­tă preţuire acţiunilor întreprin­se în această direcţie de Parti­dul Comunist Român şi Guver­nul Republicii Socialiste Ro­mânia în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Con­sultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai ma­re măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că secu­ritatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele­­ pregătitoare ale conferinţei cit şi în etapele următoare, la dis­cutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, re­prezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De ase­menea, Consiliul este încre­dinţat că atît în perioada pre­mergătoare, cit şi în cursul des­făşurării conferinţei, vor fi exa­minate cu atenţie toate propu­nerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene, in temeiul concluziilor desprin­se din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de nece­sitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste:­­■ însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu forma­ţii politice similare Frontului, (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţ­ări­le, uniţi-vă In pagina a 4-a ) Formarea noului *> guvern italian ] In Cambodgia Demonstrație împotriva noilor autorități Lucrările sesiunii M­arii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucră­rilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţio­nale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, persona­lităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, zia­rişti. Printre invitaţi se aflau şefi, ai misiunilor diplomatice a­,­creditaţi la Bucureşti şi nu­meroşi corespondenţi ai pre­sei străine. , Deputaţii şi invitaţii au în­tâmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii parti­dului şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu—Mizil, Gheor­ghe Rădlitescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Con­stantin Dragan, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vil­­cu. Deschizînd lucrările, preșe­dintele Marii Adunări Națio­nale, Ştefan Voitec, a dat cu­vîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Da­rea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Ma­rii Adunări Naţionale, Gheor­ghe Roşu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, Stan­­ciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie­­ cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministru­lui forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Con­siliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetu­lui de stat pentru energie nu­cleară, Ştefan Peterfi, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţiona­litate maghiară, Ion Spătare­­lu, preşedintele Coope­rativei agricole de producţie „Gheor­ghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Ma­ria Groza, vicepreşedinte­ al Marii Adunări Nationale, vi­cepreşedintă a Consiliului Na­tional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a pro­pus apoi adoptarea unei ho­­tărîri a Marii Adunări Natio­nale cu privire la activitatea internaţională a Republicii So­cialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examina­tă și însușită de Comisia pen­tru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu pri­vire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste România in anul 1969. Depu­taţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung, m­a­­nifestînd aprobarea deplină, a­­deziunea integrală a poporu­lui la politica externa a Re­publicii Socialiste România, politică ce corespunde , pe de­plin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiu­nii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale să fie anunţa­tă din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a a­­nunţat că, potrivit principiu­lui sesiunilor deschise, lucră­rile vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) Hotărîrea * I , l­a .ți .~ Marii Adunări Naţionale­­ cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activi­tatea internaţională desfăşurată de Re­publica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi ac­tivitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în a­­nul 1969 . Reafirmă hotărîrea Republicii Socia­liste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dez­voltarea prieteniei, alianţei şi cooperă­rii multilaterale cu toate ţările socia­liste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire so­cială , pe baza principiilor suverani­tăţii şi independenţei naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reciproc — sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţi­ilor de colaborare cu tinerele state in­dependente pentru dezvoltarea lor li­beră, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solida­rităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea aces­tei politici. A»In pagina a 2-a Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 Imagine din noul cartier Tătărași.

Next