Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-30 / nr. 7371

r . I ANul XXVI, Nr. 7371 SMBRIU 30 MAI 1970 , PAGINI 30 BANI CEN STA IASI Proletari din toate țárile, uhifi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Ialomiţa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici-colo, pe cimpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii— trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea-plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Suntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află in zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, Inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei Incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Zona Vlădenilor este, dlfi toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în Incinta Îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Geauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc iar clipă din lucru şi salutăm toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte de mulţi dintre el le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şi bani. Indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 11 felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de Întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflind de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvint de bun sosit. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi du multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. În încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi ingrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat Giulniţa. Se vizitează cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic, oaspeţii sunt impresionaţi plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădeşte aici, de rezultatele obţinute. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, in acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa judeţului Slobozia. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.G.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvintul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popel, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. * Luînd cuvîntul In încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului judeţean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pentru Îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate colectivele din industria şi agricultura Ialomiţei, pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o contribuţie substanţială la recuperarea pagubelor provocate de calamităţile recente din ţara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat in judeţul Ialomiţa, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orînduirii noastre socialiste. (Agerpres). . Dragi tovarăşi, Doresc in primul rind să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi al întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi suntem satisfăcuţi de hotărîrea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară. — Inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi Înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi In acest judeţ — ca, de altfel, şl In alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem Încă — inundaţii In multe zone ale patriei noastre, acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atit populaţiei din oraşe şi sate, cit şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cit şi celor care nu Întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzind într-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, intregul nostru popor luptă in continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, Instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite). întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutând la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strins sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii şi mii de oameni au mers in localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărîrea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5 000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statului, in oraşele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu. Ceauşescu!"). Desigur, tovarăşi, şi pină acum, in întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în construcţia socialistă, in creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărirea de muncă a naţiunii noastre socialiste; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atita tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului Înalt de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotăririi întregului popor ca, strins unit in jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea in ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului in Romania. (Aplauze puternice, urale se scandează: ,Ceauşescu — P.C.R.!“). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentele asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate in industrie; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă şi in agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Suntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice , urale se scandează : ,Ceauşescu — P.C.R.!"). Am vizitat în judeţul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi in acest judeţ — ca de altfel in intreaga ţară — oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor provocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa — muncitori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, Intelectualilor, şi să le urez noi succese in activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamităţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca aceste greutăţi, aceste calamităţi să nu influenţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm in aşa fel munca încît, in ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cit mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului in întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi am considerat şi considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar in această perioadă am avut în Bucureşti multe întilniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare naţională ; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele Internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de Inundaţii Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţională relaţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectării Independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotări soarta aşa cum o doreşte. Suntem convinşi că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinind preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele Inşile, cit şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului in lume. In felul acesta demonstrăm că intre Interesele naţionale şi solidaritatea Internaţională există o strinsă unitate, că numai imbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului in propria ţară — cu solidaritatea internaţională, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comuniste, al forţelor păcii din intreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor ; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din România. In toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rândul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimind mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi solidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prietenie şi pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de judeţ — tuturor locuitorilor judeţului Ialomiţa, noi succese în muncă! Vă doresc multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice, prelungite , urale , se scandează îndelung .Ceauşescu — P.C.R. I.). Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU *In pagina a 6-a Marea Britanie Deschiderea oficială ■ a campaniei electorale ■ ■ Lupte de amploare : In Cambodgia ........................... ■ ■ ■■ ■ ■ ■ înapoierea în capitala A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întilnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alesei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea in continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei.. La plecare, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit, au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) La Uzina metalurgică Din competenţă şi organizare superioară se plămădesc succesele ■ încheierea lucrărilor de revizie—cu 3 zile înainte de termen ■ Colaborare fructuoasă intre cercetare şi producţie In acest® zile, când întreaga naţiune română îşi concentrează eforturile pe frontul producţiei şi al refacerii, este greu să selectezi colectivul de muncă despre care să relatezi. Şi aceasta pentru că oriunde am mers, am constatat dorinţa fierbinte şi sinceră de a contribui cit mai substanţial la recuperarea într-un termen cit mai scurt a pagubelor pricinuite economiei noastre de calamităţile naturale. Ne-am oprit totuşi la una din prestigioasele întreprinderi ieşene, Uzina metalurgică. In ziarul nostru din 28 mai, am arătat că uzina a îndeplinit mai devreme cu 6 zile planul pe primele 5 luni ale anului. Pe bună dreptate, astfel de realizări stîrnesc curiozitatea, invită la meditaţie, cer răspunsuri la unele întrebări. Din ce se plămădesc aceste succese? Care este secretul? Cine sunt autorii ? Chintesenţa răspunsurilor interlocutorilor noştri ne permite să arătăm că din competenţă şi organizare superioară a producţiei şi a muncii se plămădesc succesele, se pot da patriei în aceste zile mai multe bunuri materiale. Ideea găsirii de noi rezerve pentru a produce mai mult - ne spunea Constantin Crigoraş, secretarul comitetului de partid - preocupă pe mulţi din uzina noastră. Cele 25 milioane lei producţie suplimentară, ce o vom da în acest an, din care 15 milioane lei este angajamentul din ultimele zile, au toate condiţiile de realizare. Rezultatele obţinute ne relata la rîndul său ing. Mihai Vatavu, directorul uzinei , sînt rodul unei gîndiri şi al unei munci cu adevărat colective. Există la noi o colaborare permanentă între secţiile de bază şi celelalte compartimente, ceea ce duce la folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, la reducerea timpului pentru opriritehnologice, la remedierea operativă a tuturor defecţiunilor inerente oricărei activităţi. Punem un accent deosebit atît pe controlul în flux, cit şi pe cel final. In aceste zile de grea încercare pentru economia noastră, ne străduim să diversificăm în aşa fel producţia încît să dăm pe piaţă sortimentele mult solicitate şi cu un consum redus de metal. Multe din secretele reuşitelor colectivului de muncă ieşean ni le-a destăinuit ing. Eugen Avram, adjunctul şefului secţiei I. După părerea mea - ne spunea interlocutorul - omul şi organizarea muncii lui constituie cheia izbînzii din activitatea noastră. Desigur, oricine ne poate întreba cum de am reuşit scurtarea duratei de executare a reviziei de la 9 zile, la numai 6 , ceea ce a însemnat o producţie suplimentară de aproximativ 1.200 tone ţevi. Policalificarea muncitorilor s-a dovedit a fi o cale eficientă de realizare a sarcinilor reviziei. Faptul că 20 de laminatori au lucrat efectiv alături de lăcătuşi, fiind calificaţi şi in această meserie, constituie o dovadă grăitoare. Costică Popa, Vasile Gheorghiţă, Ion Caraiman sunt doar cîţiva dintre ei. Tot ing. Eugen Avram ne relata că fiecare dintre muncitori contribuie la îmbunătăţirea organizării activităţii de producţie. De pildă, lăcătuşul Ion Spătaru a semnalat necesitatea montării unui polizor pentru repararea sculelor în secţia de zincare, ceea ce a dus la utilizarea mai raţională a timpului de lucru, iar la propunerea şefului de echipă Gheorghe Baciu s-au afişat la fiecare loc de muncă vitezele de laminare pentru linia 4XI. Semnificativ este şi faptul că inginerii au ajutoare de nădejde, maiştri de înaltă calificare, bine pregătiţi şi cu multă competenţă, permiţînd corpului ingineresc să afecteze o mai mare parte din timpul lor pentru studierea posibilităţilor de îmbunătăţire a organizării muncii şi a proceselor tehnologice. Bunăoară, ing. Panaitis Plahidis împreună cu maistrul Sandu Nemet au executat un dispozitiv care elimină lunar o pierdere de circa 18—20 tone ţeavă zincată.Acelaşi colectiv, căruia i s-a alăturat şi ing. Eugen Avram, a elaborat o invenţie pentru extragerea automată a ţevilor din baia de zincare, inovaţie care a redus munca a 20 de muncitori pe lună. De asemenea, prin Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) PENTRU NICI O ABSENŢĂ IN BĂTĂLIA RECOLTE MAXIME Săptămîna aceasta au venit şi zilele frumoase pe care agricultorii le aşteaptă de mult pentru a zori lucrările atît de întîrziate ale actualei campanii. Pe măsură ce condiţiile de pe teren au devenit normale, activitatea a înregistrat ritmuri tot mai intense în cele mai multe părţi ale judeţului, la gîndul că vremea le-ar putea rezerva alte surprize neplăcute, mai peste tot oamenii se grăbesc să aducă „la zi" acţiunile de care atîrnă soarta recoltelor. Prima lor grijă e să facă tot ce le stă în puință pentru a diminua cit mai rat efectele negative ale acestei primăveri carnicioase. In alţi ani pe vremea asta la cooperativa agricolă din Dumeşti culturile erau de mult răsărite şi prăşite chiar şi de două ori. Acum însă campania a mers mai greu ca oricînd. Ploile torenţiale şi grindina de la sfîrşitul lui aprilie, precum şi revărsarea Bahluiului care a intervenit ulterior au compromis 268 de hectare cu porumb 52 de hectare cu grîu şi 50 de hectare cu sfeclă de zahăr. Printre scurtele răgazuri dintre ploi munca a fost reluată de la capăt, reuşindu-se să se reînsămînţeze toate suprafeţele calamitate, de la caz la caz, cu aceleaşi sau cu alte culturi. In prezent în cîmp n-au mai rămas neînsămînţate cu porumb din planul de 1.000 de hectare decit 140 de hectare pe care există încă exces de umiditate. Se speră că în zilele imediat următoare se va putea lichida şi această restanţa. Din cauza întîrzierii insămînţărilor aici se va folosi hibridul mai timpuriu H.D. 101. Inundate au fost şi cele 10 hectare ale grădinii de legume. Pentru a se cîştiga timp 6 hectare cu ceapă s-au reamplasat imediat în C. GRIGORAŞ (continuare în pag. a 2-a)