Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-31 / nr. 7372

r X . ANCl XXTI, Nr. 7372 DSniNICA 31 PIAI 1070 Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.L. şi al Consiliului popular judeţean 4 PASIN­­SO BANI JUDEŢUL IAŞI UN FRONT AL PRODUCŢIEI $1 AL REFACERII UZINA MECANICA DE MATERIAL RULANT PAŞCANI Muncă intensă, superior organizată -producţii record * Angajamentul anual a sporit la 22 milioane de lei * în fiecare zi, cîte 3—5 vapane peste plan * De la 1 iunie, zilnic cîte un boghiu în plus Cunoscut pentru hărnicia sa, colectivul Uzinei mecanice de material rulant. Paşcani este in aceste zile puternic mobi­lizat pe uriaşul front al luptei pentru realizarea producţiei planificate, pentru realizarea unor depăşiri menite a com­pensa pierderile suferite de e­­conomia naţională în urma i­­nundaţiilor. Ritmul intens de lucru, preocuparea pentru fo­losirea cit mai eficientă a fie­cărui minut, a fiecărui utilaj, căutările pentru descoperirea unor noi rezerve şi punerea lor în valoare, creşterea o­­perativităţii in aplicarea unor măsuri de ridicare a nivelului tehnic al producţiei, de meca­nizare a unor operaţiuni, sunt doar citeva dintre aspectele care pot fi întîlnite la fiecare pas, în fiecare secţie, în fie­care atelier. — Intr-o şedinţă lărgită a comitetului de direcţie, comi­tetului de partid, comitetului U.T.C. şi comitetului sindical din uzină, ce a avut loc a­­cum două zile — ne-a spus tov. Constantin Ursuleanu, directorul uzinei — au fost a­­nalizate rezultatele noastre de pînă acum şi am făcut o e­­valuare a posibilităţilor de care dispunem în vederea de­păşirii sarcinilor de plan. Am ajuns la concluzia că, mobili­­zîndu-ne mai mult," vom putea realiza pîna fi la sfârşitul anului o producţie­ suplimentară în v­aloare de 22 milioane de lei, adică cu 1,4 milioane peste angajamentul­ iniţial. Vom produce în plus, printre altele, 150 de boghiuri, 3.000 tam­poane, 200 arcuri suspensie, 400 aparate de legare şi se vor repara încă 43 de vagoa­ne marfă şi călători. Intrăm în secţiile de pro­ducţie ale uzinei, privim chi­purile a zeci de muncitori. Sunt vizibil încordate, marca­te de efortul pe care-1 de­pun. In fiecare secţie, în fie­care atelier se vorbeşte în a­­ceste zile de producţii record. Secţia boghiuri, căreia îi re­vine dificila misiune de a rea­liza aproape două treimi din noul angajament, şi-a propus să confecţioneze zilnic cîte un boghiu în plus. „Aceasta în­seamnă o creştere a produc­ţiei zilnice cu aproape 10 la sută , ne spune maistrul Andrei Pîrlea, şeful secţiei, in ultimele zile s-a lucrat intens Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 3-a) Intre Vinerea trecută, la vremea amiezii, sub un cer uşor a­­burit de spumele subţiri ale unor al­burii înnourări su­flate de palete li­nul abia iscat vin­­tuleţ de primăva­ră, ne-am urcat lin spre imensitatea sinilie a văzduhu­lui, zburlnd cltăva vreme pe deasupra unor mari şi tul­buri Întinderi de ape. Avioneta sprin­tenă ca o libelulă In care ne-am suit şi la a cărei cri­­mă se alia lori Odnostalco, pilotul comandant de la aeroportul AVIASAN - ului din Iaşi, şi-a luat avlnt, ridiclndu-se de pe platforma verde­­ a şesului din preajma Aba­torului şi a prins să despice aerul Înălţimilor, Indrep­­tlndu-se mai Intii Înspre nord, spre aşezările rurale din imediata veci­nătate a cursului superior al Prutu­lui. Se desluşeau salbe de ţărani trăgind cu silinţă la sapă, în timp ce alţii, Înşiruiţi pe la cotituri, pe un­ Ion ISTRATI de năvala tehnie a apelor nu biruise să sară din mat­că, lucrau din răs­puteri, cot la cot cu numeroşi ostaşi, la continua conso­lidare a unor por­ţiuni de dig. In ur­ma noastră, oglin­da puţin Încreţită şi lucie a iazului de la Chiriţa peste care am trecut pa­re un simplu ciob de sticlă In raport cu imensa şi sinis­tra revărsare a bu­lucurilor a altor barbare şi spăi­moase opări­­cile, vijelioase şi cum­plite, au inundat lunga zonă teres­tră a Prutului, dind caselor, cu­prinse şi lovite crunt de calamita­te. Înfăţişarea tris­tă şi lugubră a u­­nor anacronice lo­cuinţe lacustre ca cele din întuneca­tele evuri duse ale preistoriei. Zburăm la mi­că altitudine pi­­nă spre cuprinsu­rile Trifeştilor, ale Hermeziului şi ale cer şi ale Bivolarilor, cu şe­­suri şi cu păşuni înecate Încă sau cel puţin Îndeajuns de min­te, apoi ne Întoarcem şi ne croim cale spre sud, unde, cit au ochii putere sâ vadă, s-a stator­nicit, nu de mult, o nehotărnicită, bi­zară şi crîncenă Împărăţie acvatică. Apele, In furibun­da şi prăpăstioasa lor dezlănţuire, au rupt şi ţărmuri şi copaci­­ In etate, năpustindu-se cu năblapi Înfricoşă­tori şi fără de In­durare, izbind şi trlntind la pămint garduri şi porţi, doborind acaretu­rile ogrăzilor, pră­vălind sălaşuri o­­meneşti, năruind paşnice şi cochete case, cotrobăind prin ele cu virte­­juri Înspumate şi oarbe, măturînd mai totul, scoţînd agoniseli gospodă­reşti afară, poto­pind ceea ce Ie-a ieşit Înainte şi de­­vastind curţi și grădini abia plan­(continuare In pag. a 2-a) JI IHHh. % Mobilier şi lemn de construcţii din economii Reexaminînd situaţia îndeplinirii planului, a pagubelor produse de i­­nundaţii în unele puncte de exploatare şi posibi­lităţile de recuperare a pierderilor şi de spori­re a producţiei, consi­liul de administraţie al Combinatului de ex­ploatare şi industriali­zare a lemnului a a­­preciat că planul pe 1970 va putea fi depă­şit cu 4,5 milioane de lei, din care 1,5 milioa­ne de lei producţie se va realiza prin muncă voluntară în unele zi­le nelucrătoare. De alt­fel, colectivul combina­tului a şi trecut la În­deplinirea angajamente­lor asumate pentru aju­torarea zonelor calami­tate. Pînă acum au fost realizate din materiale economisite şi prin mun­că voluntară in zilele nelucrătoare 700 de scaune şi taburete, 10 garnituri de bucătărie, 30 de paturi .­u.. saltele pentru copii, 21­ de pu­pitre şcolare, 20 de du­­lapuri şi altele. De ase­menea, au fost puse la dispoziţia unităţilor ca­lamitate 50 de m.c. de lemn pentru construcţii provenit din economii. întreprinderea de produse ceramice LlI61 îs in­lia Bill ÎS ii hiss ie ss ss îsiie delem Intrată tn funcţiuţie la 15 august 1969. În­treprinderea de produse ceramice din Iaşi ar fi trebuit, conform grafi­cului, să atingă capaci­tatea proiectată în au­gust 1979. Dar printr-o bună organizare a pro­ducţiei şi a muncii, prin ridicarea calificării, mo­dernele utilaje ale în­treprinderii au fost bi­ne exploatate, astfel că de la 19 mai a.c. se lu­crează constant la para­metrii prevăzuţi în pro­iect. Angajamentul între­prinderii prevede o pro­ducţie suplimentară în acest an de 4,4 milioane cărămizi şi blocuri cera­mice, din pare s­au reali- 900.000. Proletari din toate țárile, unifi-vá ! I -ve! ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ Timpul clştigat Înseamnă vistle de recoltă! Situaţia insămînţărilor de primăvară in cooperativele agricole, in dimineaţa zilei de 30 mai a.c. (în procente faţă de plan) • Din tabelul de mai sus se poate vedea că, faţă de perioada în care ne aflăm, INSÂMINŢĂRILE sunt foarte mult rămase în urmă. Cauzele sunt cunoscute. Ce se impune pentru zilele următoare ? Semănatul, pe toate suprafeţele prevăzute, să fie grabnic încheiat. O deosebită atenţie să se acorde culturii porumbului, la care această lucrare s-a executat abia în proporţie de 76 la sută. In unităţile din zonele inun­date să se întreprindă măsuri energice pentru a se grăbi evacuarea apei de pe ogoare. Terenurile cu culturi calamitate să fie neîntîrziat, în întregime, reînsămînţate. • Esenţial pentru obţinerea unor recolte bogate este să se asigure ope­rativitate maximă şi la ÎNTREŢINEREA CULTURILOR. Deşi în unele locuri se execută de acum din plin cea de a doua praşilă la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui, multe unităţi n-au terminat-o nici pe prima (în C.A.P.­­uri au mai rămas de realizat 22 şi, respectiv, 14 procente din suprafeţele prevăzute). Restanţe mari există şi la întreţinerea celorlalte culturi (la po­rumb, de exemplu, în sectorul agricol cooperatist nu s-au prăşit prima oară decit 31 la sută din suprafeţele însămînţate, faţă de 79 la sută în I.A.S.-uri). A In pag. a 2-a Hotărîrea privind ajutorarea sinistraţilor— dovadă elocventă a umanismului politicii partidului şi statului nostru Doi fruntaşi de la Uzina metalurgică din Iaşi: Sava Băncilă, lăcătuş, şi Constantin Nedelcu, operator din secţia l­a schimbul B. Foto : D. ROTARU ­ In pagina a 4-a i­i . 5 ■ Congresul P.C. din­­ Austria B■ ■ Comentariul zilei ■ ---------——-----— ■ N.A.T.O. sub semnul divergențelor ireductibile l 9 PESTE 42 DE MILIOANE LEI ÎN CONTUL C. E. C. - 2.000 42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga ţa­ră în contul C.E.C.—2.000. Cele mai substanţiale do­naţii în „contul omeniei" le-au făcut cetăţenii Capi­talei —­ 9.448.909 lei, cel ai judeţelor Arad — 2.673.500 lei, Cluj — 2.280.200 lei, Timiş —­ 1.774.000 lei, Bihor — 1.697.400 lei şi Argeş — 1.388.500 lei. (Agerpres) Schimb de experienţă pe teme ale muncii de partid In ziua de 30 mai 1970, la Ruginoasa a avut loc un schimb de experienţă privind organizarea şi planificarea muncii de partid, pregătirea şi ţinerea adunărilor generale ale comuniştilor, elaborarea hotărîrilor şi controlul înde­plinirii acestora. La acest, schimb de experi­enţă, organizat din iniţiativa secţiei organizatorice a Co­mitetului judeţean Iaşi al P.C.R., au participat secretarii comitetelor comunale de partid Todireşti, Heleşteni, Tg. Fru­mos, Al. I. Cuza, Strunga şi Ruginoasa, secretarii comite­telor de partid şi secretarii birourilor organizaţiilor de bază din cooperativele agrico­le de producţie din aceste lo­calităţi, precum şi din subur­biile Vatra şi Lunca ale ora­şului Paşcani. La lucrări a luat parte tov.. Die Dodea, membru al birou­lui Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei organiza­torice. Au fost, de asemenea, prezenţi instructorii teritoriali ai Comitetului judeţean de partid care răspund de locali­tăţile amintite. In cadrul schimbului de ex­perienţă au luat cuvîntul to­varăşii : Florin Gîdea, secre­tarul comitetului comunal de partid Ruginoasa, Costache Prodan, secretarul, comitetului comunial de ■partid Heleșteni, loan Mihalache, secretarul Co­mitetului comunal de partid Strunga, loan Enache, sacrete­tarul comitetului de partid din C.A.P. Lunca, Aglaia Lupu, secretara comitetului de partid din C.A.P. Ruginoasa, Vasile Rotaru, secretarul biroului or­ganizaţiei de bază de la ferma de seminţe a C.A.P. Ruginoa­sa, Alex. Dumitraşcu, secreta­rul organizaţiei de bază de la C.A.P. Hărmăneşti, Mihai Iorga, secretarul comitetului comunal de partid Tg. Frumos, Dumitru Dominte, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Heleşteni, Ion Rotaru, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Vatra-Paş­­cani, Neculai Petroaia, secre­tarul biroului organizaţiei de bază din Giurgeşti a C.A.P. Costeşti, Mihai Agapi, membru în biroul organizaţiei de bază de la ferma de vad a C.A.P. Ruginoasa. In intervenţiile lor, vorbito­rii s-au referit la modul cum comitetele comunale de partid îndrumă birourile organizaţii­lor de bază în organizarea şi planificarea muncii, alegerea problemelor pentru analiză şi evitarea paralelismelor, ajuto­rul acordat birourilor organi­zaţiilor de bază privind pregăti­rea materialelor şi a măsurilor ce urmează a fi supuse dezbate­rii comuniştilor, activitatea desfăşurată pentru mobilizarea tuturor membrilor de partid la adunările generale şi parti­ciparea lor activă la dezbateri, la metodele folosite pentru in­formarea membrilor de partid cu conţinutul hotărîrilor de partid şi de stat, cu modul cum sînt îndeplinite propriile hotărîri ale organizaţiei de bază. Participanţii la schimbul de experienţă au vizitat în con­tinuare ferma de vaci de la I.A.S. Ruginoasa, precum şi cea a cooperativei agricole de producţie din localitate. A urmat, un bogat program artistic prezentat de formaţii­le de amatori din comună. ★ Asupra conţinutului dezba­terilor vom reveni mai pe larg într-unul din numerele viitoa­re ale ziarului. ----------| SCHIŢE IN CREION |------| Caratele ieşene­­ din supremul tezaur! In vremurile de grea cumpănă, cînd pămîntul I sfmt al Moldovei era ameninţat de hoardele duşmane, dom- ' nul strîngea oaste. Venea sub steagul lui Ştefan ori Ion Vodă fel de fel de lume, înarmată cu ce se găsea pe lingă » casă : furca, toporul, , coasa. Dar oastea avea nevoie şi de­­ tunuri pentru care^ nu o dată s-au topit clopotele biserici- „ lor, ori s-au cumpărat, din depărtări, golindu-se visteria ţârii.­­ Iar cînd galbenii nu ajungeau, voievodul arunca în balanţă * şi salba de nestemate a soţiei sale. Astfel diamantele ca­m lacrima se prefăceau în unealtă de apărare a pâmîntului strămoşesc. * Fără a forţa metafora, putem spune că în acest­­ mai 1970 România a trecut şi­­trece printr-o nespus de grea * încercare, de data asta din cauza naturii oarbe şi descum- I pănite. Sute şi sute de familii îndoliate, mii şi mii de case­­ luate de apele nebune, sute de mii de hectare înăbuşite de­­ mii, zeci şi zeci de fabrici lovite cumplit, nenumărate turme înecate, poduri surpate, drumuri rupte. Nimeni nu se îndoieşte că pagubele erau mult­­ mai mari dacă nu s-ar fi ridicat poporul ca un singur om­­ îngrijorat şi, la chemarea oamenilor luminaţi ce ne călăuzesc destinul, să facă zid cu fiinţa lor în faţa dezastrului, stă- » vilindu-l. Cu nobleţea noastră de domni şi stăpîni ai patriei, de fii ai naţiunii socialiste române, înfruntăm stihiile cu pre­ „­ţul visteriei inimilor noastre. Poate gestul simbolic amintit la­­ început a avut multe corespondenţe similare în prezent : cu­m ce-a donat fiecare, cu preţul muncii depuse acum voluntar­­ întru alinarea durerilor sinistraţilor s-ar putea cumpăra mul­te diademe cu briliante. Insă nu la aşa ceva ne gindim noi­­ azi. Nu o simplă podoabă dăruim noi ţării, ci mult mai mult. * Venim în ajutor fraţilor din Scoposeni ori de pe Tîrnave cu­­ o bucată din plinea noastră cea de toate zilele. Partidul şi­­ guvernul, prin recenta hotărîre de ajutorare a celor loviţi de * calamităţile din acest mai, dau cea mai puternică dovadă­­ a grijii faţă de populaţia sinistrată. E impresionant cum în- » tregul popor se uneşte şi mai strîns în jurul conducerii noas- t tr®, susţinînd-o în efortul refacerii, al redresării totale şi ra- ‘ pide. Cu mare şi sinceră emoţie am trăit orele prezenţei la I­­aşi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi condu- * câtori de partid şi de stat. La marea adunare populară ţi- J nută în locul cu rezonanţe seculare, ne-am angajat sau mai I bine-zis am jurat să nu ne cruţăm puterile pentru ca patria­­ să devină curînd şi mai frumoasă, viaţa mai bună, ca toate rănile să se cicatrizeze. Pentru asta revărsăm tezaurul sufle­ - telor, al abnegaţiei noastre intr-un efort care nu va fi de o­­ zi de două, ci de luni întregi. Şi să nu uităm o clipă că „ principalul giuvaer ce-i putem da ţării este munca noastră,­­ desfăşurată la temperaturi spirituale evident superioare ce- i lor din trecut, iar caratele ieşene din supremul tezaur ce-i­­ dăm pentru patria socialistă sîn­t de înaltă valoare. Trebuie să recurgem la cîteva cifre — expresie a angajamentelor­­ sporite ale judeţului nostru : peste pian, în unităţile indus­triale, nu 135.000.000 lei producţie marfă (cit am făgăduit­­ la începutul anului), ci 255.000.000 ; beneficii suplimentare­­ nu 40 ci 84,5 milioane. In agricultură ne încordăm forţele­­ pentru o recoltă cum n-am mai avut. Fără îndoială, pentru aceasta se va depune­­ mai mult efort fizic şi intelectual, vom cheltui mai multă­­ ingeniozitate şi va trebui să luptăm, deoarece angajamen­tul e doar un prim pas spre realizare. Sînt convins că ne­­ vom ţine, cu prisosinţă, cuvîntul dat. Mihai DUMITRI® î r«.!

Next