Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-31 / nr. 7372
r X . ANCl XXTI, Nr. 7372 DSniNICA 31 PIAI 1070 Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.L. şi al Consiliului popular judeţean 4 PASINSO BANI JUDEŢUL IAŞI UN FRONT AL PRODUCŢIEI $1 AL REFACERII UZINA MECANICA DE MATERIAL RULANT PAŞCANI Muncă intensă, superior organizată -producţii record * Angajamentul anual a sporit la 22 milioane de lei * în fiecare zi, cîte 3—5 vapane peste plan * De la 1 iunie, zilnic cîte un boghiu în plus Cunoscut pentru hărnicia sa, colectivul Uzinei mecanice de material rulant. Paşcani este in aceste zile puternic mobilizat pe uriaşul front al luptei pentru realizarea producţiei planificate, pentru realizarea unor depăşiri menite a compensa pierderile suferite de economia naţională în urma inundaţiilor. Ritmul intens de lucru, preocuparea pentru folosirea cit mai eficientă a fiecărui minut, a fiecărui utilaj, căutările pentru descoperirea unor noi rezerve şi punerea lor în valoare, creşterea operativităţii in aplicarea unor măsuri de ridicare a nivelului tehnic al producţiei, de mecanizare a unor operaţiuni, sunt doar citeva dintre aspectele care pot fi întîlnite la fiecare pas, în fiecare secţie, în fiecare atelier. — Intr-o şedinţă lărgită a comitetului de direcţie, comitetului de partid, comitetului U.T.C. şi comitetului sindical din uzină, ce a avut loc acum două zile — ne-a spus tov. Constantin Ursuleanu, directorul uzinei — au fost analizate rezultatele noastre de pînă acum şi am făcut o evaluare a posibilităţilor de care dispunem în vederea depăşirii sarcinilor de plan. Am ajuns la concluzia că, mobilizîndu-ne mai mult," vom putea realiza pîna fi la sfârşitul anului o producţie suplimentară în valoare de 22 milioane de lei, adică cu 1,4 milioane peste angajamentul iniţial. Vom produce în plus, printre altele, 150 de boghiuri, 3.000 tampoane, 200 arcuri suspensie, 400 aparate de legare şi se vor repara încă 43 de vagoane marfă şi călători. Intrăm în secţiile de producţie ale uzinei, privim chipurile a zeci de muncitori. Sunt vizibil încordate, marcate de efortul pe care-1 depun. In fiecare secţie, în fiecare atelier se vorbeşte în aceste zile de producţii record. Secţia boghiuri, căreia îi revine dificila misiune de a realiza aproape două treimi din noul angajament, şi-a propus să confecţioneze zilnic cîte un boghiu în plus. „Aceasta înseamnă o creştere a producţiei zilnice cu aproape 10 la sută , ne spune maistrul Andrei Pîrlea, şeful secţiei, in ultimele zile s-a lucrat intens Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 3-a) Intre Vinerea trecută, la vremea amiezii, sub un cer uşor aburit de spumele subţiri ale unor alburii înnourări suflate de palete linul abia iscat vintuleţ de primăvară, ne-am urcat lin spre imensitatea sinilie a văzduhului, zburlnd cltăva vreme pe deasupra unor mari şi tulburi Întinderi de ape. Avioneta sprintenă ca o libelulă In care ne-am suit şi la a cărei crimă se alia lori Odnostalco, pilotul comandant de la aeroportul AVIASAN - ului din Iaşi, şi-a luat avlnt, ridiclndu-se de pe platforma verde a şesului din preajma Abatorului şi a prins să despice aerul Înălţimilor, Indreptlndu-se mai Intii Înspre nord, spre aşezările rurale din imediata vecinătate a cursului superior al Prutului. Se desluşeau salbe de ţărani trăgind cu silinţă la sapă, în timp ce alţii, Înşiruiţi pe la cotituri, pe un Ion ISTRATI de năvala tehnie a apelor nu biruise să sară din matcă, lucrau din răsputeri, cot la cot cu numeroşi ostaşi, la continua consolidare a unor porţiuni de dig. In urma noastră, oglinda puţin Încreţită şi lucie a iazului de la Chiriţa peste care am trecut pare un simplu ciob de sticlă In raport cu imensa şi sinistra revărsare a bulucurilor a altor barbare şi spăimoase opăricile, vijelioase şi cumplite, au inundat lunga zonă terestră a Prutului, dind caselor, cuprinse şi lovite crunt de calamitate. Înfăţişarea tristă şi lugubră a unor anacronice locuinţe lacustre ca cele din întunecatele evuri duse ale preistoriei. Zburăm la mică altitudine pină spre cuprinsurile Trifeştilor, ale Hermeziului şi ale cer şi ale Bivolarilor, cu şesuri şi cu păşuni înecate Încă sau cel puţin Îndeajuns de minte, apoi ne Întoarcem şi ne croim cale spre sud, unde, cit au ochii putere sâ vadă, s-a statornicit, nu de mult, o nehotărnicită, bizară şi crîncenă Împărăţie acvatică. Apele, In furibunda şi prăpăstioasa lor dezlănţuire, au rupt şi ţărmuri şi copaci In etate, năpustindu-se cu năblapi Înfricoşători şi fără de Indurare, izbind şi trlntind la pămint garduri şi porţi, doborind acareturile ogrăzilor, prăvălind sălaşuri omeneşti, năruind paşnice şi cochete case, cotrobăind prin ele cu virtejuri Înspumate şi oarbe, măturînd mai totul, scoţînd agoniseli gospodăreşti afară, potopind ceea ce Ie-a ieşit Înainte şi devastind curţi și grădini abia plan(continuare In pag. a 2-a) JI IHHh. % Mobilier şi lemn de construcţii din economii Reexaminînd situaţia îndeplinirii planului, a pagubelor produse de inundaţii în unele puncte de exploatare şi posibilităţile de recuperare a pierderilor şi de sporire a producţiei, consiliul de administraţie al Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului a apreciat că planul pe 1970 va putea fi depăşit cu 4,5 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei producţie se va realiza prin muncă voluntară în unele zile nelucrătoare. De altfel, colectivul combinatului a şi trecut la Îndeplinirea angajamentelor asumate pentru ajutorarea zonelor calamitate. Pînă acum au fost realizate din materiale economisite şi prin muncă voluntară in zilele nelucrătoare 700 de scaune şi taburete, 10 garnituri de bucătărie, 30 de paturi .u.. saltele pentru copii, 21 de pupitre şcolare, 20 de dulapuri şi altele. De asemenea, au fost puse la dispoziţia unităţilor calamitate 50 de m.c. de lemn pentru construcţii provenit din economii. întreprinderea de produse ceramice LlI61 îs inlia Bill ÎS ii hiss ie ss ss îsiie delem Intrată tn funcţiuţie la 15 august 1969. Întreprinderea de produse ceramice din Iaşi ar fi trebuit, conform graficului, să atingă capacitatea proiectată în august 1979. Dar printr-o bună organizare a producţiei şi a muncii, prin ridicarea calificării, modernele utilaje ale întreprinderii au fost bine exploatate, astfel că de la 19 mai a.c. se lucrează constant la parametrii prevăzuţi în proiect. Angajamentul întreprinderii prevede o producţie suplimentară în acest an de 4,4 milioane cărămizi şi blocuri ceramice, din pare sau reali- 900.000. Proletari din toate țárile, unifi-vá ! I -ve! ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ Timpul clştigat Înseamnă vistle de recoltă! Situaţia insămînţărilor de primăvară in cooperativele agricole, in dimineaţa zilei de 30 mai a.c. (în procente faţă de plan) • Din tabelul de mai sus se poate vedea că, faţă de perioada în care ne aflăm, INSÂMINŢĂRILE sunt foarte mult rămase în urmă. Cauzele sunt cunoscute. Ce se impune pentru zilele următoare ? Semănatul, pe toate suprafeţele prevăzute, să fie grabnic încheiat. O deosebită atenţie să se acorde culturii porumbului, la care această lucrare s-a executat abia în proporţie de 76 la sută. In unităţile din zonele inundate să se întreprindă măsuri energice pentru a se grăbi evacuarea apei de pe ogoare. Terenurile cu culturi calamitate să fie neîntîrziat, în întregime, reînsămînţate. • Esenţial pentru obţinerea unor recolte bogate este să se asigure operativitate maximă şi la ÎNTREŢINEREA CULTURILOR. Deşi în unele locuri se execută de acum din plin cea de a doua praşilă la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui, multe unităţi n-au terminat-o nici pe prima (în C.A.P.uri au mai rămas de realizat 22 şi, respectiv, 14 procente din suprafeţele prevăzute). Restanţe mari există şi la întreţinerea celorlalte culturi (la porumb, de exemplu, în sectorul agricol cooperatist nu s-au prăşit prima oară decit 31 la sută din suprafeţele însămînţate, faţă de 79 la sută în I.A.S.-uri). A In pag. a 2-a Hotărîrea privind ajutorarea sinistraţilor— dovadă elocventă a umanismului politicii partidului şi statului nostru Doi fruntaşi de la Uzina metalurgică din Iaşi: Sava Băncilă, lăcătuş, şi Constantin Nedelcu, operator din secţia la schimbul B. Foto : D. ROTARU In pagina a 4-a ii . 5 ■ Congresul P.C. din Austria B■ ■ Comentariul zilei ■ ---------——-----— ■ N.A.T.O. sub semnul divergențelor ireductibile l 9 PESTE 42 DE MILIOANE LEI ÎN CONTUL C. E. C. - 2.000 42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga ţară în contul C.E.C.—2.000. Cele mai substanţiale donaţii în „contul omeniei" le-au făcut cetăţenii Capitalei — 9.448.909 lei, cel ai judeţelor Arad — 2.673.500 lei, Cluj — 2.280.200 lei, Timiş — 1.774.000 lei, Bihor — 1.697.400 lei şi Argeş — 1.388.500 lei. (Agerpres) Schimb de experienţă pe teme ale muncii de partid In ziua de 30 mai 1970, la Ruginoasa a avut loc un schimb de experienţă privind organizarea şi planificarea muncii de partid, pregătirea şi ţinerea adunărilor generale ale comuniştilor, elaborarea hotărîrilor şi controlul îndeplinirii acestora. La acest, schimb de experienţă, organizat din iniţiativa secţiei organizatorice a Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., au participat secretarii comitetelor comunale de partid Todireşti, Heleşteni, Tg. Frumos, Al. I. Cuza, Strunga şi Ruginoasa, secretarii comitetelor de partid şi secretarii birourilor organizaţiilor de bază din cooperativele agricole de producţie din aceste localităţi, precum şi din suburbiile Vatra şi Lunca ale oraşului Paşcani. La lucrări a luat parte tov.. Die Dodea, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei organizatorice. Au fost, de asemenea, prezenţi instructorii teritoriali ai Comitetului judeţean de partid care răspund de localităţile amintite. In cadrul schimbului de experienţă au luat cuvîntul tovarăşii : Florin Gîdea, secretarul comitetului comunal de partid Ruginoasa, Costache Prodan, secretarul, comitetului comunial de ■partid Heleșteni, loan Mihalache, secretarul Comitetului comunal de partid Strunga, loan Enache, sacretetarul comitetului de partid din C.A.P. Lunca, Aglaia Lupu, secretara comitetului de partid din C.A.P. Ruginoasa, Vasile Rotaru, secretarul biroului organizaţiei de bază de la ferma de seminţe a C.A.P. Ruginoasa, Alex. Dumitraşcu, secretarul organizaţiei de bază de la C.A.P. Hărmăneşti, Mihai Iorga, secretarul comitetului comunal de partid Tg. Frumos, Dumitru Dominte, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Heleşteni, Ion Rotaru, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Vatra-Paşcani, Neculai Petroaia, secretarul biroului organizaţiei de bază din Giurgeşti a C.A.P. Costeşti, Mihai Agapi, membru în biroul organizaţiei de bază de la ferma de vad a C.A.P. Ruginoasa. In intervenţiile lor, vorbitorii s-au referit la modul cum comitetele comunale de partid îndrumă birourile organizaţiilor de bază în organizarea şi planificarea muncii, alegerea problemelor pentru analiză şi evitarea paralelismelor, ajutorul acordat birourilor organizaţiilor de bază privind pregătirea materialelor şi a măsurilor ce urmează a fi supuse dezbaterii comuniştilor, activitatea desfăşurată pentru mobilizarea tuturor membrilor de partid la adunările generale şi participarea lor activă la dezbateri, la metodele folosite pentru informarea membrilor de partid cu conţinutul hotărîrilor de partid şi de stat, cu modul cum sînt îndeplinite propriile hotărîri ale organizaţiei de bază. Participanţii la schimbul de experienţă au vizitat în continuare ferma de vaci de la I.A.S. Ruginoasa, precum şi cea a cooperativei agricole de producţie din localitate. A urmat, un bogat program artistic prezentat de formaţiile de amatori din comună. ★ Asupra conţinutului dezbaterilor vom reveni mai pe larg într-unul din numerele viitoare ale ziarului. ----------| SCHIŢE IN CREION |------| Caratele ieşene din supremul tezaur! In vremurile de grea cumpănă, cînd pămîntul I sfmt al Moldovei era ameninţat de hoardele duşmane, dom- ' nul strîngea oaste. Venea sub steagul lui Ştefan ori Ion Vodă fel de fel de lume, înarmată cu ce se găsea pe lingă » casă : furca, toporul, , coasa. Dar oastea avea nevoie şi de tunuri pentru care^ nu o dată s-au topit clopotele biserici- „ lor, ori s-au cumpărat, din depărtări, golindu-se visteria ţârii. Iar cînd galbenii nu ajungeau, voievodul arunca în balanţă * şi salba de nestemate a soţiei sale. Astfel diamantele cam lacrima se prefăceau în unealtă de apărare a pâmîntului strămoşesc. * Fără a forţa metafora, putem spune că în acest mai 1970 România a trecut şitrece printr-o nespus de grea * încercare, de data asta din cauza naturii oarbe şi descum- I pănite. Sute şi sute de familii îndoliate, mii şi mii de case luate de apele nebune, sute de mii de hectare înăbuşite de mii, zeci şi zeci de fabrici lovite cumplit, nenumărate turme înecate, poduri surpate, drumuri rupte. Nimeni nu se îndoieşte că pagubele erau mult mai mari dacă nu s-ar fi ridicat poporul ca un singur om îngrijorat şi, la chemarea oamenilor luminaţi ce ne călăuzesc destinul, să facă zid cu fiinţa lor în faţa dezastrului, stă- » vilindu-l. Cu nobleţea noastră de domni şi stăpîni ai patriei, de fii ai naţiunii socialiste române, înfruntăm stihiile cu pre „ţul visteriei inimilor noastre. Poate gestul simbolic amintit la început a avut multe corespondenţe similare în prezent : cum ce-a donat fiecare, cu preţul muncii depuse acum voluntar întru alinarea durerilor sinistraţilor s-ar putea cumpăra multe diademe cu briliante. Insă nu la aşa ceva ne gindim noi azi. Nu o simplă podoabă dăruim noi ţării, ci mult mai mult. * Venim în ajutor fraţilor din Scoposeni ori de pe Tîrnave cu o bucată din plinea noastră cea de toate zilele. Partidul şi guvernul, prin recenta hotărîre de ajutorare a celor loviţi de * calamităţile din acest mai, dau cea mai puternică dovadă a grijii faţă de populaţia sinistrată. E impresionant cum în- » tregul popor se uneşte şi mai strîns în jurul conducerii noas- t tr®, susţinînd-o în efortul refacerii, al redresării totale şi ra- ‘ pide. Cu mare şi sinceră emoţie am trăit orele prezenţei la Iaşi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi condu- * câtori de partid şi de stat. La marea adunare populară ţi- J nută în locul cu rezonanţe seculare, ne-am angajat sau mai I bine-zis am jurat să nu ne cruţăm puterile pentru ca patria să devină curînd şi mai frumoasă, viaţa mai bună, ca toate rănile să se cicatrizeze. Pentru asta revărsăm tezaurul sufle - telor, al abnegaţiei noastre intr-un efort care nu va fi de o zi de două, ci de luni întregi. Şi să nu uităm o clipă că „ principalul giuvaer ce-i putem da ţării este munca noastră, desfăşurată la temperaturi spirituale evident superioare ce- i lor din trecut, iar caratele ieşene din supremul tezaur ce-i dăm pentru patria socialistă sînt de înaltă valoare. Trebuie să recurgem la cîteva cifre — expresie a angajamentelor sporite ale judeţului nostru : peste pian, în unităţile industriale, nu 135.000.000 lei producţie marfă (cit am făgăduit la începutul anului), ci 255.000.000 ; beneficii suplimentare nu 40 ci 84,5 milioane. In agricultură ne încordăm forţele pentru o recoltă cum n-am mai avut. Fără îndoială, pentru aceasta se va depune mai mult efort fizic şi intelectual, vom cheltui mai multă ingeniozitate şi va trebui să luptăm, deoarece angajamentul e doar un prim pas spre realizare. Sînt convins că ne vom ţine, cu prisosinţă, cuvîntul dat. Mihai DUMITRI® î r«.!