Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-03 / nr. 7374

FLACĂRA IAŞULUI PAGINA 2 Pentru a modela tineretul trebuie să fii un model Ca o consfătuire recentă cu cadre didactice, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean, pentru cu­noaşterea mai aprofundată a unor probleme educative din şcoli şi găsirea unor soluţii comune, cit mai eficiente, s-a pus o întrebare simplă în a­­parenţă care suna astfel: ,Ce vor deveni elevii noştri?", de astă dată nu atît sub as­pect profesional cit pe plan etic. Şi aceasta nu pentru că absolvenţii — cu excepţia u­­nor cazuri izolate — ar ri­dica probleme deosebite, ci — cum observa­tov, ION CHIRI­­AC, secretar al­ Comitetului judeţean al U.T.C. — fiindcă suntem­ puşi în faţa unei rea­lităţi incontestabile, potrivit căreia astăzi se produce o ma­turizare mai rapidă a tinere­tului atît sub raport fizic cît şi intelectual. Aceasta prezintă şi un revers al medaliei care trebuie neapărat luat în con­sideraţie. Or, aici intervenţia poate fi şi este necesară să se producă în special pe li­nia educativă, şcoala avînd misiunea de a scoate — după opinia inspectorului DUMITRU STAN — adevărate giuvae­­ruri din adîncuri nebănuite. Fără îndoială că pentru re­alizarea acestui deziderat tre­buie să intervină şi familia care în multe cazuri acţio­nează încă insuficient, lăsînd totul în seama cadrelor didac­tice, ceea ce nu este nici drept, nici posibil — preciza prof. IOAN GAVRIL de la Li­ceul industrial energetic, mărtu­­sind că personal îşi pune mari speranţe în Decretul 153 pen­tru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socia­lă, ordinea şi liniştea publică. Int­r-adevăr, constrîngerea este un mijloc — constată prof. MARIA ZAPODEANU, de la Grupul şcolar de chi­mie — numai că la aceasta trebuie să se recurgă doar, în ultimă Instanţă, cu alte cuvinte, în cazuri extreme, •folosind in prealabil întreaga gamă de mijloace educaţiona­la De exemplu, in şcoala tri care lucrez, au fost Invitaţi cu bune rezultate jurişti care au făcut cunoscute legile ţă­­rii. De ce ţţ’în cazul unor pro­cese publice, în care sunt u­­neori implicaţi şi tineri, nu sunt chemaţi şi elevi mai mari 0*19,1" acolo ar putea desprin­de toate concluziile necesare ? In cuvîntul său, ing. VA­SILE LUPAŞCU, de la Grupul şcolar energetic Iaşi, remarca faptul că „emanciparea” — nu in sensul favorabil al cu­­vîntului — a tînărului de azi, face ca numărul matricol, de exemplu, care în timpul şcola­rizării generaţiilor trecute a­vea un rol însemnat, să-şi piardă din eficacitatea edu­cativă. Desigur că prin ex­primarea acestui punct de ve­dere vorbitorul n-a intenţio­nat să sugereze chiar o pră­pastie între generaţiile trecute şi cea prezentă, dar nu-i mai puţin adevărat că veleităţile de a scăpa de sub „tutelă" înainte de vreme, de a-şi a­­firma intr-un mod ostentativ personalitatea „embrionară" sînt mai accentuate în prezent şi trebuie tratate cu măsură şi tact pedagogic. De aceea poa­te nu echipele de profesori care să efectueze investigaţii inopinate pe străzi chemînd la ordine pe eventualii elevi nedisciplinaţi constituie mij­locul hotărîtor, deşi nu lipsit de importanţă ci, sublinia prof. DUMITRU VORONEANU de la Grupul şcolar de chimie, opinia publică este aceea care e necesar să intervină cu promptitudine, ori de cîte­­ori se constată o comportare necorespunzătoare, ni se pare şi mai bine venită. Totodată reţinem ideea înfiinţării unor cluburi ale elevilor, cu ca­racter permanent, întrucît­ cele ce iau flintă în vacanţe sunt de multe ori numai cu numele. Existenţa unor astfel de unităţi pe tot parcursul a­­nului şcolar ar pernite or­ganizarea unor îndeletniciri plăcute şi instructive care ar canaliza în mod creator şi rodnic energiile tinereşti. Dincolo de orice mijloace însă, pe locul principal se si­tuează — după cum opina şi prof. CAROL FELIX, de la Li­ceul economic — activitatea educativă desfăşurată în şcoa­lă şi în acest sens, împărtă­şind din experienţa colectivu­lui respectiv, arăta că acesta se preocupă de organizarea atentă a timpului liber. Des­­făşurînd educaţia în masă, de­pistează totodată cazurile de elevi-problemă, tratîndu-le în mod diferenţiat şi militînd pent­ru integrarea lor. Ce se întlmplă însă cînd — aşa cum, cu alt prilej, sem­nala Ing. MIHAI MIHALACHE, inspector şcolar •— elevii sca­pă de sub controlul şcolii, fie în timpul practicii în produc­ţie care dispersîndu-i nu per­mite un control cuprinzător, fie atunci cînd sînt daţi la gazde necorespunzătoare şi în tovărăşii cu totul dubioase. In primul caz, fără îndoială o soluţie ar fi o mai atentă preocupare a organizaţiilor de tineret din întreprinderile în care se efectuează practica, iar în a doua situaţie cuprin­derea unui număr mai mare în internate şi în orice caz alegerea cu mai mult discer­nământ a gazdelor. In mod pa­radoxal însă se întîlnesc şi cazuri — arăta tov. Mihala­­che — în care elevi ce au venit în liceu buni se trans­formă pe parcurs şi dau re­zultate cu totul inverse. De exemplu, la Liceul de con­strucţii de maşini un tînăr intrat la admitere, foarte bun în anul întîi, apare repetent în anul al II-lea şi este eliminat din şcoală în anul al III-lea. Or, în ase­menea situaţie oare şcoala nu are nici un fel de răspun­dere ? — se întreba pe drept cuvînt interlocutorul nostru. Şi tot dumnealui adăuga­­ „ce pot spune cadrele Liceu­lui agricol din Podu-Iloaiei, cînd un elev din anul IV, pro­movat la toate obiectele, este eliminat pe motive insuficient clarificate, iar atunci cînd e întrebat asupra faptelor ce au dus la îndepărtarea sa, răs­punde că timp de doi ani s-a simţit înstrăinat, fiind de la început considerat ca un e­­lement rău şi, bineînţeles, tratat ca atare­. Aşadar, o deficienţă în procesul educa­tiv este aceea că nu se face o tratare individuală a elevi­lor, în afară de faptul că unele cadre didactice din alte şcoli nu constituie modele nici prin pregătire, nici prin ţinuta vestimentară şi nici prin comportarea lor persona­lă. In asemenea împrejurări, desigur că o parte din elevi adoptă atitudini nepotrivite, capătă deprinderi dăunătoare şi nu vor putea deveni oa­meni cu un profil nou, pe măsura marilor prefaceri în­noitoare ce au loc în patria noastră. O cauză este aceea că unele iniţiative sunt lăsate la jumătatea drumului, cu al­te cuvinte nu se finalizează pretutindeni munca de educa­ţie. Pentru unii profesori di­rigenţia este doar o sarcină în plus, realizată în mod em­piric pe motiv că o aseme­nea atribuţie ar reveni doar psihologilor şcolari. Pe bună dreptate însă , preciza­tov. Chiriac — că acel cadru di­dactic care, indiferent de spe­cialitate, nu este şi un peda­­gog, un fin psiholog, într-un cuvînt un educator, nu-şi me­rită numele de profesor. Comitetul judeţean al U.T.G. a întreprins unele iniţiative cu caracter educativ, care s-au bucurat de succes în cadrul liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale, organi­zîndu-se acţiuni de muncă vo­­luntar-patriotică, care au con­tribuit la cultivarea, în pri­mul rînd, a dragostei şi in­teresului faţă de munca fizi­că, apoi un ansamblu artistic cu reuşite programe, unele activităţi extraşcolare. Totuşi organizaţiile de bază U.T.G. ale cadrelor didactice conti­nuă încă să fie slabe, să ac­ţioneze timid, iar colaborarea între U.T.G. şi Inspectoratul şcolar judeţean, deşi a înre­gistrat progrese în unele di­recţii, nu este încă suficient de strînsă. Răspunderile edu­cative revenind mai multor factori, sarcinile sînt uneori lăsate de către unul în seama celuilalt şi Invers. Se impune, de asemenea, ca fiecare ca­dru didactic să nu uite nici o clipă că, pe lîngă transmite­rea cunoştinţelor, îi revine şi nobila sarcină a modelării su­fletelor tinere, a formării ce­tăţeanului de mîine. Aceasta implică un mare prestigiu şi o autoritate cîştigată prin me­rite deosebite. Condiţiile cre­ate de partidul nostru permit noi succese în munca edu­cativă pe măsura societăţii pe care o făurim şi a cerinţelor ei Elena PIETRAR® ■ Ce vor deveni elevii noştri? ■ între con­­strîngere şi convingere ■ O autoritate care se cucereşte 55 Şcoala sovietică de Him are o excelentă tradiție a ecranizări­lor. Cele mai valo­roase opere literare au stat şi continuă să stea in atenţia cineaş­tilor. Lev Tolstoi „şi-a oferit" până acum principalele sale ca­podopere celei de a şaptea arte şi ne sunt cunoscute filmele rea­lizate după „Război şi pace“,,învierea", „An­na Karenina". Tolstoi a cucerit cinematogra­ful prin profundel­e sale analize psiholo­gice şi tulburătoarea forţă introspectivă, prin dimensiunile re­aliste ale portretelor, prin simţul dramatic al dialogului şi densi­tatea monologului interior , sunt clteva mari calităţi cinema­tografice ale prozei sale care explică ten­dinţa continuă a ci­neaştilor de a se a­­propia de ea. „Cadavrul viu" în­truneşte toate aceste calităţi specifice între­gii opere tolstoiene, ceea ce explică fap­tul că a Inspirat pină acum trei filme. Pri­mul, In epoca cinema­tografului mut, a fost realizat de Fedor O­­zep şi a avut In ro­lul principal pe Pu­­dovkin, cel care ti­vea să devină unu! dintre marii regizori sovietici. Acest film a rămas necunoscut spectatorilor noştri . In schimb, al doilea a rulat pe ecranele româneşti în anii '50. Era de fapt un spec­tacol de teatru, fil­mat (pe scena Teatru­­lui „Puşkin") de ace­laşi­­ regizor — Vladi­mír. .Vengn­erov.­—­ care semnează azi scena­riul şi regia noii e­­cranizări. In mod fi­resc, discuţiile a­­supra acestei ulti­me pelicule rea­lizate in studiouri­le „Lenfilm" urmează o metodă comparatis­tă. Cînd a reuşit Ven­­gherov să He mai a­­proape de opera Iui Tolstoi, acum cînd a elaborat singur sce­nariul şi cînd liberta­tea de acţiune a re­gizorului nu-l Îngră­dită de nimic, sau a­­tunci cind, Uimind un spectacol, a tre­buit să-i respecte ţi­nuta, viziunea, rigo­rile scenei ? Părerile sunt împărţite. Al. Racoviceanu crede că spectacolul filmat în 1952 era mai con­vingător prin densi­tatea dramei, mai pro­nunţată decât în ca­zul Ulmului actual. E foarte posibil ca acest lucru să fie adevărat şi se explică prin concentrarea mai ac­centuată la care o­­bligă spectacolul de teatru In comparaţie cu filmul. Acesta din urmă se desfăşoară In spaţii mai largi, nofiunea timp capătă şi ea alte dimensiuni; teoretic, toate aces­tea ar putea duce la o rarefiere a substan­ţei dramatice. Dar nu e de loc cazul Ulmului de tată. Această substanță se păstrea­ză densă. Înconjoară obiectele şi oamenii, irupînd din interiorul lor. Şi abia aici ni se pare că există o di­ferenţă uşor sesiza­bilă între spectacolul filmat in 1952 şi ac­tuala ecranizare. Pri­mul mergea pe ca­­lea caracterizăril «r a­mănunţite a mediului social, socotit cauză ultimă şi definitivă a ratării, a prăbuşirii tragice a eroului. In­adaptabilitatea lui Protasov venea din afara lui, II era oa­recum impusă de mediu. Noul film fă­ră a anula total cul­pa societăţii, caută mai insistent cauza Însingurării individu­lui, a ratării şi dis­trugerii lui In pro­­pria-i structură. A­­propierea eroului tol­stoian de unele per­sonaje moderne (attt de frecvente In Ulmul lul Antonioni, de pil­dă) poate avea o ex­plicaţie cu două fa­ţete ; pe de o parte filmul modern occi­dental prin ceea ce are el mai bun a pu­tut Influenţa creaţia lui Vengherov, iar pe de altă parte Vengherov a demon­strat că multe drame Individuale moderne la Însingurării, a in­capacităţii de adapta­re, a autodistrugerii prin lipsă de voinţă şi laşitate) nu sunt decit reluarea unor teme vechi, excelent tratate de unii clasici ai literaturii univer­sale, Intre care și Lev Tolstoi. Nu spun o noutate afirmlnd că, In ac­tuala variantă cine­matografică, mai pu­ternică decit viziunea lui Vengherov este cea a lui Alexei Ba­talov. Sigur că depla­sarea de accent de care vorbeam, adică infor­natizarea accen­tuată şi permanentă, e dictată de actor, de concepţia Iui inter­pretativă fl cd regii­zorul „s-a pliat” abil pe această concepţie. Unii critici au vorbit şi despre cehovizarea personajului de către Batalov. Mă tem că e doar o invenţie a criticii sau o persis­tenţă In memorie a chipului Iul Batalov din „Doamna cu că­ţelul". Că Inferiorita­tea mai pronunţată a personajelor, atingînd fascinaţia, e mai mult cehoviană, este ade­vărat, dar nu le lip­seşte nici eroilor tol­­stoieni această cali­tate şi depinde numai de Interpreţi să o pu­nă In valoare; e ceea ce face Batalov , în .Cadavrul viu“.­­ De aici insă şi pină­­ la a spune că Prota- ^ sov e cehovian, mi se­­ pare o oarecare dis- “ tantă, pe care Alice Mănoiu (v. „Cinema" nr. 5) a parcurs-o prea repede. Filmul lui Vladimir Vengherov are nume­roase calităţi asupra cărora sperăm să pu­tem reveni in altă parte. Menţionăm aici doar interpretarea­­lui Batalov i se alătură Alla Demidova, In­­nokend­ Smoktunov­­ski Intr-o excelentă şi stranie apariţie, O­leg Basilaşvilli şi Svetla­na Toma, aceasta din urmă splendidă in ro­lul (igăncii Maşa), a­­poi calitatea imaginii (Henrik Marandjan) şi reuşita cu totul re­marcabilă a scenei cu ţigani, În care ne fascinează cîntecele, atmosfera, tipurile pu­ternic individualizate şi alcătuind totuşi o unitate de explozivă vitalitate şi de aleasă poezie. PE ECRANE C­adavrul viu £6 Vom răspunde noilor măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei prin: Cantităţi suplimentare de produse animaliere livrate statului“ exemplu cooperativa agricolă de aici va spori efectivul de vaci şi juninci cu 15 capete peste plan, la ţăranii cooperatori creşterea numerică prevăzută pină la sfirșitul anului fiind la a­­ceastă specie de 150 capete. Movileni furmare din pag. 1 o­ peratori din comună vor valorifica alte 10 tone de carne­. Vor fi luate de asemenea toate măsurile ca întreg efectivul îngrășătoriei de tineret taurin a cooperativei să fie livrat numai la calitatea I. Membrii cooperatori şi specialiştii unităţii sunt cointeresaţi să-şi sporească eforturile pentru a realiza şi depăşi obiectivele asumate. Din cal­culele făcute rezultă că datorită preţurilor îm­bunătăţite cooperativa va incasa un venit su­plimentar de 230.000 de lei. Pe această bază valoarea unei norme convenţionale va spori cu peste un leu contribuind astfel la o mai bună retribuţie a ţăranilor cooperatori. Balt­at­i (urmare din pag. I) tatea I şi alte 2.500 kg. carne tineret bovin. De asemenea, se vor livra In plus faţă de an­gajamentele contractuale 100 hl. lapte de vacă, 1.800 kg. carne de pasăre şi 50.000 bucăţi ouă. După calculele preliminare făcute de condu­cerea unităţii, livrările de animale şi produse animaliere ce se vor efectua in noile condiţii de vînzare vor aduce cooperativei un venit în plus de peste 250.000 lei. Scobinţi însemnate angajamente pentru sporirea pro­ducţiei zootehnice şi-au luat, în adunarea de ieri, şi ţăranii cooperatori din Scobinţi. Ei şi-au exprimat hotărirea ca printr-o furajare şi îngri­jire corespunzătoare a animalelor să livreze statului peste plan importante cantităţi de pro­duse zootehnice. Astfel, cooperativa va supli­menta contractul cu 2.000 kg. carne de bovine, 1.000 kg. carne de porc, 200 hl. lapte de vacă şi alţi 60 hl. de lapte de oaie. Numai din di­ferenţa dintre preţurile vechi şi cele noi in casieria unităţii va intra un spor de venituri de 130.000 de lei. O contribuţie apreciabilă l« Îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei o vor aduce şi ţăranii cooperatori din comună. Ei vor vinde in acest an statului 12.000 kg. carne de taurine şi 60 hl. de lapte. Merită reţinute şi obiectivele propuse la Sco­binţi în direcţia dezvoltării şeptelului. Aşa de ! Răducăneni Cele două cooperative agricole din comuna Răducăneni se numără printre unităţile cele mai puternic afectate de inundaţii din judeţ. De pe urma calamităţilor a avut de suferit şi creşterea animalelor. Alături de celelalte acţiuni de nor­malizare a situaţiei au fost luate o serie de mă­suri şi pentru înlăturarea pagubelor cauzate ba­zei furajere. Astfel, pe pajiştile inundate s-au executat şanţuri de scurgere care au grăbit eva­cuarea apei. Se apreciază că de pe suprafeţele respective se va putea totuşi obţine o producţie bună de linuri naturale. In acelaşi timp recol­tarea lucernei pentru lin şi siloz s-a desfăşurat intr-un ritm rapid. Analizind posibilităţile existente, consiliile de conducere ale cooperativelor din Răducăneni şi Bohotin, sub îndrumarea organizaţiilor de par­tid, au ajuns la concluzia că, în ciuda condiţiilor vitrege din acest an, unităţile vor putea pro­duce şi vinde cantităţi de produse zootehnice superioare celor stabilite în plan. Astfel, ele s-au angajat să livreze statului peste contractul iniţial 4.500 kg. carne de bovine, 500 kg. carne de porc, 450 kg. carne de miel şi 2.500 l. lapte de oaie. In afară de acestea ţăranii cooperatori vor vinde 9.000 kg. carne de bovine şi 5.000 kg. carne de porc. Deleni Măsurile stimulative elaborate de partid i-au determinat şi pe cetăţenii comunei Deleni să-şi propună obţinerea unor realizări şi mai substanţiale din sectorul zootehnic. In angaja­mentul asumat de cooperativa agricolă figurează livrarea către stat a 180 hl. lapte de vacă, 2 tone caş de oaie, 4 tone carne de bovine peste contractul iniţial. Totodată unitatea va creşte in plus 1.000 de pui, ceea ce-i va permite să va­lorifice suplimentar cel puţin 700 de kg. carne de pasăre. O deosebită grijă se va acorda îngră­­şării taurinelor, astfel ca prin cit mai multe livrări la calitatea I să se beneficieze de preţuri mai avantajoase. Țăranii cooperatori din comună s-au angajat să vindă statului 20 hl. lapte de vacă, 1,5 tone caș de oaie, o tonă carne de bovină, 300 kg. carne de pasăre și 100.000 de ouă. jocuri LEGUME ! ORIZONTAL I 1. Foci de cea­pă I — Legumă boabe I — Ca­pete de araci 2. Legumă iu­te... — ... și una boabe I­­ 3. Trufanda — Drege mînca­­rea!­­ 4. Ca bobul uscat (pl.) — Fir la fasolă! — Bunic (reg.)­­ 5. In frigider I — Le­gumă care, adăugată la gătitul mlncărurilor, le dă un gust specific I 6. Cută — Ceașcă — Plantă erbacee 1­1. In muncă! Cutie de moară — Se re­petă la mărarii 8. In abreviere I — Strict necesară pentru cul­tivarea legumelor — Zoe Po­pescu I 9. Plantă erbacee bi­anuală — Pătlăgele i 10. Lu­nă ■ legumelor — Alfa și o­­mega — Scriitor portughez i 11. Am în mină — Gu mult piper i 12. O pătlăgică — Ceas. VERTICALI 1. Legumei SL Ceapă mică — Ca ardeiul (pl.)» 3. Cadou — Capsulă i 4. In compunerea lui Intră, de o­­bicei, şl o salată — Plantă le­gumicolă, a cărei rădăcină es­­te folosită In alimentaţiei 5. Aceea — Trufandale (ring.); 6. Alcătuiesc usturoiul (mold.) — Foi de arpagic I­­ 7. In marfă — Ardei iu­te (reg.) — Ustu­roii 8. Face rame — Că veni vor­ba...) 9. In me­saj­­ — Se adaugă la ciorbă — Dif­tong — Foi de verze­­i 10. l-a lu­at privirea — îm­părăţia de iarnă a legumelor) 11. Lume multă — Al­tă trufanda I » 12. Legumă — Aici se intilnesc legumelel Dicţionar : Bit, Eca. S. COLOȘENCO PROGRAMUL examenelor la Universitatea serală de marxism-leninism sesiunea iunie 1970 8 iunie 1970 — ora 16,00­­Anul I Economie Anul I Filozofie Anul I Sociologia Anul I Istorie 11 Iunie 1970 — ora 16,00 Anul II Economia Anul II Filozofie Anul II Sociologia Anul II Istorie 15 Iunie 1970 — ora 16,00 Anul III Economia Anul III Filozofie Anul III Istorie Anul I Estetică • Examenele se desfăşoară la sediul Ca­binetului judeţean de partid Iaşi. La Casa de cultură a sindicatelor Se redeschide cinematograful ln scopul satisfacerii dorin­ţei publicului cinefil din car­tierul Nicolina­­ Socola, în­treprinderea cinematografică şi Casa de cultură a sindicatelor au hotărît ca începînd de du­minică, 7 iunie, să se reia activitatea cu filmul în acest lăcaş de cultură. Proiecţiile cinematografice vor fi organizate în zilele de luni, marţi (după-amiaza) şi duminică (dimineaţa) şi vor cuprinde atît filme artistice cît şi documentare sau filme pen­tru copii. I ———— POŞTA REDACŢIEI CHIRAŞCU MARIA, Fa­brica „Ţesătura" . Programul redus se acor­dă mamelor în mod special pentru alăptarea copilului. Dacă trimiteţi copilul în altă localitate nu mai puteţi beneficia de program re­dus. COMITETUL BLOCULUI J 2, str. Ion Creangă nr. 75 A1 Nu se poate aproba con­strucţia de garaje pentru autoturisme personale pe terenul in discuţie, întru­­cît nu este reglementată si­tuaţia juridică a acestuia. ZABULICA NICOLAE, co­muna Cucuteni: Cursa de călători Tg. Frumos — Cucuteni nu a circulat o perioadă de timp datorită stării proaste a drumului pe vreme nefavo­rabilă. Acum însă, ni se spune, circulă în mod re­gulat. Apropo, ce-ar fi să propuneţi consiliului popu­lar al comunei, ca, cu spri­jinul comitetului de cetă­ţeni, al secţiei de resort de la judeţ, să ia măsuri pentru amenajarea cores­punzătoare a drumului în scopul de a-l face circu­­labil pe orice vreme ? UN GRUP DE LOCUI­TORI din str. Decebal . Strada pe care locuiţi nu a fost încă recepţionată şi preluată de Consiliul popu­lar al municipiului de la Trustul de construcţii. De aceea, s-a atras atenţia a­­cestuia să execute repara­ţiile şi să facă ordinea ne­cesară. In ce priveşte abaterile privind liniştea publică, păstrarea curăţeniei, la se­sizarea dv. Consiliul popu­lar municipal va lua mă­surile corespunzătoare. NEDELCU CONSTANTIN, comuna Răducăneni ! Nemaifiind salariat al u­­nităţii respective (ferma I.A.S.) pierdeţi dreptul la locuinţa repartizată., Condu­cerea fermei are dreptul de a vă cere să eliberaţi spa­ţiul locativ respectiv. PLUGARU MIHAI, satul Gropniţa : Credem că aţi şi intrat în posesia drepturilor de concediu ce vi se cuvin. Inspectoratul judeţean pen­tru I.A.S., căruia i-am tri­mis scrisoarea dv„ ne face cunoscut că a dispus I.A.S. Popricani să vireze I.M.A. Vlădeni suma de bani re­­prezentînd cota parte de concentiu pe 1969 pentru perioada cit aţi lucrat la I.A.S. Popricani. COSMAN T. IOAN, co­muna Ciurea: Da. Perioada de timp lu­crată, ce nu poate fi do­vedită cu acte oficiale, poa­te fi reconstituită de către comitetul sindicatului cu doi martori. UN GRUP DE SALARI­AŢI din Iaşi: Ni se comunică de către O.C.L. Alimentara că cen­trul de pîine nr. 135 din str. Sf. Andrei funcţionează şi că la întocmirea oraru­lui de primăvară al maga­zinului s-a ţinut seama de orele propuse de dr. PASCAL M. ION, satul Băiceni, comuna Toflireşti. Am fost informaţi că aţi fost invitat de către tova­răşii responsabili de la Fa­brica de tricotaje „Moldo­va" să treceţi pe la el pentru a vi se rezolva pro­blema. Aţi făcut-o ? MUSTEA N. ION, str. Noiembrie nr. 35, Tg. Frumos­­ Judecătoria Paşcani ne informează că a început e­­xecutarea şi că s-au luat măsuri ca în cel mai scurt timp să fie şi terminată. In acest fel sperăm să nu mai faceţi deplasări obositoare şi costisitoare. BLAGEANU I. DOREL, sa­tul Cărbunari, comuna Grajduri; ALARIE ANICU­­ȚA, str. Jianu nr. 5 ; STI­­CLARU LUCREȚIA, str. V. Lupu­ nr. 98, bl. D 6, sc. B, ap. 4, parter; PINTILIE GHEORGHITA, str. Decebal nr. 15; CĂRARE IOAN, str. Clopotari nr. 35; VA­SILE PODARU, str. Ciurchi nr. 109 A, bloc S 4, etaj 4; HOSTINĂ MIHAI, pasajul Cuza Vodă nr. 1 ; ALE­­XIUC V. TOADER, comu­na Cristeşti; ASOFIEI VA­SILE, satul Cozmeşti, co­muna Şt. Prăjescu ; HAN­­DOCA AUREL, str. Bucşi­­nescu nr. 11; CHIRIAC E­­L­ENA, salariată la Fabrica de ulei „Unirea" . V-am răspuns prin poştă. Radu BALTAG de Radio laşi Programul de seară (3 iunie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Es­trada zilei ; 17.30 Actualitatea e­­conomică ; 17.45 Solişti şi or­chestre de muzică populară ; 18.00 Viaţa universitară ; 18.20 Muzică uşoară orchestrală ; 19.00 Radio­jurnal ; 19.15 Romanţe interpretata de Dorina Drăghici şi Constantin Cocriş , 19.30 Săptămîna muzicală y 20.05 Melodii, melodii (muzică u­­şoară)­­ 21.00 Buletin de ştiri , 21.05 Piese instrumentale , 21.20 Canţonete Interpretate de Mario Lanza , 21.30 Cărţi, scriitori, opi­nii­­ 21.45 Valsuri şi tangouri ce­lebre. Programul de dimineaţă (4 iu­nie): 6.00 Buletin de ştiri, 6.05 Matineu muzical , 6.30 Actualita­tea în agricultură, 6.40 Cînteca din toată ţara, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.00 Fotbal: Aspecte de la i­n­­tîlnirea dintre echipele reprezen­tative ale României şi Angliei din cadrul Turneului final al Campio­natului mondial; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Universal șotron —a enciclopedie pentru copii. Litera M; 18.25 Pe cărările cîntecului* Recital Rodica Bujor; 18.45 Actua­litatea în economie; 19.20 1001 de seri; Pehacek, prietenul ani­malelor (film); 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Tele-cinemateca .. .Staţia terminus“; 21.15 Marie Laforet — film ; 21.45 George E­­nescu în conştiinţa poporului nostru; 22.15 Documentar; 22.30 Telejurnalul de noapte. Gnemafoarafe VICTORIA: „Freddy şi cîntecul preriei", orele: 9; 11.15; 14.15 ; 16.30; 18.45; 21. REPUBLICA: „Ca-i­davrul viu", orele: 8.30; 11.40; 14.30; 17.20; 20.30 COPOU „Bing- Bang“: „Visul lui Tănase", orele: 9; 11; 15, 17; 19; 21. ARTA: „Ghici, cine vine la cină?", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18.50; 21. TATARASI: „Stăpîn pe situație",­ orele: 16, 18, 20. NICOLINA­­ „Asterix şi Cleopatra“, orele : 16, 18, 20. Opera de stat la ora 19.30. Opera de stat prezintă un spectacol cu opera­­ „Rigoletto". Sunt valabile bile­tele cu seria 55. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la Clubul artelor de la Casa de cultură a tinere­tului şi studenţilor, tele­ cinema­­teca. Casa de cultură a sindicatelor La ora 18.30, în sala de spec­tacole de la Casa de cultură a sindicatelor, va avea loc un con­­cert-spectacol prezentat de elevi ai Şcolii populare de artă din Iaşi, în cadrul producţiei de sfîr­­şit de an. Cu acest prilej, vor prezenta recitaluri: prof. Traian Uilecan şi Dorin Cernei. Agenţia U. M. T. Agenţia Judeţeană de turism Iaşi organizează în sezonul esti­val excursii în munţi, astfel : Făgăraş, cu plecări la 3 şi 17 iulie, 7 august. Costul pentru o persoană — 350 lei. Rarău: 12 iu­nie, 26 şi 10 iulie, 7 august. Preţul — 149 lei pentru o persoană. Piatra Craiului: 16 iunie, 7 iulie, 14 august — 260 lei pentru o per­soană. Ceahlău: 19 iunie, 5, 12 şi 19 iulie, 7 august. Costul pen­tru o persoană, 153 lei. Retezat: 26 iulie, 10 august — 335 lei pentru o persoană. Ciucaş: 18 iunie, 2 şi 23 iulie, 13 august, 3 septembrie. Costul : 182 tei. Apuseni 18 iulie, 22 august, 12 septembrie, la preţul de 415 lei pentru o persoană. Informaţii suplimentare se ob­ţin la Agenţia de turism Iaşi, telefon 15236. Timpul mrobabil Vremea se menţine răcoroasă şi uşor instabilă cu cer variabil pînă la acoperit. Vor cădea ploi temporare, izolat sub formă de averse însoţite de descărcări e­­lectrice. Vînt slab pînă la po­trivit cu intensificări locale din sectorul nordic. Temperatura va fi uşor variabilă. Minimele vor oscila între 8 și 11 grade, iar maximele între 15 și 20 de grade.­ ore . -K A

Next