Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-03 / nr. 7374
FLACĂRA IAŞULUI PAGINA 2 Pentru a modela tineretul trebuie să fii un model Ca o consfătuire recentă cu cadre didactice, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean, pentru cunoaşterea mai aprofundată a unor probleme educative din şcoli şi găsirea unor soluţii comune, cit mai eficiente, s-a pus o întrebare simplă în aparenţă care suna astfel: ,Ce vor deveni elevii noştri?", de astă dată nu atît sub aspect profesional cit pe plan etic. Şi aceasta nu pentru că absolvenţii — cu excepţia unor cazuri izolate — ar ridica probleme deosebite, ci — cum observatov, ION CHIRIAC, secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. — fiindcă suntem puşi în faţa unei realităţi incontestabile, potrivit căreia astăzi se produce o maturizare mai rapidă a tineretului atît sub raport fizic cît şi intelectual. Aceasta prezintă şi un revers al medaliei care trebuie neapărat luat în consideraţie. Or, aici intervenţia poate fi şi este necesară să se producă în special pe linia educativă, şcoala avînd misiunea de a scoate — după opinia inspectorului DUMITRU STAN — adevărate giuvaeruri din adîncuri nebănuite. Fără îndoială că pentru realizarea acestui deziderat trebuie să intervină şi familia care în multe cazuri acţionează încă insuficient, lăsînd totul în seama cadrelor didactice, ceea ce nu este nici drept, nici posibil — preciza prof. IOAN GAVRIL de la Liceul industrial energetic, mărtusind că personal îşi pune mari speranţe în Decretul 153 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică. Intr-adevăr, constrîngerea este un mijloc — constată prof. MARIA ZAPODEANU, de la Grupul şcolar de chimie — numai că la aceasta trebuie să se recurgă doar, în ultimă Instanţă, cu alte cuvinte, în cazuri extreme, •folosind in prealabil întreaga gamă de mijloace educaţionala De exemplu, in şcoala tri care lucrez, au fost Invitaţi cu bune rezultate jurişti care au făcut cunoscute legile ţării. De ce ţţ’în cazul unor procese publice, în care sunt uneori implicaţi şi tineri, nu sunt chemaţi şi elevi mai mari 0*19,1" acolo ar putea desprinde toate concluziile necesare ? In cuvîntul său, ing. VASILE LUPAŞCU, de la Grupul şcolar energetic Iaşi, remarca faptul că „emanciparea” — nu in sensul favorabil al cuvîntului — a tînărului de azi, face ca numărul matricol, de exemplu, care în timpul şcolarizării generaţiilor trecute avea un rol însemnat, să-şi piardă din eficacitatea educativă. Desigur că prin exprimarea acestui punct de vedere vorbitorul n-a intenţionat să sugereze chiar o prăpastie între generaţiile trecute şi cea prezentă, dar nu-i mai puţin adevărat că veleităţile de a scăpa de sub „tutelă" înainte de vreme, de a-şi afirma intr-un mod ostentativ personalitatea „embrionară" sînt mai accentuate în prezent şi trebuie tratate cu măsură şi tact pedagogic. De aceea poate nu echipele de profesori care să efectueze investigaţii inopinate pe străzi chemînd la ordine pe eventualii elevi nedisciplinaţi constituie mijlocul hotărîtor, deşi nu lipsit de importanţă ci, sublinia prof. DUMITRU VORONEANU de la Grupul şcolar de chimie, opinia publică este aceea care e necesar să intervină cu promptitudine, ori de cîteori se constată o comportare necorespunzătoare, ni se pare şi mai bine venită. Totodată reţinem ideea înfiinţării unor cluburi ale elevilor, cu caracter permanent, întrucît cele ce iau flintă în vacanţe sunt de multe ori numai cu numele. Existenţa unor astfel de unităţi pe tot parcursul anului şcolar ar pernite organizarea unor îndeletniciri plăcute şi instructive care ar canaliza în mod creator şi rodnic energiile tinereşti. Dincolo de orice mijloace însă, pe locul principal se situează — după cum opina şi prof. CAROL FELIX, de la Liceul economic — activitatea educativă desfăşurată în şcoală şi în acest sens, împărtăşind din experienţa colectivului respectiv, arăta că acesta se preocupă de organizarea atentă a timpului liber. Desfăşurînd educaţia în masă, depistează totodată cazurile de elevi-problemă, tratîndu-le în mod diferenţiat şi militînd pentru integrarea lor. Ce se întlmplă însă cînd — aşa cum, cu alt prilej, semnala Ing. MIHAI MIHALACHE, inspector şcolar •— elevii scapă de sub controlul şcolii, fie în timpul practicii în producţie care dispersîndu-i nu permite un control cuprinzător, fie atunci cînd sînt daţi la gazde necorespunzătoare şi în tovărăşii cu totul dubioase. In primul caz, fără îndoială o soluţie ar fi o mai atentă preocupare a organizaţiilor de tineret din întreprinderile în care se efectuează practica, iar în a doua situaţie cuprinderea unui număr mai mare în internate şi în orice caz alegerea cu mai mult discernământ a gazdelor. In mod paradoxal însă se întîlnesc şi cazuri — arăta tov. Mihalache — în care elevi ce au venit în liceu buni se transformă pe parcurs şi dau rezultate cu totul inverse. De exemplu, la Liceul de construcţii de maşini un tînăr intrat la admitere, foarte bun în anul întîi, apare repetent în anul al II-lea şi este eliminat din şcoală în anul al III-lea. Or, în asemenea situaţie oare şcoala nu are nici un fel de răspundere ? — se întreba pe drept cuvînt interlocutorul nostru. Şi tot dumnealui adăuga „ce pot spune cadrele Liceului agricol din Podu-Iloaiei, cînd un elev din anul IV, promovat la toate obiectele, este eliminat pe motive insuficient clarificate, iar atunci cînd e întrebat asupra faptelor ce au dus la îndepărtarea sa, răspunde că timp de doi ani s-a simţit înstrăinat, fiind de la început considerat ca un element rău şi, bineînţeles, tratat ca atare. Aşadar, o deficienţă în procesul educativ este aceea că nu se face o tratare individuală a elevilor, în afară de faptul că unele cadre didactice din alte şcoli nu constituie modele nici prin pregătire, nici prin ţinuta vestimentară şi nici prin comportarea lor personală. In asemenea împrejurări, desigur că o parte din elevi adoptă atitudini nepotrivite, capătă deprinderi dăunătoare şi nu vor putea deveni oameni cu un profil nou, pe măsura marilor prefaceri înnoitoare ce au loc în patria noastră. O cauză este aceea că unele iniţiative sunt lăsate la jumătatea drumului, cu alte cuvinte nu se finalizează pretutindeni munca de educaţie. Pentru unii profesori dirigenţia este doar o sarcină în plus, realizată în mod empiric pe motiv că o asemenea atribuţie ar reveni doar psihologilor şcolari. Pe bună dreptate însă , precizatov. Chiriac — că acel cadru didactic care, indiferent de specialitate, nu este şi un pedagog, un fin psiholog, într-un cuvînt un educator, nu-şi merită numele de profesor. Comitetul judeţean al U.T.G. a întreprins unele iniţiative cu caracter educativ, care s-au bucurat de succes în cadrul liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale, organizîndu-se acţiuni de muncă voluntar-patriotică, care au contribuit la cultivarea, în primul rînd, a dragostei şi interesului faţă de munca fizică, apoi un ansamblu artistic cu reuşite programe, unele activităţi extraşcolare. Totuşi organizaţiile de bază U.T.G. ale cadrelor didactice continuă încă să fie slabe, să acţioneze timid, iar colaborarea între U.T.G. şi Inspectoratul şcolar judeţean, deşi a înregistrat progrese în unele direcţii, nu este încă suficient de strînsă. Răspunderile educative revenind mai multor factori, sarcinile sînt uneori lăsate de către unul în seama celuilalt şi Invers. Se impune, de asemenea, ca fiecare cadru didactic să nu uite nici o clipă că, pe lîngă transmiterea cunoştinţelor, îi revine şi nobila sarcină a modelării sufletelor tinere, a formării cetăţeanului de mîine. Aceasta implică un mare prestigiu şi o autoritate cîştigată prin merite deosebite. Condiţiile create de partidul nostru permit noi succese în munca educativă pe măsura societăţii pe care o făurim şi a cerinţelor ei Elena PIETRAR® ■ Ce vor deveni elevii noştri? ■ între constrîngere şi convingere ■ O autoritate care se cucereşte 55 Şcoala sovietică de Him are o excelentă tradiție a ecranizărilor. Cele mai valoroase opere literare au stat şi continuă să stea in atenţia cineaştilor. Lev Tolstoi „şi-a oferit" până acum principalele sale capodopere celei de a şaptea arte şi ne sunt cunoscute filmele realizate după „Război şi pace“,,învierea", „Anna Karenina". Tolstoi a cucerit cinematograful prin profundele sale analize psihologice şi tulburătoarea forţă introspectivă, prin dimensiunile realiste ale portretelor, prin simţul dramatic al dialogului şi densitatea monologului interior , sunt clteva mari calităţi cinematografice ale prozei sale care explică tendinţa continuă a cineaştilor de a se apropia de ea. „Cadavrul viu" întruneşte toate aceste calităţi specifice întregii opere tolstoiene, ceea ce explică faptul că a Inspirat pină acum trei filme. Primul, In epoca cinematografului mut, a fost realizat de Fedor Ozep şi a avut In rolul principal pe Pudovkin, cel care tivea să devină unu! dintre marii regizori sovietici. Acest film a rămas necunoscut spectatorilor noştri . In schimb, al doilea a rulat pe ecranele româneşti în anii '50. Era de fapt un spectacol de teatru, filmat (pe scena Teatrului „Puşkin") de acelaşi regizor — Vladimír. .Vengnerov.— care semnează azi scenariul şi regia noii ecranizări. In mod firesc, discuţiile asupra acestei ultime pelicule realizate in studiourile „Lenfilm" urmează o metodă comparatistă. Cînd a reuşit Vengherov să He mai aproape de opera Iui Tolstoi, acum cînd a elaborat singur scenariul şi cînd libertatea de acţiune a regizorului nu-l Îngrădită de nimic, sau atunci cind, Uimind un spectacol, a trebuit să-i respecte ţinuta, viziunea, rigorile scenei ? Părerile sunt împărţite. Al. Racoviceanu crede că spectacolul filmat în 1952 era mai convingător prin densitatea dramei, mai pronunţată decât în cazul Ulmului actual. E foarte posibil ca acest lucru să fie adevărat şi se explică prin concentrarea mai accentuată la care obligă spectacolul de teatru In comparaţie cu filmul. Acesta din urmă se desfăşoară In spaţii mai largi, nofiunea timp capătă şi ea alte dimensiuni; teoretic, toate acestea ar putea duce la o rarefiere a substanţei dramatice. Dar nu e de loc cazul Ulmului de tată. Această substanță se păstrează densă. Înconjoară obiectele şi oamenii, irupînd din interiorul lor. Şi abia aici ni se pare că există o diferenţă uşor sesizabilă între spectacolul filmat in 1952 şi actuala ecranizare. Primul mergea pe calea caracterizăril «r amănunţite a mediului social, socotit cauză ultimă şi definitivă a ratării, a prăbuşirii tragice a eroului. Inadaptabilitatea lui Protasov venea din afara lui, II era oarecum impusă de mediu. Noul film fără a anula total culpa societăţii, caută mai insistent cauza Însingurării individului, a ratării şi distrugerii lui In propria-i structură. Apropierea eroului tolstoian de unele personaje moderne (attt de frecvente In Ulmul lul Antonioni, de pildă) poate avea o explicaţie cu două faţete ; pe de o parte filmul modern occidental prin ceea ce are el mai bun a putut Influenţa creaţia lui Vengherov, iar pe de altă parte Vengherov a demonstrat că multe drame Individuale moderne la Însingurării, a incapacităţii de adaptare, a autodistrugerii prin lipsă de voinţă şi laşitate) nu sunt decit reluarea unor teme vechi, excelent tratate de unii clasici ai literaturii universale, Intre care și Lev Tolstoi. Nu spun o noutate afirmlnd că, In actuala variantă cinematografică, mai puternică decit viziunea lui Vengherov este cea a lui Alexei Batalov. Sigur că deplasarea de accent de care vorbeam, adică infornatizarea accentuată şi permanentă, e dictată de actor, de concepţia Iui interpretativă fl cd regiizorul „s-a pliat” abil pe această concepţie. Unii critici au vorbit şi despre cehovizarea personajului de către Batalov. Mă tem că e doar o invenţie a criticii sau o persistenţă In memorie a chipului Iul Batalov din „Doamna cu căţelul". Că Inferioritatea mai pronunţată a personajelor, atingînd fascinaţia, e mai mult cehoviană, este adevărat, dar nu le lipseşte nici eroilor tolstoieni această calitate şi depinde numai de Interpreţi să o pună In valoare; e ceea ce face Batalov , în .Cadavrul viu“. De aici insă şi pină la a spune că Prota- ^ sov e cehovian, mi se pare o oarecare dis- “ tantă, pe care Alice Mănoiu (v. „Cinema" nr. 5) a parcurs-o prea repede. Filmul lui Vladimir Vengherov are numeroase calităţi asupra cărora sperăm să putem reveni in altă parte. Menţionăm aici doar interpretarealui Batalov i se alătură Alla Demidova, Innokend Smoktunovski Intr-o excelentă şi stranie apariţie, Oleg Basilaşvilli şi Svetlana Toma, aceasta din urmă splendidă in rolul (igăncii Maşa), apoi calitatea imaginii (Henrik Marandjan) şi reuşita cu totul remarcabilă a scenei cu ţigani, În care ne fascinează cîntecele, atmosfera, tipurile puternic individualizate şi alcătuind totuşi o unitate de explozivă vitalitate şi de aleasă poezie. PE ECRANE Cadavrul viu £6 Vom răspunde noilor măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei prin: Cantităţi suplimentare de produse animaliere livrate statului“ exemplu cooperativa agricolă de aici va spori efectivul de vaci şi juninci cu 15 capete peste plan, la ţăranii cooperatori creşterea numerică prevăzută pină la sfirșitul anului fiind la această specie de 150 capete. Movileni furmare din pag. 1 o peratori din comună vor valorifica alte 10 tone de carne. Vor fi luate de asemenea toate măsurile ca întreg efectivul îngrășătoriei de tineret taurin a cooperativei să fie livrat numai la calitatea I. Membrii cooperatori şi specialiştii unităţii sunt cointeresaţi să-şi sporească eforturile pentru a realiza şi depăşi obiectivele asumate. Din calculele făcute rezultă că datorită preţurilor îmbunătăţite cooperativa va incasa un venit suplimentar de 230.000 de lei. Pe această bază valoarea unei norme convenţionale va spori cu peste un leu contribuind astfel la o mai bună retribuţie a ţăranilor cooperatori. Baltati (urmare din pag. I) tatea I şi alte 2.500 kg. carne tineret bovin. De asemenea, se vor livra In plus faţă de angajamentele contractuale 100 hl. lapte de vacă, 1.800 kg. carne de pasăre şi 50.000 bucăţi ouă. După calculele preliminare făcute de conducerea unităţii, livrările de animale şi produse animaliere ce se vor efectua in noile condiţii de vînzare vor aduce cooperativei un venit în plus de peste 250.000 lei. Scobinţi însemnate angajamente pentru sporirea producţiei zootehnice şi-au luat, în adunarea de ieri, şi ţăranii cooperatori din Scobinţi. Ei şi-au exprimat hotărirea ca printr-o furajare şi îngrijire corespunzătoare a animalelor să livreze statului peste plan importante cantităţi de produse zootehnice. Astfel, cooperativa va suplimenta contractul cu 2.000 kg. carne de bovine, 1.000 kg. carne de porc, 200 hl. lapte de vacă şi alţi 60 hl. de lapte de oaie. Numai din diferenţa dintre preţurile vechi şi cele noi in casieria unităţii va intra un spor de venituri de 130.000 de lei. O contribuţie apreciabilă l« Îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei o vor aduce şi ţăranii cooperatori din comună. Ei vor vinde in acest an statului 12.000 kg. carne de taurine şi 60 hl. de lapte. Merită reţinute şi obiectivele propuse la Scobinţi în direcţia dezvoltării şeptelului. Aşa de ! Răducăneni Cele două cooperative agricole din comuna Răducăneni se numără printre unităţile cele mai puternic afectate de inundaţii din judeţ. De pe urma calamităţilor a avut de suferit şi creşterea animalelor. Alături de celelalte acţiuni de normalizare a situaţiei au fost luate o serie de măsuri şi pentru înlăturarea pagubelor cauzate bazei furajere. Astfel, pe pajiştile inundate s-au executat şanţuri de scurgere care au grăbit evacuarea apei. Se apreciază că de pe suprafeţele respective se va putea totuşi obţine o producţie bună de linuri naturale. In acelaşi timp recoltarea lucernei pentru lin şi siloz s-a desfăşurat intr-un ritm rapid. Analizind posibilităţile existente, consiliile de conducere ale cooperativelor din Răducăneni şi Bohotin, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au ajuns la concluzia că, în ciuda condiţiilor vitrege din acest an, unităţile vor putea produce şi vinde cantităţi de produse zootehnice superioare celor stabilite în plan. Astfel, ele s-au angajat să livreze statului peste contractul iniţial 4.500 kg. carne de bovine, 500 kg. carne de porc, 450 kg. carne de miel şi 2.500 l. lapte de oaie. In afară de acestea ţăranii cooperatori vor vinde 9.000 kg. carne de bovine şi 5.000 kg. carne de porc. Deleni Măsurile stimulative elaborate de partid i-au determinat şi pe cetăţenii comunei Deleni să-şi propună obţinerea unor realizări şi mai substanţiale din sectorul zootehnic. In angajamentul asumat de cooperativa agricolă figurează livrarea către stat a 180 hl. lapte de vacă, 2 tone caş de oaie, 4 tone carne de bovine peste contractul iniţial. Totodată unitatea va creşte in plus 1.000 de pui, ceea ce-i va permite să valorifice suplimentar cel puţin 700 de kg. carne de pasăre. O deosebită grijă se va acorda îngrăşării taurinelor, astfel ca prin cit mai multe livrări la calitatea I să se beneficieze de preţuri mai avantajoase. Țăranii cooperatori din comună s-au angajat să vindă statului 20 hl. lapte de vacă, 1,5 tone caș de oaie, o tonă carne de bovină, 300 kg. carne de pasăre și 100.000 de ouă. jocuri LEGUME ! ORIZONTAL I 1. Foci de ceapă I — Legumă boabe I — Capete de araci 2. Legumă iute... — ... și una boabe I 3. Trufanda — Drege mîncarea! 4. Ca bobul uscat (pl.) — Fir la fasolă! — Bunic (reg.) 5. In frigider I — Legumă care, adăugată la gătitul mlncărurilor, le dă un gust specific I 6. Cută — Ceașcă — Plantă erbacee 11. In muncă! Cutie de moară — Se repetă la mărarii 8. In abreviere I — Strict necesară pentru cultivarea legumelor — Zoe Popescu I 9. Plantă erbacee bianuală — Pătlăgele i 10. Lună ■ legumelor — Alfa și omega — Scriitor portughez i 11. Am în mină — Gu mult piper i 12. O pătlăgică — Ceas. VERTICALI 1. Legumei SL Ceapă mică — Ca ardeiul (pl.)» 3. Cadou — Capsulă i 4. In compunerea lui Intră, de obicei, şl o salată — Plantă legumicolă, a cărei rădăcină este folosită In alimentaţiei 5. Aceea — Trufandale (ring.); 6. Alcătuiesc usturoiul (mold.) — Foi de arpagic I 7. In marfă — Ardei iute (reg.) — Usturoii 8. Face rame — Că veni vorba...) 9. In mesaj — Se adaugă la ciorbă — Diftong — Foi de verzei 10. l-a luat privirea — împărăţia de iarnă a legumelor) 11. Lume multă — Altă trufanda I » 12. Legumă — Aici se intilnesc legumelel Dicţionar : Bit, Eca. S. COLOȘENCO PROGRAMUL examenelor la Universitatea serală de marxism-leninism sesiunea iunie 1970 8 iunie 1970 — ora 16,00Anul I Economie Anul I Filozofie Anul I Sociologia Anul I Istorie 11 Iunie 1970 — ora 16,00 Anul II Economia Anul II Filozofie Anul II Sociologia Anul II Istorie 15 Iunie 1970 — ora 16,00 Anul III Economia Anul III Filozofie Anul III Istorie Anul I Estetică • Examenele se desfăşoară la sediul Cabinetului judeţean de partid Iaşi. La Casa de cultură a sindicatelor Se redeschide cinematograful ln scopul satisfacerii dorinţei publicului cinefil din cartierul Nicolina Socola, întreprinderea cinematografică şi Casa de cultură a sindicatelor au hotărît ca începînd de duminică, 7 iunie, să se reia activitatea cu filmul în acest lăcaş de cultură. Proiecţiile cinematografice vor fi organizate în zilele de luni, marţi (după-amiaza) şi duminică (dimineaţa) şi vor cuprinde atît filme artistice cît şi documentare sau filme pentru copii. I ———— POŞTA REDACŢIEI CHIRAŞCU MARIA, Fabrica „Ţesătura" . Programul redus se acordă mamelor în mod special pentru alăptarea copilului. Dacă trimiteţi copilul în altă localitate nu mai puteţi beneficia de program redus. COMITETUL BLOCULUI J 2, str. Ion Creangă nr. 75 A1 Nu se poate aproba construcţia de garaje pentru autoturisme personale pe terenul in discuţie, întrucît nu este reglementată situaţia juridică a acestuia. ZABULICA NICOLAE, comuna Cucuteni: Cursa de călători Tg. Frumos — Cucuteni nu a circulat o perioadă de timp datorită stării proaste a drumului pe vreme nefavorabilă. Acum însă, ni se spune, circulă în mod regulat. Apropo, ce-ar fi să propuneţi consiliului popular al comunei, ca, cu sprijinul comitetului de cetăţeni, al secţiei de resort de la judeţ, să ia măsuri pentru amenajarea corespunzătoare a drumului în scopul de a-l face circulabil pe orice vreme ? UN GRUP DE LOCUITORI din str. Decebal . Strada pe care locuiţi nu a fost încă recepţionată şi preluată de Consiliul popular al municipiului de la Trustul de construcţii. De aceea, s-a atras atenţia acestuia să execute reparaţiile şi să facă ordinea necesară. In ce priveşte abaterile privind liniştea publică, păstrarea curăţeniei, la sesizarea dv. Consiliul popular municipal va lua măsurile corespunzătoare. NEDELCU CONSTANTIN, comuna Răducăneni ! Nemaifiind salariat al unităţii respective (ferma I.A.S.) pierdeţi dreptul la locuinţa repartizată., Conducerea fermei are dreptul de a vă cere să eliberaţi spaţiul locativ respectiv. PLUGARU MIHAI, satul Gropniţa : Credem că aţi şi intrat în posesia drepturilor de concediu ce vi se cuvin. Inspectoratul judeţean pentru I.A.S., căruia i-am trimis scrisoarea dv„ ne face cunoscut că a dispus I.A.S. Popricani să vireze I.M.A. Vlădeni suma de bani reprezentînd cota parte de concentiu pe 1969 pentru perioada cit aţi lucrat la I.A.S. Popricani. COSMAN T. IOAN, comuna Ciurea: Da. Perioada de timp lucrată, ce nu poate fi dovedită cu acte oficiale, poate fi reconstituită de către comitetul sindicatului cu doi martori. UN GRUP DE SALARIAŢI din Iaşi: Ni se comunică de către O.C.L. Alimentara că centrul de pîine nr. 135 din str. Sf. Andrei funcţionează şi că la întocmirea orarului de primăvară al magazinului s-a ţinut seama de orele propuse de dr. PASCAL M. ION, satul Băiceni, comuna Toflireşti. Am fost informaţi că aţi fost invitat de către tovarăşii responsabili de la Fabrica de tricotaje „Moldova" să treceţi pe la el pentru a vi se rezolva problema. Aţi făcut-o ? MUSTEA N. ION, str. Noiembrie nr. 35, Tg. Frumos Judecătoria Paşcani ne informează că a început executarea şi că s-au luat măsuri ca în cel mai scurt timp să fie şi terminată. In acest fel sperăm să nu mai faceţi deplasări obositoare şi costisitoare. BLAGEANU I. DOREL, satul Cărbunari, comuna Grajduri; ALARIE ANICUȚA, str. Jianu nr. 5 ; STICLARU LUCREȚIA, str. V. Lupu nr. 98, bl. D 6, sc. B, ap. 4, parter; PINTILIE GHEORGHITA, str. Decebal nr. 15; CĂRARE IOAN, str. Clopotari nr. 35; VASILE PODARU, str. Ciurchi nr. 109 A, bloc S 4, etaj 4; HOSTINĂ MIHAI, pasajul Cuza Vodă nr. 1 ; ALEXIUC V. TOADER, comuna Cristeşti; ASOFIEI VASILE, satul Cozmeşti, comuna Şt. Prăjescu ; HANDOCA AUREL, str. Bucşinescu nr. 11; CHIRIAC ELENA, salariată la Fabrica de ulei „Unirea" . V-am răspuns prin poştă. Radu BALTAG de Radio laşi Programul de seară (3 iunie) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei ; 17.30 Actualitatea economică ; 17.45 Solişti şi orchestre de muzică populară ; 18.00 Viaţa universitară ; 18.20 Muzică uşoară orchestrală ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Romanţe interpretata de Dorina Drăghici şi Constantin Cocriş , 19.30 Săptămîna muzicală y 20.05 Melodii, melodii (muzică uşoară) 21.00 Buletin de ştiri , 21.05 Piese instrumentale , 21.20 Canţonete Interpretate de Mario Lanza , 21.30 Cărţi, scriitori, opinii 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. Programul de dimineaţă (4 iunie): 6.00 Buletin de ştiri, 6.05 Matineu muzical , 6.30 Actualitatea în agricultură, 6.40 Cînteca din toată ţara, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.00 Fotbal: Aspecte de la intîlnirea dintre echipele reprezentative ale României şi Angliei din cadrul Turneului final al Campionatului mondial; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Universal șotron —a enciclopedie pentru copii. Litera M; 18.25 Pe cărările cîntecului* Recital Rodica Bujor; 18.45 Actualitatea în economie; 19.20 1001 de seri; Pehacek, prietenul animalelor (film); 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Tele-cinemateca .. .Staţia terminus“; 21.15 Marie Laforet — film ; 21.45 George Enescu în conştiinţa poporului nostru; 22.15 Documentar; 22.30 Telejurnalul de noapte. Gnemafoarafe VICTORIA: „Freddy şi cîntecul preriei", orele: 9; 11.15; 14.15 ; 16.30; 18.45; 21. REPUBLICA: „Ca-idavrul viu", orele: 8.30; 11.40; 14.30; 17.20; 20.30 COPOU „Bing- Bang“: „Visul lui Tănase", orele: 9; 11; 15, 17; 19; 21. ARTA: „Ghici, cine vine la cină?", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18.50; 21. TATARASI: „Stăpîn pe situație", orele: 16, 18, 20. NICOLINA „Asterix şi Cleopatra“, orele : 16, 18, 20. Opera de stat la ora 19.30. Opera de stat prezintă un spectacol cu opera „Rigoletto". Sunt valabile biletele cu seria 55. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la Clubul artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, tele cinemateca. Casa de cultură a sindicatelor La ora 18.30, în sala de spectacole de la Casa de cultură a sindicatelor, va avea loc un concert-spectacol prezentat de elevi ai Şcolii populare de artă din Iaşi, în cadrul producţiei de sfîrşit de an. Cu acest prilej, vor prezenta recitaluri: prof. Traian Uilecan şi Dorin Cernei. Agenţia U. M. T. Agenţia Judeţeană de turism Iaşi organizează în sezonul estival excursii în munţi, astfel : Făgăraş, cu plecări la 3 şi 17 iulie, 7 august. Costul pentru o persoană — 350 lei. Rarău: 12 iunie, 26 şi 10 iulie, 7 august. Preţul — 149 lei pentru o persoană. Piatra Craiului: 16 iunie, 7 iulie, 14 august — 260 lei pentru o persoană. Ceahlău: 19 iunie, 5, 12 şi 19 iulie, 7 august. Costul pentru o persoană, 153 lei. Retezat: 26 iulie, 10 august — 335 lei pentru o persoană. Ciucaş: 18 iunie, 2 şi 23 iulie, 13 august, 3 septembrie. Costul : 182 tei. Apuseni 18 iulie, 22 august, 12 septembrie, la preţul de 415 lei pentru o persoană. Informaţii suplimentare se obţin la Agenţia de turism Iaşi, telefon 15236. Timpul mrobabil Vremea se menţine răcoroasă şi uşor instabilă cu cer variabil pînă la acoperit. Vor cădea ploi temporare, izolat sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit cu intensificări locale din sectorul nordic. Temperatura va fi uşor variabilă. Minimele vor oscila între 8 și 11 grade, iar maximele între 15 și 20 de grade. ore . -K A