Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-03 / nr. 7374

ARII nrt. Nr. 7874 HN­RCDRI 8 ICNII 1970 « PA­GINI­­« BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.D. şi al Consiliului popular judeţean JUDEŢUL IAASI-IN FRONT AL PRODUCŢIEI SI AL REFACERII Scurtarea duratei „Vom răspunde noilor măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei prin: CANI­I­ATI SUPLIMENTARE DE PRODUSE ANIMALIERE LIVRATE STATULUI“ Din angajamentele cooperativelor agricole și ale tiranilor cooperatori lucrătorii din agricultura cooperatistă a judeţului nostru au primit cu viu interes Hotărirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind Îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Urmărind creşterea ponderii acestui sector In ansamblul agriculturii şi Îmbunătăţirea continuă a aprovizion­ării populaţiei, plenara Comite­tului Central al partidului din martie a.c. a elaborat, In lumina Direc­tivelor celui de al X-lea Congres al P.C.R., un program naţional de dez­­voltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere. Au fost prevăzute astfel pentru acest deceniu importante obiective privind con­solidarea bazei tehnico-materiale, concentrarea şi specializarea produc­ţiei în unităţi de tip industrial, îmbunătăţirea bazei furajere, ameliora­rea raselor de animale, înfăptuirea acestui program, care deschide largi perspective şi zootehniei judeţului nostru, necesită totodată şi măsuri de cointeresare a producătorilor, îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare şi celelalte măsuri cuprinse in recenta Hotărîre vor stimula şi mai mult unităţile cu profil zootehnic şi ţăranii cooperatori In sporirea efectivelor şi a productivităţii animalelor. Ieri, In unele cooperative agricole din judeţul nostru au avut loc adunări ale activelor de partid şi consiliilor de conducere cu participa­rea reprezentanţilor ţărănimii cooperatiste în care s-a dezbătut Hotă­rirea privind stimularea dezvoltării zootehniei, analizindu-se in acelaşi timp posibilităţile de creştere a producţiei animaliere. Avind in vedere că şi acest sector a fost afectat de calamităţile naturale, unităţile şi , membrii cooperatori s-au angajat să livreze importante cantităţi de pro­duse peste prevederile iniţiale pentru a contribui la acoperirea defi­­citului cauzat de inundaţii. In telegramele adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal, ţăranii cooperatori, specialiştii, toţi fac­torii de răspundere din unităţi au asigurat conducerea partidului că vor munci cu şi mai multă însufleţire pentru traducerea exemplară in viaţă a sarcinilor ce Ie revin din Programul naţional de dezvoltare a zooteh­niei. Reproducem in numărul de azi al ziarului citeva din angajamentele asumate . Movileni Chemînd C.A.P.-urile judeţului nostru la în­trecere pentru obţinerea unor producţii cit mai mari în toate sectoarele, cooperativa agricolă din Movileni se angaja, la începutul acestui an, să livreze peste plan, pe bază de contract, prin­tre altele, 280 hl. de lapte şi 66 tone de carne. Cu prilejul dezbaterii recentelor măsuri elabo­rate de partid pentru stimularea dezvoltării zoo­tehniei au fost descoperite noi rezerve de spo­rire a producţiei animaliere. Prin punerea lor in valoare cooperativa agricolă din Movileni se angajează acum să vîndă statului peste an­gajamentul iniţial incă 350 hl. de lapte şi 60 de tone de carne.­­In afară de acestea ţăranii cop­ Balfafi In adunarea care a avut loc la Balţaţi, mem­brii cooperativei agricole locale au ţinut să-şi exprime şi ei gratitudinea faţă de măsurile re­centei Hotărîri a partidului şi guvernului pri­vind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, prin anga­jamentul ferm de a-şi spori contribuţia lor la a­­provizionarea populaţiei prin alte livrări supli­mentare faţă de plan. Din analiza posibilităţilor existente şi a per­spectivei de dezvoltare a ramurii zootehnice, cooperativa agricolă s-a angajat să livreze fon­dului de stat pe acest an, în plus faţă de con­tractele încheiate, 2.800 kg. carne bovine call­ (continuare in pag. a 2-a) Eli IE III iE II o mi mi nun­iE i­hi Am citit recen­ta Hotărîre a Co­mitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. şi a Consi­liului de Miniştri privind îmbunătă­ţirea preţurilor de cumpărare a ani­­malelor şi produ­selor animaliere, precum şi alte mă­suri de stimulare a dezvoltării zoo­tehniei. Este o ho­­tărire bine gîndi­­tă şi venită in în­tâmpinarea îmbu­nătăţirii activităţii intr-un sector de mare importanţă pentru economia ţării noastre. Măsurile stabili­te vor cointeresa producătorii agri­coli, vor da posi­bilitatea acoperirii cheltuielilor de producţie şi asi­gurarea unei ren­tabilităţi corespun­zătoare, îndeosebi in creşterea bovi­nelor, vacilor de lapte şi porcine­lor. Aşa cum se a­­rată in hotărîre, fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cum­părare şi acorda­rea celorlalte sti­mulente prevăzute se vor asigura par­­ţial din veniturile statului, iar o anu­mită parte se va acoperi prin ma­jorarea preţurilor cu amănuntul la fi­nele produse. Da­că avem in vede­re majorarea sa­lariilor după noul sistem, care s-a generalizat in toa­te sectoarele eco­nomiei naţionale, cit şi recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi redu­cere a impozitelor pe salarii, noile preţuri cu amă­nuntul la unele produse afectează intr-o foarte mică măsură veniturile noastre. Eu am fă­cut un calcul sim­plu. Familia mea, formată din 4 persoane, consumă pe lună 16 kg, de carne şi 30 litri de lapte, ceea ce imi va afecta ciş­­tigul cu aproape 32 de lei. Este o sumă intimă faţă de majorările noas­tre de salarii. Toc­mai de aceea a­­preciez că recenta Hotărîre a parti­dului şi statului nostru va stimula activitatea crescă­torilor de animale şi in consecinţă piaţa va fi mai bine aprovizionată. Ştefan CONEA culegător meca­nic la întreprinde­rea poligrafică Iaşi (continuare in pag. a 3-a) ■ ■ Proletari din toate tarile, uni fi -vá! de emoţ­ie - deviza principală a constructorilor Ing. Tudor PATELLI directorul întreprinderii nr. construcţii-mentor - Iaşi Calamităţile natu­rale care s-au abă­tut asupra unei mari părţi din teritoriul ţă­rii noastre au avut efecte dintre cele mai dezastruoase a­­supra economiei na­ţionale. Constructorii ştiu, poate mai bine ca alţii, cit de mari sunt eforturile mate­riale, băneşti şi de energie umană pen­tru realizarea obiec­tivelor industriale, a­­grozootehnice, locuin­­ţelor, edificiilor so­­cial-culturale. Tocmai de aceea, chiar din primele zile, colecti­vul de muncitori, in­gineri, tehnicieni şi funcţionari din între­prinderea nr. 4 con­­strucţii-mon­taj Iaşi a acţionat ca un tot unit şi s-a alăturat eforturilor întregului popor pentru a con­tribui la eliminarea într-un timp cit mai scurt a efectelor ca­lamităţilor. Pentru a­­jutorarea sinistraţilor, pe lingă depunerile individuale în contul C.E.C.-2000, pe lingă numeroasele pachete cu îmbrăcăminte şi cazarmament donate de salariaţi, aceştia au oferit, din proprie iniţiativă, veniturile lor pe cite o zi pînă la sfîrşi­tul anului, sau chiar salariul pe o lună. Astfel, numai din salarii s-a colec­tat o contribuţie de peste 1.600.000 de lei. Tot în vederea eli­minării efectelor dis­tructive, colectivul nostru s-a declarat mobilizat sporindu-şi angajamentele iniţia­le. După o matură chibzuinţă, s-a hotâ­­rît ca prin sporirea eforturilor, aplicarea unor soluţii tehnice şi tehnologice îmbu­nătăţite şi printr-o mai bună organizare a muncii să se su­plimenteze angaja­mentul iniţial. Cu to­ţii ne-am mobilizat astfel pentru scurta­rea termenelor de dare în funcţiune a capacităţilor de pro­ducţie planificate pe anul 1970 şi chiar pe 1971. La I.L.F. Hîrlău, hala de fabricaţie, cu termen la 30 no­iembrie, se va preda cu 120 de zile mai devreme ; la Com­plexul avicol Uricani, cu termen în anul 1971, se vor preda în cursul acestui an 6 hale de găini ; la Uzina de fibre sin­tetice, cantina cu 2.000 de locuri, cu termen la 15 noiem­brie a.c., se va preda mai devreme cu 75 de zile; la Ţesătoria de mătase „Victoria“, căminul de 115 locuri, cu termen la 30 iunie a.c., s-a şi predat la 30 mai, adică cu 30 de zile mai devreme. Reducerea consu­murilor de materiale deficitare şi a con­sumurilor specifice este un alt obiectiv al angajamentului în­treprinderii noastre, care se va materia­liza în : 33 tone me­tal, 395 tone ciment, 230.000 cărămizi, 34 m.c. material lem­nos, 30 tone carbu­ranţi ş.a. Valoric, a­­ceste reduceri vor reprezenta peste 330.000 de lei. De asemenea,­ ne-am angajat să obţinem economii su­plimentare din redu­cerea cheltuielilor materiale de pro­ducţie in valoare de 653.000 de lei prin schimbări de soluţii şi tehnologii de exe­cuţie. Citeva exemple, referitoare atit la an­gajamentul iniţial cit şi la cel suplimentar, sunt edificatoare. Bunăoară, prin schim­barea unor soluţii teh­nologice de execuţie la sistematizarea pe verticală de la Com­plexul avicol Uricani se vor reduce chel­tuielile materiale de (continuare d­in pag. a 3-a) ■ ■ Combinatul textil Iaşi * 5 milioane de lei; producţie­­ suplimentară­­ în primele­­ cinci luni­­ ale anului . Alăturîndu-se celorlalte co- g­­ective de muncă din judeţul ■ nostru, Combinatul textil din I Iaşi depune eforturi susţinute ■ pentru a contribui cit mai sub- ■ stanţial la recuperarea pagu- J belor pricinuite de inundaţii.­­ In primele cinci luni ale anu- j lui fabricile combinatului au­­ obţinut o producţie suplimen- g tară de 5 milioane de lei. Nu­ g mai în luna mai planul a fost g depăşit cu 2,4 milioane lei, de­ g păşire materializată, în princi- g pal, în 26 tone fire, 70.300 tri­­g cotaje, 3.000 m.p. ţesături bum- g bac, 1.000 m.p. ţesături mata­­g­ne şi 620.000 de lai confecţii. ig| PENTRU PRIMA DATA IN TARA ha Uzine de mecanică fină din Sinaia a fost asimilată pentru producţia industrială o pompă de injecţie rotativă, destinată echipării tractoarelor româneşti de 40 CP. Realizată pentru prima dată in ţară, In­stalaţia atinge parametri teh­nici şi funcţionali la nivelul produselor similare fabricate peste hotare. Spre deosebire de pompele de Injecţie lini­are — produs de bază al u­­zinei prahovene — noul tip dispune de o putere mai mare, poate fi adaptat şi la motoare de mare turaţie, iar greutatea este cu 60 la sută mai mică Procesul de fabricaţie pre­zintă, de asemenea, avantaje economice, datorită faptului că cea mai mare parte din piese sunt tipizate. (Agerpres) iceai in pagina a 4-a ■ încordare in Argentina B Urmările catastrofalului cutremur din Peru B Comenta­riu extern După alegerile din Ceylon Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a acordat un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel şi Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II, în culori, ale Televiziunii franceze. Staţia de răcire a apei prin injecţie de la Fabrica de antibiotice din Iaşi. ■ Complex avicol La Titu, judeţul Dâmboviţa,­ a început construcţia unui complex avicol. El va realiza, în final, 20 000 tone carne pe an. Noua unitate va cu­prinde 147 de hale spaţioase, întinse pe 27 ha, şi va fi dotată cu linii automate care pot asigura o tehnologie cu circuit închis , pornind de la matcă şi până la ambala­rea cărnii. Alături de celelalte unităţi de acest fel din ţară , aoul complex va contribui la spo­rirea producţiei de carne de pasăre, la îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei cu acest produs. (Agerpres) La Iași O expoziţie de artă plastică în beneficiul sinistraţilor Ieri, în sala „Victoria“ din­ Iaşi a avut loc vernisajul ex­poziţiei de pictură, sculptură şi grafică (cu vînzare) organi­zată de Filiala ieşeană a Uniu­nii Artiştilor Plastici din Re­publica Socialistă România. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de criticul Radu Negru care a subliniat faptul că ges­tul artiştilor ieşeni de a veni în sprijinul sinistraţilor din zo­nele calamitate, cărora le sunt destinate beneficiile expoziţiei, se înscrie pe linia unei fru­moase tradiţii a oamenilor de artă din ţara noastră. Creato­rii români au ştiut totdeauna să se situeze în primele rîn­­duri ale acţiunilor obşteşti, do­vedind astfel ataşamentul pro­fund faţă de popor şi patria noastră. Participanţii s-au oprit apoi îndelung în faţa celor peste 70 de lucrări (versaje, portrete, compoziţii). ■■■■■*■»■■■■■■« La Trifeşti, lupta cu apele s-a încheiat A început o nouă etapă­­pentru producţii cît mai bogate Comuna Trifeşti a fost lovită printre primele de vitregiile apelor. Prutul a început să se apropie de cota de inundaţie în ziua de 15 mai. Timpul era mă­surat cu severitate. Două sate. In întregime, Lunca Prutului şi Viadorai­a, o parte a saltului Trifeşti, sec­torul zootehnic al C.A.P. Trifeşti, precum şi grădina de legume erau expuse cel mai mult pericolului. Comu­niştii au hotărît! În aceste zone trebuie dată bătălia cu furia apelor. Şi în timp ce, din satele amintite erau evacuate animalele, în drep­tul grădinii de legume şi al grajdurilor cooperativei agricole au pornit a se înăl­ţa digurile. Lucrau aici cu dîrzenie, cu încăpăţînare, e­­roic ţăranii cooperatori, in­telectualii din sate, elevii din clasele mai mari: Ha­­ralambie Timuş, Mihai Mar­­cu, Gheorghe Popescu, Mir­­cea Ţuţuianu, Ştefan Petri­şor, Dumitru Creţu, Hie Mardare, Dorin Lungu, Vasi­le Rotaru, Mihai Ivănucă, Gheorghe Anton, Ioan Za­­haria, Valeriu Lungu. Li s-au alăturat mecanizatorii de la I.M.A. Vlădeni. Noaptea de 16 spre 17 mai a fost o noapte de ne­uitat. Viitura a izbit cu fu­rie zidul care-i stătea în cale şi a inundat grădina de legume (40 de hectare). Intîi Vladomira, după aceea Lunca Prutului au fost în­conjurate de apă şi izolate de restul comunei. S-a aflat apoi, după ce au sosit os­taşii cu bărci, că în acea ochi, locuitorii celor două sate, retraşi pe locurile mai înalte, urmărind cu neliniş­te învolburările apelor. In schimb, digul ridicat în faţa sectorului zootehnic, acolo unde se aflau 284 de vaci, precum şi o magazie cu aproximativ două vagoa­ne cu grâu, a rezistat. Trei zile au fost izolate Vlado­mira şi Lunca Prutului. Din apropierea şoselei Iaşi — Bivolari şi pînă la pilcurile de copaci care mărginesc de obicei albia statornică a Prutului nu se vedea decit o întindere de apă. In a­­semenea condiţii, singurul mijloc de comunicaţie îl constituiau bărcile militari­lor Cu ajutorul, acestora, în perioada cît au fost izo­laţi, locuitorii celor două sate, peste 400 de familii, erau aprovizionaţi cu ali­mente. ... Puhoaiele au trecut. Greu, foarte greu. Pînă să se retragă apele de pe cîm­­pii s-au scurs multe zile. Iar cînd comuna a pornit a face un bilanţ, stricăciu­nile au arătat tragicul dez­­nodămînt al furiei viiturii. 30 de case au fost afectate de ape. Compromise total: 270 hectare cu grîu, 450 hectare cu porumb pentru boabe, 46 hectare cu fasole, 307 hectare cu floarea-soa­­relui, 35 hectare cu cartofi, 35 hectare cu ceapă, 12 hectare cu ardei gras şi gogoşari, 12 hectare cu roşii timpurii şi de vară, 665 hectare cu păşune şi fîneţe etc. Peste 22.000 de araci pentru vie, destinaţi susţi­nerii culturii de roşii, 585 rogojini de papură şi 197 rame pentru răsadniţe au fost luaţi de ape. Tot ce au pus şi-au îngrijit ţăranii cooperatori pe loturile în folosinţă, în total 116 hec­tare, a fost distrus de inun­daţii. Nu este în firea românu­lui să se căineze. Pierderile sunt mari. Apele au anulat in scurt timp truda omului de a smulge pămîntului re­colte cit­ mai bogate. Dar ţăranii cooperatori din Tri- Radu COSTIN (continuare în pag. a 3-a) ■ Canale de scurgere pentru a grăbi evacuarea apei m Terenurile calamitate primesc sămînta viitoarei recolte ■ ■ ■m m m ■ ■

Next