Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-02 / nr. 7426
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * Cetatea Neamţului Foto) Or. SPIRTU MIJLOACELE IERII DN MDL 1D Creşterea constantă a populaţiei şi necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de transport determină studierea continuă a unor noi mijloace de transport revoluţionare. Specialiştii apreciază că în anul 2 OOO se va putea călători de la New York la Tokio cu racheta în tuţineţi 3Q Viimtte. Se’ va pleca de la *u punct al, , Jglolţului la orîcy alt.’ punct prin tunele v subterane săpate la lipsare adîncime. ~ Pînă la realizarea acestor anticipări senzaţionale şi pasionante, majoritatea oamenilor preferă să profite, dar cit de repede posibil de mijloace de transport ameliorate. Se prevede că în 20 sau 30 de ani se va putea călători în vehicule electronice comandate de la distanță. Datorită decalajului orar, avioanele supersonice îi vor debarca pe călători la San Francisco la o oră și jumătate (ora Pacificului) înainte de ora la care au părăsit New Yorkul. Automobiliştii vor rula pe autostrăzi acoperite de o cupolă de material plastic sub care va fi aer condiţionat. Trecerile prin zonele urbane se vor face cu autocare rapide şi silenţioase, care vor rula pe şoselele de mare circulaţie în sens unic. Elicopterele vor putea transporta autocare întregi cu pasageri deasupra circulaţiei urbane de la un punct la altul. Toate aceste progrese, precum şi altele sunt realizable în condiţiile tehnologiei actuale. Necesitatea îi va determina pe cercetători să găsească şi căile ca aceste realizări să devină rentabile. La ora actuală, urbaniştii sunt confruntaţi cu două mari probleme: să împingă pînă la perfecţie relaţiile intre diferitele mijloace de transport (terestre, marine, aeriene) şi să integreze aceste mijloace în dezvoltarea urbanistică. In acest sens s-au propus numeroase soluţii senzaţionale. Artiştii au desenat monorail-uri traversind oraşe complet amenajate sub vaste cupole de material plastic. Locuitorii acestor „cetăţi viitoare" se deplasează pe trotuare mobile sau îşi fac cursele prin aercu rachete individuale atașate la spatele lor. Este posibil ca cel mult peste un secol aceste fantezii să devină realitate. Care va fi viitorul rail-urilor ? Deja la ora actuală funcțio- I nează cîteva aseme nea monorail-uri la San Francisco, New York, Disneyland, Tokio, Wuppertal (R.F.G.) — acesta din urmă funcţionează din 1901. Dar, dintr-un motiv sau altul, n-a fost posibil să se integreze, în mod practic, o maşină în circulaţia generală. Oraşul Cleveland (QJVDa fost primul oraş american care a coordonat călătoria aeriană "cu transportul dri comun urban, printr-un sistem practic care funcţionează de cîtva timp. O prelungire de 7 km a sistemului de tranzit rapid permite călătorilor aerieni să se deplaseze repede şi cu cheltuieli mici între centrul oraşului şi aeroport. Călătoria durează 20 minute şi costă doar 35 cenţi. Linia de prelungire se termină într-o mare staţie amenajată sub parcul aeroportului şi pe ea circulă trenuri rapide din oţel inoxidabil. Această linie deserveşte pe porţiunea intermediară enormul complex industrial al oraşului şi este aproape sigur că numeroase alte oraşe vor adopta un sistem de acest fel la nevoile lor. La Pittsburg (Pennsylvania) este încercat de cîtva timp un nou mijloc de transport in comun care convine în mod deosebit oraşelor de importanţă medie. Vehicule uşoare cu sisteme automate circulă individual sau în garnituri pe o cale suspendată uşoară. Aceste vehicule se aseamănă cu autocarele şi rulează pe patru perechi de pneuri. Serviciul este permanent, prin staţii trecind un tren la fiecare două minute. Circulaţia este comandată de un ordinator fix. Specialiştii se preocupă de o problemă deosebită : rezolvarea dificultăţilor existente în legăturile dintre oraşe şi locuitorii din regiunile suburbane. „General Motors" studiază un număr mare de proiecte, unele din ele aflindu-se deja în etapa de probă. Astfel, sistemul Hy Corn permite inlformate mai rapide şi mai numeroase. El furnizează conducătorilor indicaţii utile asupra ieşirilor din oraşe, cetii, furtunilor şi altor pericole prin radio. Sistemul este conceput pentru a funcţiona in banda de 10—20 kHz, bine separată de benzile de radio. Semnalul său controlat nu poate fi recepţionat decit în cimpul limitat al emiţătorului şi nu va putea deci ajunge la conducătorii pe care nu-i interesează mesajul respectiv. Peste cîţiva ani vor fi date în folosinţă avioane uriaşe dp. i-transporl. Prototipul avionului „Boeyng-747" ..are o greutate tatălă admisibilă de 32trC*50 m lungime şi mărimea aripilor este de 60 m. Coada sa are aproape 20 m înălţime deasupra solului. El ■ va putea folosi toate pistele existente astăzi pe aeroporturile cu trafic internaţional. Viteza de croazieră normală este de 1 000 km/h la 12 000 m altitudine, iar autonomia sa va putea ajunge la 10 000 km. Prototipurile avioanelor de transport supersonice actuale sunt precursoarele viitoarelor avioane de linie care vor zbura cu 3 000 km/h. Pentru primii ani ai deceniului al VlII-lea, avionul de transport „ideal" de distanțe scurte va fi, probabil, un „V/STOL“ 1 avion cu decolare sau aterizare verticală sau scurtă), care poate transporta 30—45 pasageri pînă în centrul oraşului sau în localităţile suburbane pe distanţe de 300 sau 400 km. Acest vehicul aerian, care este o combinaţie între avion şi elicopter, va putea atinge viteze de circa 450 km/h. Sume mari se cheltuiesc în S.U.A. pentru studiile necesare creării unor legături feroviare mai rapide şi ameliorate între marile oraşe. Proiectul cel mai pasionant este Turboline, un tren propulsat de o turbină cu gaz de acelaşi gen cu motoarele cu reacţie. El va rula pe o nouă autosină pusă la punct de firma americană „Budd". Călătorii se vor bucura de confort şi securitate excepţională, iar zgomotul va fi complet eliminat, deşi trenurile vor circula cu viteze extrem de mari. Un prototip echipat cu motoare puse la punct deGarrett Corp" este probat pe o secţiune de 30 km a căii ferate din Long Island între Bethpage şi Ronkonkoma. Rezultatele probelor vor permite să se determine rolul care îl pot juca autosinele cu turbină pe liniile mici din localităţile suburbane al căror trafic creşte zi de zi. Şi mai interesant este proiectul Tubeflight în curs de tituiui din la Institutul politehnic Rensseater din Troy (New York). Este vorba de vehicule care se deplasează pe o pernă de aer în interiorul unui tub, la fel de repede ca un avion. Aceste vehicule vor fi propulsate de aerul aspirat prin conducte și ejectat în spirală deasupra marginilor vehiculului, formînd astfel un fel de elice gazoasă. Pe acest sistem vor putea fi realizate viteze de croazieră de ordinul a 500—650 km/h pe distante între 40—400 km. Frecventa trenurilor va fi redusă la un minut, puţind fi deplasate pe oră şi pe tub 10 000 — 12 000 persoane. Sistemul va fi complet automatizat. In tuburi, la viraje, vehiculele se vor înclina într-o parte aşa cum fac avioanele. Astfel, ele vor putea să întoarcă cu viteză foarte mare pe o rază destul de mică. In felul acesta, cheltuielile de construcţie a căii vor fi reduse, putîndu-se folosi terenurile dificile sau în coastă, albiile şi cursurile de apă, balastul căilor ferate abandonate, benzile de separare a autostrăzilor etc. Un loc deosebit îl ocupă în acest domeniu vehiculele pe pernă de aer, care plutesc deasupra solului datorită aerului comprimat şi sunt propulsate de motoare de avion sau de reactoare. Ele sunt conduse de planuri verticale şi orizontale manevrate în scurgere aerodinamică. Neexistînd nici un fel de frecare cu suprafaţa, ele pot să se deplaseze cu 150 km/h şi chiar mai repede. In Anglia şi în U.R.S.S., astfel de vehicule sunt mult utilizate, iar în S.U.A. ele se află încă în stadiu experimental. Am amintit doar cîteva din excepţionalele realizări ale progresului tehnic în domeniul transportului. Numeroase altele vor fi înfăptuite după 1970. Unele nu vor căpăta formă decit poate înainte de anul 2 OOO. (din „Sciences et Mecaniques") PERSPECTIVE I I Grădină botanică în ţinuturile transpolare Dincolo de Cercul Polar de Nord, în Peninsula Kola, între Marea Albă şi Marea Barent, chiar în inima munţilor Hibinî, botaniştii sovietici au creat o grădină botanică alpină polară. Aceasta se întinde pe pantele munţilor Vudiavcior şi în valea lacului Marele Vudiavi, unde de veacuri se întinde taigaua, silvotundra (regiune de pădure şi tundră), pustiul îngheţat arctic. Botaniştii sovietici au organizat pe această rezervaţie un centru de cercetări ştiinţifice păstrînd regnul vegetal nordic creat aici de natură, la care au adăugat o bogată colecţie de plante din alte regiuni ale globului pămintesc. In prezent, în marele parc creşte o colecţie de plante de munte din Altai, Tian-Şan, Saiani răsăriteni şi Pamir. In pepiniere cresc pomi, tufe şi flori din zona mijlocie, stepă şi regiunile de munte subtropicale. In sere rodesc lămîii. Grădina botanică a fost creată concomitent cu primele construcţii de locuinţe din Peninsula Kola. De aceea, a fost necesară studierea nu numai a vegetaţiei şi resursele pedologice ale acestei regiuni, ci rezolvată şi problema spaţiilor verzi din oraşele şi satele ţinuturilor transpolare. In fiecare an, 6000 de pachete de noi seminţe de plante sunt trimise de aici in Uniunea Sovietică şi în alte 54 de ţări. Mii de puieţi şi răsaduri sunt transplantate în fiecare an din Grădina botanică in numeroase pepiniere ale Peninsulei Kola si in alte regiuni ale U.R.S.S. Fotbal pe zăpadă şi ger In curînd, meciurile de fotbal nu vor mai fi sistate în timpul iernii, întreprinderile Bayer din Leverkusen (R.F.G.) au elaborat un sistem de încălzire care urmează să menţină terenul de joc curat, fără zăpadă şi gheaţă. O conductă de încălzire, izolată cu substanţa chimică „Levapren 400“, topeşte, în 48 de ore, gheaţa oricît de tare ar fi ea. Levaprenul are proprietatea de a menţine sub pămint o temperatură constant ridicată care topeşte gheaţa. Desene rupestre tn Nigeria ...5000 de desene runelor din Ariit, cel mai frecpestre, datînd din secolul V vent reprezentat este boul; î. e. n. au fost descoperite în îi urmează în ordinea frec- Nigeria, în regiunea Ariit, de ventei girafa, rinocerul, elef,gjâtre,.Flerari,. Lhote, conducăto- «fantul. Lhote * mai, descifrat ' tul lucrărilor de Cercetare din '’reprezentarea unor care de , cadruL. £NR,iy( .Tot acestui sa- „răzb.pi, despre care se spunea i.tvant_ i_ se datoreze și descoacă nu ar. fi fost cunoscute repefirea frescelor din Tassiligiunii respective in acea e(Sahara). In ansamblul desepocă. i! MANUSCRISUL LUI HEMINGWAY In luna septembrie se va edita in S.U.A. nuvela „Islands in the stream" („Insule în curent“) a scriitorului Ernest Hemingway. Originalul nuvelei a fost găsit între documentele rămase după moartea scriitorului. Se pare că această nuvelă a fost scrisă prin 1950. Manuscrisul original a fost respectat întocmai, cu exceptia unor mici corectări de punctuație, autorizate de văduva scriitorului. JOCURI MARINĂ ORIZONTAL: 1. Expediţie pe mare — Ambarcaţie de sport; 2. Locuitori ai Lumii noi, descoperită de Columb şi, poate, de vikingi şi predecesorii navigatorilor de pe RANI! — In larg; 3. Zeul mării, prezent şi el la jocurile marinăreşti de la 2 august — Cale de circulaţie pentru.. .gondole!; 4. Importantă — Plutire; 5. Masiv muntos în Republica Niger — In mijlocul bordului! — Liant în construcţii; 6. In ecluză ! — Comandant al marinei militare (pl.); 7. Nave de... vilegiatură! — In navigaţie ! ; 8. A porni cu greu — De exemplu, de avarie la un vas; 9. Comandanţi (ed.) — In „Savannah", primul vas cu aburi ce a traversat Oceanul Atlantic — Vas; 10. încercare — Ambarcatii folosite de locuitorii din insulele Oceanului Pacific; 11. ... — Alb, polar sau maritimus — Barcă... competitivă; 12. Navigator englez ce a descoperit în 1585 strîmtoarea dintre marea Baffin şi Atlantic — Braţele unei elice de vapor. VERTICAL: 1. Port unde este sărbătorită „ziua marinei" — Puntea unei nave ; 2. A se „aşeza" pe mare (în cazul hidroavioanelor) — Corabie (ed.); 3. Aparat de orientare — Scriitor francez (1802 — 1885), a scris „Oamenii mării"; 4. Actualmente I.T.A. — A acorda ; 5. Floretist român — Nu mai capătă rău de mare — Expus prea mult la soare; 6. A se răsti — Stinjenel, albastru ca marea ; 7. Comun în mare, marină sau matelot! — Deasupra capului, și pentru unii, cu capul uei ! — In parte pupă !; 8. Utilizată de marinari la imobilizarea navei — Diminutiv feminin; 9. Miner de iatagan! — Malul mării; 10. A călători... marinăreşte! — Ovidiu I. Enache; 11. Stîrneşte rîsul — Şi-a atribuit un drept pe ... nedrept! ; 12 Corabie acţionată, in trecut, de sclavi — Aripă de navă ! Cuvinte rare; GIG. AIR. C. IONESCU In ocean Satiră şi umor Scurte sfaturi pentru turişti „OGONIOK" (Moscova) Mijloc practic de transport duminical „ILLUSTRE" (Lausane) Cronica rimată Preocupări Locuinţa-i elegantă Şi constantă Este într-un bar de zi C-o tejghea strălucitoare, Nu prea mare Şi vreo opt măsuţe gri. Doar acolo avînd treabă, Intră-n grabă Şi comandă erudit Un Martell bogat în stele, Iar la ele Nessu! nu prea îndulcit. Cind lunar îşi face barul Inventarul, Bietul june stă stingher Şi, cu gîndul dus la stele, Către ele Se tot uită trist pe cer. Prin ţinută pastişează Cu emfază Cowboy-ii de pe ecran : Bluză în culori pestriţe, Cizmuliţe, Şi un pantalon burlan. Dacă lumea îl priveşte, El, fireşte, Se consideră Ben Quick, Cel cu vara şi cu Clara, Ce, luni seara, Vizitau ecranul mic. Ungă masa-i o codană Diafană. Se arată cu temei In anatomie tare, Deşi are La materia asta 3. El nu e la facultate. Mai la toate Tezele fiind ageamiu. O să-ncerce la serală ... Tot se scoală Dimineţile tîrzîu. Nu vrea nici să-şi ia serviciu, Nu din viciu, Dar există-n casa lor, Amintire a bunicii, Trei servicii : De cafea, vin şi lichior. V. D. POPA 'niiuniiiiutnunuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuittiiinniiiiiiiniitiiiăniniiiiî 1 { ANECDOTE — SPUI că eu sunt primul tău model pe care 11 săruți ? — Da, dragă, răspunde pictorul. — Micite modele ai avut pînă acum ? — Patru. Un măr, două portocale și o vază cu Hori. INTR-UN magazin de Încălțăminte, o doamnă nu găsește, după ce dăduse peste cap toate rafturile, o pereche de pantofi care să-i convină. — Regret in mod sincer, doamnă, li spuse vinzătorul, dar noi nu avem pantofi care să se mici pe dinafară și largi Înăuntru. PROPRIETARUL : — Ce părere aveţi despre bibecurile noastre ? Clientul. — Prea mici pentru vlrsta lor. — UNDE e proprietarul acestui restaurant ? Întreabă, dezgustat, un client. — E plecat să mănlnce, li răspunde un ospătar. — COMANDASEM două bujlocuri, nu unul. — Scuzafi-mă, domnule, am uitat să-l tai in două. . an de 24 ore Radio lași Programul de seară 12 august): 17.00 Buletin de ştiri i 17.05 Estrada zilei I 17.30 Cintecul care mi-e drag i 18.00 Magazin duminical I 19.00 Radiojurnal i 19.15 Voci care au cucerit lumea : Herva Nelli si Robert Mortal în opera -Bal mascat de Verdi ; 19.30 Jurnal literar i 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată i 20.45 Pe-un picior de plai i 21.00 Buletin de ştiri i 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţa (3 august) i 6.00 Buletin de ştiri i 6.05 Matineu muzical i 6.30 Emisiune pentru sate ; 6.40 Cu cintecul şi jocul pe plaiuri moldovene 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii. Vatra copiilor » 10.00 Viaţa satuluii 11.15 In reluare, la cererea telespectatorilor : Recital Harry Bell l’afonte. Microrecital Luminiţa Dobrescu . 12.00 De strajă patriei» 12.30 Concert simfonic. Pagini cunoscute din muzica lui W. A. Mozart » 13.15 Emisiune în limba maghiară » 14.45 Tele-vacanța» 15.30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac-canoe^ Transmisiune directă de la Copen- haga. Comentator Radu Urziceanu 17.40 Atletism : «Cupa Europei“ — semifinale. Participă Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Italia, Polonia, U.R.S.S. şi România. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii » 19.40 Telejurnalul de seară » 20.15 Film artistic : „Heidi* » 22.00 Jocuri marinăreşti » 22.10 Invitaţii noştri: Mihaela Mihal, Nina Pizell (Suedia), Ali Primera (Venezuela)» 23.00 Telejurnalul de noapte; 23.301 închiderea emisiunii programului 1* LUNI 3 AUGUST 1970 i 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera » 18.05 „Minitehnicus 70" » 18.35 Panoramic ştiinţific » 19.00 Actualitatea în economie ; 19.20 1001 de seri —5 emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Reflector » 20.00 Roman foileton : «Iluzii pierdute“ (III) , 21.00 Selecţiuni din Festivalul internaţional de muzică uşoară — Sopot 1969 , 21.30 Rampa , 22.10 Telejurnalul de noapte » 22.20 Fotbal : Retrospectivă Mexic 70 » 23.50! închiderea emisiunii.; Cinematografe VICTORIA i .Dreptul de a IS naște", orele : 9 i 11.20 ; 14 i 16.20 i 18.40 ; 21. REPUBLICA i „Afurisitul de bunic*, orele : 9 i 11.10 i 14.30 , 16.40 , 18.50 ; 21 și la grădina „RIPA GALBENA*,, ora 2*0.30. Cinematograful de artă’ COPOU : «Stan şi Bran contrabandişti". «Stan şi Bran în ghearele geloziei", orele : 9 . 11 » 15, 17 , 19 , 21. ARTA : «Adio Texas", orele : 9.15 , 11.15 » 15 » 17 , 19, 21. Grădina «POMUL VERDE“, Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9. „Bănuiala", ora 20.30. Casa de cultură «TATA-* IAŞI“ . Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Mireasa era în negru", orele : 16 ; 18 20. NICOLINA : Program dat filma pentru copil şi tineret, orra 10. „Iubita lui Graminia", cinemascop, orele : 16 ;• 18 ; 20. C. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi a O.N.T. anunţă că pentru satisfacerea solicitanţilor ce n-au mai putut, obţine locuri la excursiile din Nordul Moldovei şi de la Lacul Roşu, pentru zilele de 1—2 august şi respectiv 4—1 5 august a.c., se organizează excursii, pe aceleaşi trasee, transportul făcindu-se cu autocarul, astfel : Iaşi Lacul Roşu — mănăstirile de la Tg. Neamţ, în zilele de 5—6 august, la preţul de 150 lei pentru o persoană; Iaşi — mănăstirile din Bucovina — Ipoteşti — Mirceşti, în zilele de 8 şi 9 august, la preţul de 170 lei pentru o persoană., Pentru asigurarea locurilor dorite trebuie să se facă înscrieri pînă la data de 4 august. La excursia de pe traseul Iaşi — Braşov — Curtea de Argeş — Valea Oltului — Sibiu — Tg. Mureş — Cheile Bicazului — Piatră Neamţ — Iaşi, care va avea loc în zilele de 7, 8 şi 9 august, ia preţul de 380 lei, se mai primesc înscrieri numai pînă în ziua de 5 august a.c. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cer temmporar noros. Izolat se vor semnala instabilităţi atmosferice marcate de averse slabe temporare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 14 și 17 grade, iar maximala între 23 și 29 grade. A