Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-02 / nr. 7426

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * Cetatea Neamţului Foto) Or. SPIRTU MIJLOACELE IE­RII DN­ MDL 1D Creşterea constantă a populaţiei şi ne­cesitatea îmbunătăţi­rii mijloacelor de transport determină studierea continuă a unor noi mijloace de transport revoluţio­nare. Specialiştii a­­preciază că în anul 2 OOO se va putea că­lători de la New York la Tokio cu ra­cheta în tuţineţi 3Q Viimtte. Se’ va pleca de la *u punct al, , Jglolţului la orîcy alt.’ punct prin tunele v subterane săpate la lip­sare adîncime. ~ Pînă la realizarea acestor anticipări senzaţionale şi pasio­nante, majoritatea oa­menilor preferă să profite, dar cit de re­pede posibil de mij­loace de transport a­­meliorate. Se preve­de că în 20 sau 30 de ani se va putea călători în vehicule electronice comanda­te de la distanță. Da­torită decalajului o­­rar, avioanele super­sonice îi vor debar­ca pe călători la San Francisco la o oră și jumătate (ora Pacifi­cului) înainte de ora la care au părăsit New Yorkul. Auto­­mobiliştii vor rula pe autostrăzi acope­rite de o cupolă de material plastic sub care va fi aer condi­ţionat. Trecerile prin zonele urbane se vor face cu autocare ra­pide şi silenţioase, care vor rula pe şo­selele de mare circu­laţie în sens unic. Elicopterele vor pu­tea transporta auto­care întregi cu pa­sageri deasupra cir­culaţiei urbane de la un punct la altul. Toate aceste progre­se, precum şi altele sunt realizable în condiţiile tehnologiei actuale. Necesitatea îi va determina pe cercetători să gă­sească şi căile ca a­­ceste realizări să de­vină rentabile. La ora actuală, ur­baniştii sunt con­fruntaţi cu două mari probleme: să îm­pingă pînă la perfec­ţie relaţiile intre di­feritele mijloace de transport (terestre, marine, aeriene) şi să integreze aceste mijloace în dezvolta­rea urbanistică. In a­­cest sens s-au pro­pus numeroase solu­ţii senzaţionale. Ar­tiştii au desenat mo­­norail-uri traversind oraşe complet amena­jate sub vaste cupo­le de material plastic. Locuitorii acestor „cetăţi viitoare" se deplasează pe trotu­are mobile sau îşi fac cursele prin aer­­cu rachete individu­ale atașate la spate­le lor. Este posibil ca cel mult peste un secol aceste fantezii să devină realitate. Care va fi viitorul rail-urilor ? Deja la ora actuală funcțio- I nează cîteva aseme­­ nea monorail-uri la San Francisco, New York, Disneyland, To­kio, Wuppertal (R.F.G.) — acesta din urmă funcţionează din 1901. Dar, dintr-un motiv sau altul, n-a fost posibil să se in­tegreze, în mod prac­tic, o maşină în cir­culaţia generală. Oraşul Cleveland (QJVD­­a fost primul oraş a­­m­erican care a coor­donat călătoria aeria­nă "cu transportul dri comun urban, prin­­tr-un sistem practic care funcţionează de cîtva timp. O pre­lungire de 7 km a sistemului de tranzit rapid permite călăto­rilor aerieni să se deplaseze repede şi cu cheltuieli mici în­tre centrul oraşului şi aeroport. Călătoria durează 20 minute şi costă doar 35 cenţi. Linia de prelungire se termină într-o ma­re staţie amenajată sub parcul aeropor­tului şi pe ea circu­lă trenuri rapide din oţel inoxidabil. A­­ceastă linie deserveş­te pe porţiunea in­termediară enormul complex industrial al oraşului şi este a­­proape sigur că nu­meroase alte oraşe vor adopta un sistem de acest fel la nevo­ile lor. La Pittsburg (Pen­nsylvania) este încer­cat de cîtva timp un nou mijloc de trans­port in comun care convine în mod deo­sebit oraşelor de im­portanţă medie. Ve­hicule uşoare cu sis­teme automate circu­lă individual sau în garnituri pe o cale suspendată uşoară. A­­ceste vehicule se aseamănă cu auto­carele şi rulează pe patru perechi de pne­uri. Serviciul este permanent, prin sta­ţii trecind un tren la fiecare două mi­nute. Circulaţia este comandată de un or­dinator fix. Specialiştii se preo­cupă de o problemă deosebită : rezolvarea dificultăţilor existen­te în­ legăturile din­tre oraşe şi locuito­rii din regiunile sub­urbane. „General Mo­tors" studiază un număr mare de pro­iecte, unele din ele aflindu-se deja în e­­tapa de probă. Astfel, sistemul Hy Corn per­mite inlformate mai rapide şi mai nume­roase. El furnizează conducătorilor indica­ţii utile asupra ieşiri­lor din oraşe, cetii, furtunilor şi altor pe­ricole prin radio. Sis­temul este conceput pentru a funcţiona in banda de 10—20 kHz, bine separată de ben­zile de radio. Semna­lul său controlat nu poate fi recepţionat decit în cimpul limi­tat al emiţătorului şi nu va putea deci a­­junge la conducăto­rii pe care nu-i inte­resează mesajul res­pectiv. Peste cîţiva ani vor fi date în folo­sinţă avioane uriaşe dp. i-transporl. Proto­­­tipul avionului „Bo­­eyng-747" ..are o gre­utate t­atălă admisibi­­lă­ de 32trC*50 m lun­gime şi mărimea ari­pilor este de 60 m. Coada sa are aproa­pe 20 m înălţime dea­supra solului. El ■ va putea folosi toate pis­tele existente astăzi pe aeroporturile cu trafic internaţional. Viteza de croazieră normală este de 1 000 km/h la 12 000 m altitudine, iar au­tonomia sa va putea ajunge la 10 000 km. Prototipurile avioane­lor de transport su­personice actuale sunt precursoarele viitoa­relor avioane de li­nie care vor zbura cu 3 000 km/h. Pentru primii ani ai dece­niului al VlII-lea, a­­vionul de transport „ideal" de distanțe scurte va fi, proba­bil, un „V/STOL“ 1 a­vion cu decolare sau aterizare verticală sau scurtă), care poa­te transporta 30—45 pasageri pînă în centrul oraşului sau în localităţile subur­bane pe distanţe de 300 sau 400 km. A­­cest vehicul aerian, care este o combina­ţie între avion şi e­­licopter, va putea a­­tinge viteze de circa 450 km/h. Sume mari se chel­tuiesc în S.U.A. pen­tru studiile necesare creării unor legături feroviare mai rapide şi ameliorate între marile oraşe. Proiec­tul cel mai pasionant este Turboline, un tren propulsat de o turbină cu gaz de a­­celaşi gen cu motoa­rele cu reacţie. El va rula pe o nouă auto­­sină pusă la punct de firma americană „Budd". Călătorii se vor bucura de con­fort şi securitate ex­cepţională, iar zgo­motul va fi complet eliminat, deşi trenu­rile vor circula cu viteze extrem de mari. Un prototip e­­chipat cu motoare puse la punct de­­Garrett Corp" este probat pe o secţiu­ne de 30 km a căii ferate din Long Is­land între Bethpage şi Ronkonkoma. Re­zultatele probelor vor permite să se de­termine rolul care îl pot juca autosinele cu turbină pe liniile mici din localităţile suburbane al căror trafic creşte zi de zi. Şi mai interesant este proiectul Tube­­flight în curs de­ titu­iu­i din la Institutul po­litehnic Rensseater din Troy (New York). Este vorba de vehicule care se de­plasează pe o per­nă de aer în interio­rul unui tub, la fel de repede ca un a­­vion. Aceste vehicu­le vor fi propulsate de aerul aspirat prin conducte și ejectat în spirală deasupra marginilor vehiculu­lui, formînd astfel un fel de elice gazoasă. Pe acest sistem vor putea fi realizate vi­teze de croazieră de ordinul a 500—650 km/h pe distante în­tre 40—400 km. Frec­venta trenurilor va fi redusă la un mi­nut, puţind fi depla­sate pe oră şi pe tub 10 000 — 12 000 per­soane. Sistemul va fi complet automati­zat. In tuburi, la vi­raje, vehiculele se vor înclina într-o parte aşa cum fac a­­vioanele. Astfel, ele vor putea să întoar­că cu viteză foarte mare pe o rază des­tul de mică. In fe­lul acesta, cheltuie­lile de construcţie a căii vor fi reduse, putîndu-se folosi te­renurile dificile sau în coastă, albiile şi cursurile de apă, ba­lastul căilor ferate abandonate, benzile de separare a au­tostrăzilor etc. Un loc deosebit îl ocupă în acest do­meniu vehiculele pe pernă de aer, care plutesc deasupra so­lului datorită aeru­lui comprimat şi sunt propulsate de motoa­re de avion sau de reactoare. Ele sunt conduse de planuri verticale şi orizon­tale manevrate în scurgere aerodinami­că.­­ Neexistînd nici un fel de frecare cu suprafaţa, ele pot să se deplaseze cu 150 km/h şi chiar mai re­pede. In Anglia şi în U.R.S.S., astfel de vehicule sunt mult u­­tilizate, iar în S.U.A. ele se află încă în stadiu experimental. Am amintit doar cîteva din excepţio­nalele realizări ale progresului tehnic în domeniul transportu­lui. Numeroase alte­le vor fi înfăptuite după 1970. Unele nu vor căpăta formă de­cit poate înainte de anul 2 OOO. (din „Sciences et Mecaniques") PERSPECTIVE I I Grădină botanică în ţinuturile transpolare Dincolo de Cercul Polar de Nord, în Peninsula Kola, între Marea Albă şi Marea Barent, chiar în inima munţilor Hibinî, botaniştii sovietici au creat o grădină botanică alpină polară. Aceasta se întinde pe pantele munţilor Vudiavcior şi în va­lea lacului Marele Vudiavi, unde de veacuri se întinde taigaua, silvotundra (regiune de pădure şi tundră), pustiul îngheţat arctic. Botaniştii sovietici au orga­nizat pe această rezervaţie un centru de cercetări ştiinţifice păstrînd regnul vegetal nordic creat aici de natură, la care au adăugat o bogată colecţie de plante din alte regiuni ale globului pămintesc. In prezent, în marele parc creşte o colec­ţie de plante de munte din Altai, Tian-Şan, Saiani răsări­­teni şi Pamir. In pepiniere cresc pomi, tufe şi flori din zona mijlocie, stepă şi regiu­nile de munte subtropicale. In sere rodesc lămîii. Grădina botanică a fost creată concomitent cu primele construcţii de locuinţe din Pe­ninsula Kola. De aceea, a fost necesară studierea nu numai a vegetaţiei şi resursele pedolo­­gice ale acestei regiuni, ci re­zolvată şi problema spaţiilor verzi din oraşele şi satele ţi­nuturilor transpolare. In fiecare an, 6000 de pa­chete de noi seminţe de plante sunt trimise de aici in Uniu­nea Sovietică şi în alte 54 de ţări. Mii de puieţi şi răsaduri sunt transplantate în fiecare an din Grădina botanică in nu­meroase pepiniere ale Penin­sulei Kola si in alte regiuni ale U.R.S.S. Fotbal pe zăpadă şi ger In curînd, meciurile de fot­bal nu vor mai fi sistate în timpul iernii, întreprinderile Bayer din Leverkusen (R.F.G.) au elaborat un sistem de în­călzire care urmează să men­ţină terenul de joc curat, fără zăpadă şi gheaţă. O conductă de încălzire, izolată cu sub­stanţa chimică „Levapren 400“, topeşte, în 48 de ore, gheaţa oricît de tare ar fi ea. Leva­­prenul are proprietatea de a menţine sub pămint o tempe­ratură constant ridicată care topeşte gheaţa. Desene rupestre tn Nigeria ...5000 de desene ru­­nelor din Ariit, cel mai frec­­pestre, datînd din secolul V vent reprezentat este boul; î. e. n. au fost descoperite în îi urmează în ordinea frec- Nigeria, în regiunea Ariit, de ventei girafa, rinocerul, ele­­f,gjâtre,.Flerari,. Lhote, conducăto- «fantul. Lhote * mai, descifrat ' tul lucrărilor de Cercetare din '’reprezentarea unor care de , cadruL. £NR,iy( .Tot acestui sa- „răzb.pi, despre care se spunea i.tvant_ i_ se datoreze și desco­­acă n­u ar. fi fost cunoscute re­­pefirea frescelor din Tassili­giunii respective in acea e­­(Sahara). In ansamblul dese­­pocă. i! ­ MANUSCRISUL LUI HEMINGWAY In luna septembrie se va edita in S.U.A. nuve­la „Islands in the stre­am" („Insule în curent“) a scriitorului Ernest He­mingway. Originalul nu­velei a fost găsit între documentele rămase du­pă moartea scriitorului. Se pare că această nu­velă a fost scrisă prin 1950. Manuscrisul origi­nal a fost respectat în­tocmai, cu exceptia u­­nor mici corectări de punctuație, autorizate de văduva scriitorului. JOCURI MARINĂ ORIZONTAL: 1. Expediţie pe mare — Ambarcaţie de sport; 2. Locuitori ai Lumii noi, descoperită de Columb şi, poate, de vikingi şi predece­sorii navigatorilor de pe RA­NI! — In larg;­ 3. Zeul mării, pre­zent şi el la jocurile marină­reşti de la 2 august — Cale de circulaţie pentru.. .gondole!; 4. Importantă — Plutire;­ 5. Masiv muntos în Republica Niger — In mijlocul bordului! — Liant în construcţii; 6. In ecluză ! — Comandant al ma­rinei militare (pl.); 7. Nave­ de... vilegiatură! — In navi­gaţie ! ; 8. A porni cu greu — De exemplu, de avarie la un vas; 9. Comandanţi (ed.) — In „Savannah", primul vas cu aburi ce a traversat Oceanul Atlantic — Vas; 10. încerca­re — Ambarcatii folosite de locuitorii din insulele Ocea­nului Pacific; 11. ... — Alb, polar sau maritimus — Barcă... competiti­vă; 12. Navigator englez ce a des­coperit în 1585 strîmtoarea dintre marea Baffin şi Atlantic — Braţe­le unei elice de vapor. VERTICAL: 1. Port unde este sărbătorită „ziua marinei" — Pun­tea unei nave ; 2. A se „aşeza" pe mare (în cazul hi­­droavioanelor)­ — Corabie (ed.); 3. A­­parat de orientare — Scriitor fran­cez (1802 — 1885), a scris „Oamenii mării"; 4. Actu­almente I.T.A. — A acor­da ; 5. Floretist român — Nu mai capătă rău de mare — Expus prea mult la soare; 6. A se răsti — Stinjenel, al­bastru ca marea ; 7. Comun în mare, marină sau matelot! — Deasupra capului, și pen­tru unii, cu capul u­­ei ! — In parte pupă !; 8. Utilizată de marinari la imobilizarea navei — Diminutiv feminin; 9. Miner de iatagan! — Ma­lul mării; 10. A călători... marinăreşte! — Ovidiu I. E­­nache; 11. Stîrneşte rîsul — Şi-a atribuit un drept pe ... nedrept! ; 12 Corabie acţio­nată, in trecut, de sclavi — Aripă de navă ! Cuvinte rare; GIG. AIR. C. IONESCU In ocean Satiră şi umor Scurte sfaturi pentru turişti „OGONIOK" (Moscova) Mijloc practic de transport duminical­ „ILLUSTRE" (Lausane) Cronica rimată Preocupări Locuinţa-i elegantă Şi constantă Este într-un bar de zi C-o tejghea strălucitoare, Nu prea mare Şi vreo opt măsuţe gri. Doar acolo avînd treabă, Intră-n grabă Şi comandă erudit Un Martell bogat în stele, Iar la ele Ness­u! nu prea îndulcit. Cind lunar îşi face barul Inventarul, Bietul june stă stingher Şi, cu gîndul dus la stele, Către ele Se tot uită trist pe cer. Prin ţinută pastişează Cu emfază Cow­boy-ii de pe ecran : Bluză în culori pestriţe, Cizmuliţe, Şi un pantalon burlan. Dacă lumea îl priveşte, El, fireşte, Se consideră Ben Quick, Cel cu vara şi cu Clara, Ce, luni seara, Vizitau ecranul mic. Ungă masa-i o codană Diafană. Se arată cu temei In anatomie tare, Deşi are La materia asta 3. El nu e la facultate. Mai la toate Tezele fiind ageamiu. O să-ncerce la serală ... Tot se scoală Dimineţile tîrzîu. Nu vrea nici să-şi ia serviciu, Nu din viciu, Dar există-n casa lor, Amintire a bunicii, Trei servicii : De cafea, vin şi lichior. V. D. POPA 'niiuniiiiutnunuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuittiiinniiiiiiiniitiiiăniniiiiî 1 { ANECDOTE — SPUI că eu sunt primul tău mo­del pe care 11 să­­ruți ? — Da, dragă, răs­punde pictorul. — Mi­cite mode­le ai avut pînă a­­cum ? — Patru. Un măr, două portocale și o vază cu Hori. INTR-UN maga­zin de Încălțămin­te, o doamnă nu găsește, după ce dăduse peste cap toate rafturile, o pereche de pantofi care să-i convină. — Regret in mod sincer, doamnă, li spuse vinzătorul, dar noi nu avem pantofi care să se mici pe dinafară și largi Înăuntru. PROPRIETARUL : — Ce părere aveţi despre bib­ecurile noastre ? Clientul. — Prea mici pentru vlrsta lor. — UNDE e pro­prietarul acestui res­taurant ? Întreabă, dezgustat, un cli­ent. — E plecat să mănlnce, li răspun­de un ospătar. — COMANDA­SEM două bujlocuri, nu unul. — Scuzafi-mă, domnule, am uitat să-l tai in două. . a­n de 24 ore Radio lași Programul de seară 12 august): 17.00 Buletin de ştiri i 17.05 Es­trada zilei I 17.30 Cintecul care mi-e drag i 18.00 Magazin dumi­nical I 19.00 Radiojurnal i 19.15 Voci care au cucerit lumea : Herva Nelli si Robert Mortal în opera -Bal mascat­ de Verdi ; 19.30 Jurnal literar i 20.00 Pe por­tativul undelor, melodia prefera­tă i 20.45 Pe-un picior de plai i 21.00 Buletin de ştiri i 21.05 Me­­lodii-club. Programul de dimineaţa (3 au­gust) i 6.00 Buletin de ştiri i 6.05 Matineu muzical i 6.30 Emisiune pentru sate ; 6.40 Cu cintecul şi jocul pe plaiuri moldovene­­ 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii.­ Vat­ra copiilor » 10.00 Viaţa satuluii 11.15 In reluare, la cererea tele­spectatorilor : Recital Harry Bell l’afonte. Microrecital Luminiţa Dobrescu . 12.00 De strajă patriei» 12.30 Concert simfonic. Pagini cu­noscute din muzica lui W. A. Mozart » 13.15 Emisiune în lim­ba maghiară » 14.45 Tele-vacanța» 15.30 Duminică sportivă. Campio­natele mondiale de caiac-canoe^ Transmisiune directă de la Copen-­ haga. Comentator Radu Urzicea­­nu­­ 17.40 Atletism : «Cupa Eu­ropei“ — semifinale. Participă­­ Austria, Cehoslovacia, Elveţia,­ Italia, Polonia, U.R.S.S. şi Ro­mânia. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii » 19.40 Te­lejurnalul de seară » 20.15 Film artistic : „Heidi* » 22.00 Jocuri marinăreşti » 22.10 Invitaţii noş­tri: Mihaela Mihal, Nina Pizell (Suedia), Ali Primera (Venezuela)» 23.00 Telejurnalul de noapte; 23.301 închiderea emisiunii programu­lui 1* LUNI 3 AUGUST 1970 i 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera » 18.05 „Miniteh­­nicus 70" » 18.35 Panoramic şti­inţific » 19.00 Actualitatea în e­­conomie ; 19.20 1001 de seri —5 emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Re­flector » 20.00 Roman foileton : «Iluzii pierdute“ (III) , 21.00 Se­­lecţiuni din Festivalul internaţio­­nal de muzică uşoară — Sopot 1969 , 21.30 Rampa , 22.10 Tele­jurnalul de noapte » 22.20 Fotbal : Retrospectivă Mexic 70 » 23.50! închiderea emisiunii.; Cinematografe VICTORIA i .Dreptul de a IS naște", orele : 9 i 11.20 ; 14 i 16.20 i 18.40 ; 21. REPUBLICA i „Afurisitul de bunic*, orele : 9 i 11.10 i 14.30 , 16.40 , 18.50 ; 21 și la grădina „RIPA GALBENA*,, ora 2*0.30. Cinematograful de artă’ COPOU : «Stan şi Bran contra­bandişti". «Stan şi Bran în ghea­rele geloziei", orele : 9 . 11 » 15, 17 , 19 , 21. ARTA : «Adio Texas", orele : 9.15 , 11.15 » 15 » 17 , 19, 21. Grădina «POMUL VERDE“, Program de filme pentru copii şi tineret, ora 9. „Bănuiala", ora­ 20.30. Casa de cultură «TATA-* IAŞI“ . Program de filme pen­tru copii şi tineret, ora 10. „Mi­reasa era în negru", orele : 16 ; 18 20. NICOLINA : Program dat filma pentru copil şi tineret, or­­ra 10. „Iubita lui Graminia", ci­nemascop, orele : 16 ;• 18 ; 20.­ C. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi Agenţia Judeţeană de turism Iaşi a O.N.T. anunţă că pentru satisfacerea solicitanţilor ce n-au mai putut, obţine locuri la ex­cursiile din Nordul Moldovei şi de la Lacul Roşu, pentru zilele de 1—2 august şi respectiv 4—1 5 august a.c., se organizează ex­cursii, pe aceleaşi trasee, trans­portul făcindu-se cu autocarul,­ astfel : Iaşi Lacul Roşu — mănăsti­rile de la Tg. Neamţ, în zilele de 5—6 august, la preţul de 150 lei pentru o persoană; Iaşi — mănăstirile din Bucovi­na — Ipoteşti — Mirceşti, în zi­lele de 8 şi 9 august, la preţul de 170 lei pentru o persoană., Pentru asigurarea locurilor do­rite trebuie să se facă înscrieri pînă la data de 4 august. La excursia de pe traseul Iaşi — Braşov — Curtea de Argeş —­ Valea Oltului — Sibiu — Tg. Mu­reş — Cheile Bicazului — Piatră­ Neamţ — Iaşi, care va avea loc în zilele de 7, 8 şi 9 august, ia­ preţul de 380 lei, se mai primesc înscrieri numai pînă în ziua de 5 august a.c. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cer temm­porar noros. Izolat se vor sem­nala instabilităţi atmosferice mar­cate de averse slabe tempora­re. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic.­ Temperatura aerului uşor varia­bilă. Minimele vor fi cuprinse în­tre 14 și 17 grade, iar maxima­la între 23 și 29 grade. ­ A

Next