Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-02 / nr. 7426

y X . mi xxxi Nr. 7420 DUMINICA AUGUST 1970 4 PAGINI JO BANI * C­A Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean f.—II,,, I nnB 1­IWHUii I Hi milirile I art Mii i i 111! III iiillM Uzina de reparaţii din Iaşi a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii cunoaşte încă atmosfera caracteristică a activităţii de reprofilare, unde, din mers, reparaţiile la tractoare şi motoare stabile care se executau cu priori­tate pînă nu de mult, cedează treptat locul construirii unor utilaje şi instalaţii specifice agriculturii (pentru iri­gaţii, distribuitoare, elevatoare etc.) şi a unor piese de schimb pentru tractoarele şi maşinile agricole din ţară şi din import. Deşi condiţiile sunt mai dificile, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni depune eforturi susţinute pentru o rentabilitate ridicată la noile repere ce sunt in­troduse în fabricaţie, iar greutăţile inerente acestui în­ceput sunt învinse. Pînă acum, uzina a îndeplinit şi depă­şit principalii indicatori de plan, înregistrînd (din primul semestru) o economie la preţul de cost de 429.000 de lei. Utilizarea eficientă a materiilor prime şi materialelor — în cazul de faţă a metalului — este unul din obiecti­vele care îşi menţine şi în prezent actualitatea, întrucît punerea de acord a consumurilor specifice cu progresul tehnic, pe care-l înregistrează continuu industria, consti­tuie nu numai o necesitate, dar şi principalul factor de ridicare a eficienţei întregii activităţi economice. Dacă avem în vedere condiţiile specifice în care-şi desfăşoară activitatea această unitate, în sensul executării a peste 100 de repere, din care unele chiar în 2-3 exemplare (deci în serie mică), se poate aprecia că rezultatele obţi­nute în primul semestru la uzina ieșeană reflectă unele elemente pozitive. Dar aceasta nu înseamnă că toate po­sibilităţile s-au epuizat, că drumul spre mai bine s-a în­chis, lucru ce a reieşit, de altfel, şi din discuţiile purtate cu unele cadre de răspundere din uzină. Interlocutorii noştri au scos în evidenţă unele căi, explorate insuficient, de creştere a productivităţii muncii, a rentabilităţii şi deci de sporire a beneficiilor. „Dimi­nuarea numărului de repere pe care uzina le fabrică în prezent (o eventuală specializare a producţiei) , ne spu­nea maistrul Nicolae Dănilă, secretarul organizaţiei de partid, ne-ar permite o mai temeinică pregătire a tehno­logiei de fabricaţie, o specializare a muncitorilor şi în felul acesta o creştere substanţială a productivităţii mun­cii şi reducerea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs". De aserte­enea, s-a amintit şi de necesitatea în­fiinţării în cadrul uzinei a unui atelier specializat în pro­totipuri şi dispozitive, care ar duce la îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi construirea acestora în condi­ţii mai bune şi mai operativ. „Problema a fost pusă în Adrian BARTIC (continuare în pag. a 3-a) B­I­B­L­I­O­A CENTRALĂ HIT EMIN­ES Sesiune jubiliară „Al. Myller“ Intre 20 şi 25 au­gust a.c., va avea loc la Universita­tea „Al. I. Cuza" din Iaşi sesiune­a ju­biliară „A. Myller” a seminarului ma­tematic ieşean, or­ganizată cu ocazia celei de a 60-a a­­niversări a acestei prestigioase şcoli de matematică din mu­nicipiul nostru. Cu acest prilej, va a­­vea loc sărbători­rea a 60 de ani de la numirea prof. A. Myller — interne­întcirul »/iftUi î Ar.,« tyiv/iuji i­v: .ţi­sr­­ne de matematică şi fondatorul semi­narului care-i poar­tă numele — în postul de profesor la catedra de geo­metrie analitică a Universităţii ieşene. Lucrările sesiunii se vor desfăşura in patru secţii: alge­bră şi domenii co­nexe, analiză şi e­­cuaţii diferenţiale, geometrie şi topo­logie, mecanică şi matematici aplicate. Şi-au anunţa­t participarea la a­­ceastă sesiune 40 de matematicieni din diferite ţări şi cir­ca 50 de specialişti din alte oraşe ale ţării noastre. Para­lel cu lucrările se­minarului se vor desfăşura şedinţe de lucru ale comitetu­lui de conducere al Uniunii matematici­enilor din­­ ţările balcanice. Itinerarii peste turistice hotare Vacanţă 1970. Clasicei dileme a vacanţei — la munte sau la mare — vine să i se adauge, şi în ultimii ani tot mai mult, şi o a treia va­riantă — excursia pes­te hotare. Pentru a ve­ni în sprijinul celor ce optează pentru această atractivă variantă, m-am adresat tovarăşului ŞTE­FAN TOTH, director ge­neral adjunct la Agenţia centrală O.N.T. pentru turism intern, care, în cele ce urmează, ne prezintă o parte din ac­ţiunile pregătite de O.N.T. pentru actualul sezon estival. Ca urmare a aranjamentelor Încheiate cu partenerii de peste hotare, în acest an au fost programate un mare nu­măr de excursii internationale, pe diferite itinerarii şi cate­gorii de servicii, in peste 100 variante. In stabilirea lor, s-a ţinut seama de preferinţele şi sugestiile primite din partea turiştilor, care pot astfel be­­neficia de excursii cu o du­rată de la 1 la peste 15 zile, cu programe de vizite la mu­zee, expoziţii, monumente şi locuri istorice etc. Prin conţi­nutul lor, excursiile peste ho­tare oferă, pe lingă o odihnă plăcută, posibilitatea documen­tării culturale sau profesiona­le, cunoaşterea noilor reali­zări din ţările vizitate. La ce­rerea unor colective din între­prinderi, instituţii sau organi­zaţii, agenţiile O.N.T. organi­zează excursii speciale pe iti­­nerariul şi cu programul dorit, ca excursii combinate prin U.R.S.S. şi R.P. Polonă, în R.P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, in Bulgaria şi R.S.F. Iugoslavia. De asemenea, cetăţenii români pot petrece concediul de odihnă in renu­mitele localităţi de pe litoralul Mării Negre, la Soci în Uniu­nea Sovietică, şi la Varna in R.P. Bulgaria. Ţinind cont de dezvoltarea tot mai mare a turismului au­tomobilistic, pentru acest an Agenția centrală O.N.T., în co­laborare cu Automobil Clubul Român, au pregătit şi pun la dispoziţia automobiliştilor di­verse servicii. Indiferent dacă turistul călătoreşte în grup sau individual, el poate bene­ficia în R.P. Bulgaria, R.S. Ce­­hoslovaciă, R. D.. Germană, R.P. Polonă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. de servicii de cazare şi masă, de diverse categorii. In unele ţări se pot obţine şi servicii parţiale. Ca o noutate se poate menţiona faptul că în acest an cu firma Cedok din R. S. Cehoslovacă s-a stabi­lit pentru turiştii individuali cu autoturisme, motociclete sau cu trenul, ca în baza u­­­nor comenzi primite de la O.N.T., acestora să li se per­­­­iecteze serviciile şi programul turistic la destinaţie, de pri­ma agenţie a partenerului. In acest fel, turiştii au posibili­tatea să-şi organizeze şederea şi itinerariul la faţa locului, în cadrul sumelor globale a­­chitate în ţară. In scopul ale­gerii itinerariului, cunoaşterii tuturor amănuntelor în legătu­ră cu călătoria dorită, turiştii automobilişti se pot adresa a­­genţiilor O.N.T. şi filialelor A.C.R. judeţene. Răspunzind solicitărilor unor categorii de turiști care prefe- Constantin PAVEL (continuare in pag. a 8-a) froletmvii din toate fárile, uniţi-vá! Uzina mecanică «Nicolina» Se îmbunătăţesc mereu indicatorii economici In urma unor măsuri tehni­­co-organizatorice eficiente, ac­tivitatea productivă la Uzina mecanică „Nicolina" cunoaşte o continuă îmbunătăţire. Ast­fel, după 7 luni din acest an, se înregistrează un spor de producţie marfă fabricată, faţă de prevederi, de 8,1 milioane lei. Au fost realizate peste plan 20 de echipamente de buldozer pentru tractor S.650, 41 de scarificatoare, s-au e­­fectuat reparaţii la 188 de va­goane (în unităţi echivalente). Gradul de economicitate a producţiei este dovedit şi de creşterea volumului de bene­ficii. După 7 luni, uzina a ob­ţinut un beneficiu suplimentar de 2,3 milioane Iei. Economist I. SCHAFER corespondent Maşini care mai mult stau, in loc să lucreze Mecanizatorii şi ţăranii coo­peratori, cadrele de specialitate din numeroase unităţi agricole, îndrumate îndeaproape şi com­petent de organele locale de partid şi de stat, se străduiesc să termine în cel mai scurt timp recoltarea griului şi însă­­mînţarea culturilor succesive. Impune mult acest lucru şi timpul destul de înaintat, pre­cum şi temperaturile ridicate care au adus gri­ul, în multe părţi, în stadiul de su­­pracoacere. De a­­ceea, fiecare zi, fiecare ceas sunt hotăritoare pen­tru adunarea fără pierderi a recoltei de griu şi semă­natul culturilor succesive. Apreciind cum se cuvine e­­forturile depuse (avem in ve­dere faptul că sunt multe uni­tăţi care au încheiat sau sunt pe cale de a încheia recol­tatul griului), trebuie să con­semnăm şi de astă dată că mai sunt încă destule defici­enţe şi neajunsuri care nu pot fi trecute cu vederea. Căci, un raid întreprins în mai multe unităţi ne-a scos în evidenţă că la recoltare mijloacele me­canizate sunt folosite insufi­cient sau chiar de loc, pentru că se defectează des şi, din păcate, remedierile nu se fac operativ. Pe de altă parte, pre­gătirea terenului şi însămînţa­­rea culturilor succesive sunt tărăgănate fără motiv. Să concretizăm. La C.A.P. Balş, deşi recoltatul se poate considera că a ajuns către sfîrşit, am găsit vineri seara cele patru combine şi două baletiere in ultima tarla de 30 de hectare de la punctul „Be­jeneasa", mai mult stînd, de­cit lucrînd. Trei combine erau defecte. Ing. şef al C.A.P., tov. Tom­a Rădulescu, ne-a precizat că astfel de greutăţi au fost intîmpinate in tot timpul cam­paniei. S-au defectat des atît combinele, cit și tractoarele. I-am văzut pe Alexandru Bu­liga, şeful secţiei I.M.A., şi pe tractoriştii săi cum se chinuiau singuri să repare stricăciunile, dar nu reuşeau. Ajutorul pro­mis de I.M.A. Tg. Frumos, mai cu seamă că trebuiau aduse nişte piese de schimb, intîrzia să vină, deşi Întreprinderea e situată la numai ciţiva kilo­metri. O situaţie, asemănătoare am găsit-o şi pe o tarla vecină, dar care aparţine C.A.P. Tg. Frumos. Erau în total 7 com­bine şi 3 baletiere. Discutînd cu brigadierul Nechita Dumi­­triu, acesta ne-a spus: „O combină, a lui Constantin Bo­ca, n-a lucrat azi de loc. Are o defecţiune căreia nu-i dă de capăt de dimineaţă nici şeful de secţie. Alte două combine, abia pe la orele 16 au putut fi puse In funcţiune. Şi cele­lalte 4 au lucrat mult sub ca­pacitatea lor. Şi asta tocmai cînd credeam că terminăm tar­laua, de aici din „Bejeneasa“ ca să ne mutăm mîine In ulti­mul lan de 55 de hectare al brigăzii noastre­. Intilnindu-l pe tov. Mihai Iorga, secretarul comitetului comunal de partid, acesta ne-a confirmat că în aceeaşi situa­ţie critică se află şi secţiile I.M.A. Tg. Frumos, care de­servesc celelalte cooperative din comună. „Căderea tractoa­relor şi combinelor se dato­­reşte faptului că reparaţiile s-au făcut de mîntuială, iar acum, la înlăturarea defecţiu­nilor, se intervine cu întîrzie­­re. Apoi, lipsesc unele piese de schimb care ar fi trebuit procurate cu multă vreme îna­inte de campanie" — a conchis nemulţumit interlocutorul. Consecinţele sint mari. A­­naliztnd ritmul recoltării din I lan sau al treierişului din clăi, I observăm că din cele 14 com- I bine, cite deservesc C.A.P. Tg. Frumos, numai ctteva au reu­şit să realizeze, rareori, 10 000 —12 000 kg. griu pe zi. Cele­lalte, şi Îndeosebi cele pe care lucrează Alexandru Costea, Mihai Hanganu, Ion Şleapcă, Mihai Moldovanul, Ion Bălan, Alexandru Spac şi alţii se pre­zintă cu un bilanţ zilnic de a­­bia cîteva sute de kilograme. Se Înţelege atunci de ce la C.A.P. Tg. Frumos din cele 1 100 hectare cu griu s-au recoltat 800 hectare, treie­­rindu-se abia un sfert din produc­ţia strlnsă. Un ritm nesatis­făcător de lucru s-a menţinut a-­­proape în toată campania de recoltare şi la C.A.P. Leţcani. Neajunsurile în organizarea muncii şi in uti­lizarea necorespunzătoare a mijloacelor mecanizate din a­­ceastă unitate le-am mai con­semnat. Suntem­ Insă nevoiţi să insistăm din nou asupra lor, deoarece acestea, continulnd să dăinuie, menţin unitatea codaşă pe judeţ nu numai la recol­tarea griului, ci şi la celelalte lucrări. Astfel, la Leţcani, nici vineri seara nu se Încheiase treierişul mazărei. Asta pentru că chiar a doua zi după ce se reparaseră cele două com­bine, una dintre ele s-a stricat iarăşi imediat ce a fost pusă în funcţie, iar mai apoi şi tractorul celeilalte. Pină s-au remediat şi aceste stricăciuni s-a făcut tirziri şi astfel s-a tre­ierat cu o combină abia I 300 kg. mazăre, iar cu a doua I 700 kg. Asemenea deficienţe influ­enţează negativ şi recoltatul griului. La brigada de cimp, condusă de Romulus Arhir, se aşteaptă ca cele două combine să termine mazărea pentru a le folosi la recoltat în ultimul lan de 61 hectare, sau la tre-Mihai ICHIM (continuare în pag. a 3-a) In „vîrf“ de campanie agricolă Iași. Arhitectură nouă în dealul Copoului. ! ! h pagina a 4-a : î ---------------- : ■ ■ Premierul Ciu En-lai ■ a primit delegația ■ militară română ■­­ 2 ■ Evoluţia crizei de guvern ■ din Italia 5 ■ Noi răpiri de diplomaţi 5 2 în Uruguay Noi nave lansate la apă In ultima decadă a lunii iu­lie, apele Dunării s-au­­tul­burat" de 7 ori, in dreptul Șantierului naval din Brăila întrucît aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. Mai întîi a fost lansat un remor­cher maritim, de 1.640­­­. P., apoi 5 șalupe de 150 G.P. şi în fine un şlep de 1.500 tone. Pe calele de asamblare au a­­părut acum alte şalupe, alte şlepuri şi remorchere, care timp de 2 luni au stat la adă­post de apele revărsate ale fluviului. In prezent, colectivul Şan­tierului brăilean lucrează In schimburi prelungite pentru a recupera rămînerea în urmă pricinuită de inundaţii. Unii indicatori ai planului, cum sunt productivitatea muncii şi producţia globală, au şi fost atinşi. (Agerpres). La cooperativa agri­colă din Ţigănaşi, se dă zor pentru termina­rea recoltării griului. Foto: G. PAUL în pag. a 2-a Cadran săptămînal . Mijloacele de transport din anul 2000 Interesante descoperiri arheologice Grupul de scafandri condus de Constantin Scarlat, şeful sectorului de cercetări subac­vatice, din cadrul Muzeului Marinei Române, căruia i s-au alăturat, în timpul lor liber, scafandrii de la D.N.M. Na­­vrom, a întreprins în vara a­­cestui an interesante acţiuni pentru cercetarea fundului mării în zona Cazinoului. Cu acest prilej au fost scoase la suprafaţă ţigle de Kersones, amfore de Rodos şi Millet, an­core şi lemn de corăbii, ves­tigii care, după aprecierile specialiştilor, atestă că locul pe care este amplasat actua­lul Cazinou nu s-ar fi aflat la ţărm, ci ar fi fost situat în centrul Tomisului elenistic. In această zonă au fost filmate, pe fundul mării, diguri şi an­trepozite, case prăbuşite, co­loane de temple, frînturi de străzi. Toate aceste descope­riri vin în sprijinul presupu­nerii că această parte a anti­cului Tomis a fost înghiţită de apele mării în urma unei catastrofe. (Agerpres) .------------1 SCHIŢE IN CREION -SA CUNOASTEM SI SA FIM CUNOSCUŢI Recent mi s-a întors un prieten după o călă­torie mai lungă făcută prin ţară şi mi-a declarat sincer uimit : - Nici n-am bănuit că avem locuri atit de fru­moase la noi ! ! Adevărat ! Din păcate, adevărat ! Mulţi dintre noi nu cunoaştem frumuseţile patriei nici pe departe şi une­ori ajungem să ne străduim a vizita Viena înainte de a trăi marile bucurii ce le oferă Ceahlăul ori Galaţii­­ şi el reuşit oraş pe Dunăre, poartă spre raiul Deltei. Ba mai mult , cunosc locuitori ai Iaşilor, care nu ştiu prea bine ce bijuterii avem în zona industrială, n-au urcat in toamnele ruginite pe dealul Cătălina, la cetatea da­cică, să audă zvon de cîntec din viile Cotnarului. Nu-s pu­ţini nici cei care sînt străini pînă şi de frumuseţile Bîrno­­vei, iar dacă se încumetă a merge acolo socotesc că „şi-au făcut datoria" boind o bere la cabană. Şi ce minunat este să dormi o noapte în pădure ! E drept că suntem­ şi tare timizi în materie de popularizare a frumuseţilor noastre şi - nu-i mai puţin ade­vărat - încă puţin pricepuţi să punem în valoare aceste co­mori. Am fost de mai multe ori în străinătate şi am văzut cum cite un deluşor de trei-patru sute de metri (nu exa­gerez) era proclamat munte şi împănat cu restaurante-ho­­teluri, scene in aer liber, unde se desfăşoară festivaluri na­ţionale sau chiar internaţionale, iar pentru o peşteră de doi­sprezece metri adîncime se percepe o frumuşică taxă de intrare. Nu departe de pretinşii munţi era un modest lac de acumulare, cam de proporţiile iazurilor mai mari din jude­ţul nostru. Ei bine, în jur, la cele cîteva hoteluri, într-o puz­derie de căsuţe de lemn şi în sute şi sute de corturi, îşi petreceau timpul liber aproape două mii de oameni. Dar să nu uităm că în acele locuri turismul se practică de foarte multă vreme, beneficiază de investiţii uriaşe, pe cînd la noi abia în anii regimului socialist tezau­rul naturii a început să fie pus în lumină. Asta însă nu scuză anumite întirzieri determi­nate de o oarecare lipsă de interes şi iniţiativă a factorilor de resort. Credem că am putea rezolva mai bine o problemă care în alte judeţe nu mai constituie tot o chestiune de studiu. Este vorba de stabilirea unor perimetre, în locuri pi­toreşti, în care ieşenii - chiar şi cei cu venituri­ obişnuite, să-şi poată face o căsuţă uşoară, de vară,­ din P.F.L.,­placaj, ori să poată închiria pentru mai mulţi ani un loc de cort, unde să meargă în zilele de odihnă pentru a mai evada din căldura oraşului zgomotos şi a se recrea. Din mai multe părţi a venit sugestia organizării unei mari festivităţi la Cotnari, în apropierea cetăţii Cătălina. Dar nu o simplă serbare de o zi, ci un adevărat festival muzical şi literar, la care să-şi dea concursul Filarmonica, Opera, Teatrul Naţional, ca şi formaţii de amatori. Timpul, bineînţeles toamna, în zilele culesului. In localitate, cu acest prilej să se organizeze un mare iarmaroc, precum şi un car­naval al culesului. Bineînţeles că sugestia poate fi substan­ţial îmbunătăţită, sau locul să fie schimbat. Să nu uităm că unul din cele mai mari centre viticole din ţară a devenit ... Iaşul, deci şi municipiul poate fi gazdă. Iar lingă motel, în cadrul viitorului muzeu etnografic în aer liber, s-ar putea amenaja un teatru de vară, de unde ascultind seara un con­cert să vedem strălucind în vale marea de stele a fostei ce­tăţi de scaun. Parcă-l văd pe maestrul Baciu dirijînd „Cînd strugurii se coc“ de Jora. Aşa ne vom face mai cunoscute­­ frumuseţile şi ne vom cunoaşte mai bine pe noi înşine.|* Mihai DUMITRU­! |

Next