Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-17 / nr. 7464

y 4 } ) mi nu * PAGINI JO DANI Proletari din toate ţ­ările, uni fi-va î ncuno laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VWJWWVWWVV«VWWWAJVVVWVWIWA«WWWVIVW Il»di-i răspunderea! [pentru desfasurareai I îisiintărilor la linip i de calitate? Gospodarii satelor sunt antrenaţi in aceste site in acţiuni de o deosebită importantă cum ar fi acelea ale stringerii recoltelor si desfăşurării insămlntărilor. Am­bele implică mari răspunderi, operativitate şi calitate, deoarece din rodul acestei toamne nu trebuie să se piardă nimic, iar cel al anului viitor trebuie aşezat pe temelii mult mai trainice. La cooperativa agricolă din Leţcani, unde am poposit recent, am stat de vorbă cu ing. Meriu Traian, preşedintele unităţii, care de de­parte se vedea că e tare supărat .Ieri, 14 septembrie, am avut prevăzut un grafic ca I.L.F.-ul să ne ridice 25 de tone de cartofi, dar tovarăşii de acolo n-au dait nici un semn de viaţă. Stăm cu circa 300 de tone de cartofi, în grămezi, pe cimp şi aşteptăm să fie preluaţi". Ne miră faptul că I.L.F.-ul nu foloseşte din plin acest timp excelent pentru preluarea şi conservarea carto­filor. Se aşteaptă cumva ploile ? La Leţcani se desfăşoară din plin lucrările pregă­titoare însămînţării păioaselor de toamnă pe cele 675 de hectare. Floarea-soarelui de pe cele 300 de hectare a fost in întregime tăiată, iar in ziua vizitei noastre a­­telajele eliberau terenul, iar combinele treierau din plin. Pe 220 de hectare ocupate de această cultură se va însămînța grîu. De aceea, zorul eliberării terenului era mare. .Azi sau miine, ne spunea preşedintele, me­canizatorii vor intra la pregătirea patului germinativ, iar către sfîrşitul săptămînii vom trece din plin la se­mănat". Asemenea preocupări, de oameni gospodari, am pu­tut vedea şi la cei din cooperativa agricolă din Bel­­­­­eşti. Dis-de-dimineaţă, inginera Georgeta Dumitrache,­­, împreună cu Mihai Lincu, preşedintele C.A.P.-ului, se 5 Îndreptau grăbiţi către sediul secţiei de mecanizare. A­­ici aveau să înceapă probarea semănătorilor cu seminţe deoarece se stabilise să se treacă deindată la semăna- 5 tul griului care în această toamnă se va face pe 1.000 de hectare. .Ceea ce ne preocupă in mod deosebit, ne spunea Inginera Georgeta Dumitrache, e să semănăm griul la timp şi in condiţii foarte bune. 450 de hectare le avem deja pregătite, numai si intre seminitorile. Întreaga suprafaţă a fost fertilizată cu circa 300 de kg. de Îngrăşăminte chimice complexe la hectar urm­înd ca doze asemănătoare să aplicăm şi pe restul suprafeţelor unde vom însămînţa grîu. Acum mergem să terminăm probarea semănătorilor pentru a putea desfăşura semă­natul cu toate forţele secţiei". Tovarăşul Mihai Lincu, preşedintele cooperativei agricole, ne-a invitat să ve­dem ritmul intens în care se desfăşoară eliberarea te­renului ocupat în prezent cu culturi Urzii, dar stabilit pentru însămînţarea griului. Tulpinele de floarea-soa­relui şi de porumb de pe aceste suprafeţe au fost deja tăiate, mijloacele de transport fiind acum antrenate la eliberarea terenului. .La marginea tarlalelor unde sînt depozitate capitulele de floarea-soarelui, combinele au intrat deja în funcţiune. Ia treieriş", ne-a spus tov. Pavel Bocancea, şeful secţiei de mecanizare. Nu departe de Belceşti, pe o tarla din şesul Bahlu­­iului, numită ,Valea Grozei", 11 întilnim pe tractoristul Ion Chetroi cu agregatul de împrăştiat îngrăşăminte chimice. In ordinul de lucru pe care-1 avea asupra sa se specifica ca în zilele de 15 şi 16 septembrie a.c. să fertilizeze o suprafaţă de circa 40 de hectare des­tinată griului. Deşi venise la lucru de dimineaţă, nici după uinei ore nu-şi începuse activitatea. Motivul î­ n Gheorghe STEJARU ». (continuare în pag. a 3-a) BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI S-a ridicat un nou bloc de prefabricate în cartierul Socola. In clișeu : aspect de pe șantier. Foto: Ov. spirtu Comerţul In oraşul Paşcani Unităţile periferice aşteaptă prefaceri înnoitoare O. C. L. mixt Paş­cani a obţinut în a­­cest an o serie de re­zultate bune în de­servirea populaţiei şi, implicit, pe linia creş­terii eficienţei activi­tăţii sub aspect eco­nomic. De altfel, ea se situează în fruntea organizaţiilor comer­ciale din judeţul Iaşi în cadrul întrecerii socialiste pe 1970. Este normal ca in cursul unui raid prin unităţile sale de des­facere să poţi consta­ta înainte de toate o serie de lucruri bune, certe realizări. Şi ele nu lipsesc la Paşcani. Unităţile din centrul oraşului — „Zîna", "­Confecţii", „Dacia", etc. — prin ţinuta lor, rivalizează cu succes cu cele mai de sea­mă unităţi similare din Iaşi. Te atrag vitri­nele amenajate cu gust, ordinea şi cură­ţenia şi mai ales a­­tenţia, solicitudinea lucrătorilor faţă de cumpărători. In ziua raidului nostru, (e drept că în zilele pre­cedente unităţile pri­miseră mari cantităţi de mărfuri) se putea constata şi o abun­denţă de mărfuri. A­­precieri pozitive sub un aspect sau altul, se pot face şi în pri­vinţa unor alte uni­tăţi, mai lăturalnice. Trebuie neapărat men­ţionată — ca o certă realizare a comerţului păşcănean — noua grădină de vară, cu care păşcănenii au toate motivele să se mîndrească. Ne vom opri aici cu evidenţierea a ceea ce e pozitiv, nu pen­tru că am fi epuizat această latură, ci pentru că intenţionăm să acordăm un spa­ţiu mai larg deficien­ţelor ce se fac încă simţite în comerţul din oraşul Paşcani şi care, diminuate sau chiar eliminate, ar spori şi mai mult pres­tigiul celor chemaţi a se ocupa de satis­facerea nevoilor de consum ale populaţiei. Avem în vedere, îna­inte de toate, unită­ţile mărginaşe şi în special cele din­ zona gării, dat fiind şi fap­tul că ele constituie o carte de vizită puţin onorabilă oferită că­lătorilor din toate colţurile ţării, ce po­posesc între două trenuri la Paşcani. Nu punem problema con­struirii unor spaţii co­merciale grandioase care să necesite in­vestiţii de milioane de lei. Totuşi, avîn­­du-se în vedere po­sibilităţile oraşului şi ale O.C.L. — mixt Paşcani, precum şi planul de sistemati­zare a oraşului, s-ar cuvenii întreprins ceva pentru ca aceas­tă zonă să dispună de spaţii comerciale cit de cit acceptabile. O mare parte din cele actuale sunt­­ necores­punzătoare ca: supra­faţă comercială, prost întreţinute (nerepa­rate şi nevăruite), u­­miditatea ce o prezin­tă depreciază calita­tea unor însemnate cantităţi de mărfuri. Se adaugă dezordinea şi lipsa de curăţenie (magazinul metalo­­chimice, „Mezeluri­­brînzeturi", „Autoser­vire", librăria, unită­ţile de alimentaţie publică etc.), datora­te neglijenţei şi dez­interesului gestiona­rilor, cit şi slabei aprovizionări a unită­ţilor. In cartierul Vatra nu există nici un chioşc de vînzare a plinii. Organele com­petente au uitat pro­babil că înainte de inundaţiile din luna mai, acest chioşc da vînzare exista, ar fi cazul ca chioşcul res­pectiv să fie reaşezat cit­­mai repede la lo­cul lui, pentru ca ce­tăţenii cartierului să nu parcurgă­­ aproxi­mativ 1 km ca, să-şi cumpere pline. Fiindcă veni vorba de aprovizionare, să ne oprim puţin la deficienţele ce se fac simţite în această pri­vinţă nu numai la u­­nităţile mărginaşe, unde golurile sunt mai mari, ci şi la ma- Gh­ MI­HAL­ACHE (continuare in pag. a 3-a) ■ Poziţia fruntaşă se cere apărată şi conso­lidată ■ Unităţile comerciale din zona gării — o carte de vizită puţin onorabilă ■ Aprovizionare în „campanii“? Numărul 75.000 La Uzina „Electopulere” din Craiova a fost realizat transformatorul electric pur­­tind numărul de fabricaţie 75.000. Jubileul corespunde cu Îndeplinirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei In ac­tualul cincinal la acest impor­tant sortiment de producţie. După cum rezultă din situa­ţiile statistice, din 1966 şi pî­­nă in prezent, aici au fost fa­bricate diferite transformatoa­re electrice a căror putere de­păşeşte cu 52 la sută pe cea însumată de produsele simi­lare realizate în industria noastră în anii 1960—1965. Nivelul producţiei fabricii de transformatoare a uzinei în­trece in acest an de 42 de ori producţia ţării din 1950.Asor­timentul respectiv, de 5* ori pe cea din 1960 şi este dublă comparativ cu cea din 1965. (Agerpres). în pag. a 3-a Sport DENSITA­TEA TIMPULUI NOSTRU Scurgerea timpului s nu asi­gură prin ea Însăşi ritmul de evoluţie al unei societăţi, evo­luţia nefiind ceva care, fatal­mente, merge în paralel cu timpul. Este suficient sa ne gîndim la sărăcia timpului pa­leolitic extins cu o slabă den­sitate sute de mii de ani. O vorbă mai veche spunea că cine stă pe loc dă în reali-* tate înapoi. De aceea, răsfoind cronici încărcate de ecouri în­depărtate, de seva cuvîntului vechi, vom descoperi că, peste anumite perioade, autorul a aş­ternut o simpla frază ca o conjuncţie, ca o trăsătură de unire către alţi ani cărora eve­nimentele le-au conferit perso­nalitate şi sens. Erau ani în care timpul nu avea suficientă densitate istorică. In anii socialismului, timpul a devenit mai dens, ca rezul­tantă a unui raport direct pro­porţional cu valorile nou crea­te in spaţiul ţării noastre, cu puterea ei economică, socială mereu crescîndă. Altfel spus, încărcătura de realizări pe oră, pe minut, mereu mai mare în toate domeniile dă și timpului noi valori. Am ajuns astfel să ne obișnuim cu un nou fel de timp, cu un timp la a cărui trecere implacabilă am uitat de mult sa privim cu indiferenţă ori cu simplă uimire. Ne-am obişnuit cu un timp căruia noi îi scriem biografia, căruia noi îi suntem­ autori. Cronicarul nu ar mai avea cum să rezume anii într-o singură frază. Fie­care zi aduce în prim plan fapte memorabile, evenimente fără a căror consemnare is­toria şi-ar refuza adevărul e­­senţial. Reconstituind secvenţă cu secvenţă drumul ultimelor de­cenii, avem imaginile pline de dramatism ale lanţului de fap­te şi evenimente care în aso­cierea lor organică, în unici­tatea spiritului revoluţionar pe care îl degajă, vorbesc despre copleşitoarea consistenţă a pe­rioadei care, marcînd desfăşu­rarea unui neîntrerupt proces re­voluţionar, a schimbat structu­ral înfăţişarea României moder­ne : intensa activitate politică şi organizatorică pentru cîştiga­­rea bătăliei împotriva reacţiu­­nii, reforma agrară, instaurarea guvernului revoluţionar-democra­­tic, proclamarea republicii, na­ţionalizarea principalelor mijloa­ce de producţie, trecerea la dezvoltarea planificată a eco­nomiei naţionale avînd ca pi­vot central ‘industrializarea so­cialistă, înfăptuirea cooperativi­zării agriculturii,­­lichidarea de­finitivă a exploatării omului de către om, generalizarea rela­ţiilor socialiste de producţie în întreaga economie naţională, dezvoltarea în adîncime a noii orînduiri sociale, ridicarea pe platforma superioară a edifică­rii societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate ... Dacă cineva ar asocia aces­­te momente, reconstituindu-le din reportajele vremii ar obţi­ne, neîndoios, imaginea unei uriaşe epopei ai cărei eroi sun­tem­ noi, cei 20 de milioane, şi al cărei final este România de azi stînd cu fruntea lui în con­clavul popoarelor. Avînd definite clar ţelurile sale programatice în concordan­ţă cu tendinţele fundamentale ale societăţii noastre, partidul comunist a fertilizat capacitatea şi energia poporului român, l-a ridicat, prin virtuţile sale de forţă de avangardă, pe culmi tot mai înalte ale creaţiei is­torice, în lupta cu timpul, con­­vertindu-i conştiinţa revoluţio­nară într-un uriaş efort con­structiv. In desfăşurarea aces­tui efort, hotâririle adoptate de Congresul al IX-lea şi dezvol­tate de Conferinţa Naţională, iar acum un an măreţul pro­gram de edificare a societății socialiste multilateral dezvolta­te elaborat de Congresul al X- lea al partidului comunist con­stituie momente hotăritoare în lupta poporului român cu timpul. De aceste momente vor ră­­mîne legate abordarea a ceea ce frîna mersul rapid înainte, a ceea ce era vetust, rigid, Simplist şi dogmatic în repre­zentările noastre despre noua societate, afirmarea dreptului şi totodată a datoriei de a gîndi şi acţiona creator, accelerarea impresionantă a ritmului dez- C. IONESCU (continuare în pag. a 3-a) Reuniune ştiinţifică internaţională La hotelul „Internaţional" din Mamaia s-au deschis miercuri dimineaţa lucrările Conferinţei anglo-române „Ma­tematica în arheologie şi In ştiinţele istorice", reuniune ştiinţifică internaţională, or­ganizată de Academia Repu­blicii Socialiste România în colaborare cu Royal Society din Londra, cu participarea Societăţii de ştiinţe matema­tice şi a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din România. Conferinţa este prima ma­nifestare ştiinţifică pe această temă. La lucrări participă a­­proximativ 100 de oameni de ştiinţă, savanţi de renume a­­tît din cele două ţări orga­nizatoare cit şi din Franţa, Italia, S.U.A. şi R.F. a Ger­maniei. In cuvîntul de deschidere, acad. Şerban Ţiţeica, vicepre­şedinte al Academiei, a subli­niat importanţa acestei reu­niuni ştiinţifice, arătînd că ea este o expresie vie a modifi­cărilor petrecute în structura generală a ştiinţelor, este e­­fectul noilor relaţii interdis­­ciplinare. Pînă la 24 septembrie, în cadrul conferinţei sunt progra­mate aproape 60 de expuneri şi comunicări, mese rotunde, vizite de lucru la Muzeul de arheologie şi Edificiul roman cu mozaic din Constanţa, la Cetatea Histria şi Adamclisi. (Agerpres) ■ ■ ■ In pagina a 4-a ■ Lucrările Adunării Generale a O. N. U. ■ ■ Situația din Iordania­­ ■ Comentariu extern Implicațiile unui scrutin : ■ ■ întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic­­ superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, s-a intîlnit la se­diul C.C. al P.C.R., într-o con­sfătuire de lucru, cu cadre di­dactice şi de conducere in în­­văţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Ma­nea Mănescu Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, minis­trul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost ana­lizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţiona­rea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat rea­lizările obţinute în ultimii ani in dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor, ",de specia­lişti, precum­i şi sarcinile tot mai importante ce revin econo­mistului in actualul stadiu de dezvoltare a economiei natio­nale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfec­ţionarea lui in continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregăti­rea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe discipline­le moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţe­lor etc. S-au făcut totodată pro­puneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea eco­nomiştilor, pentru perfecţiona­rea activităţii cadrelor didac­tice care lucrează în Invăţă­­mîntul economic. Luind cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescind al cadrelor di­dactice în formarea viitorilor economişti şi a dat Indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a în­tregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Se­cretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă califica­re profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complete pe care le ridică pro­ducţia, întreaga viaţă economi­că a ţării, să lupte pentru în­lăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promo­toare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economi­ce în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoa­re a tuturor rezervelor, să or­ganizeze în bune condiţii acti­vitatea Întreprinderilor, a uni­tăţilor de producţie în care lu­crează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din in­­văţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţi­fică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în­ promovarea continuă a cerce­tării ştiinţifice economice în concordanţă cu cerinţele me­reu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbateri­lor, vor contribui la perfecţio­narea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Primele cărţi sunt primite cu bucurie de cei mai mici şcolari. Instantaneu din clasa I B, de la Şcoala generală nr. 11 din Iaşi. Foto: L. STRATULAT—coresp. Expoziţie de artă plastică De cîteva zile, sala „Victo­ria" găzduieşte o expoziţie de pictură, grafică şi sculptură a artiştilor plastici ieşeni Victor Mihăilescu-Craiu şi dr. Con­stantin Gheorghiu. La vernisaj, in prezenta unui numeros public vizitator, a vor­bit prof. dr. docent Constan­tin Ciopraga. Expoziţia, ce va fi deschisă pînă la 1 octombrie a.c., cu­prinde 60 de lucrări de pictu­ră şi 16 de grafică ale picto­rului Victor Mihăilescu-Craiu, (compoziţii, portrete, peisaje, naturi statice). Dr. Constantin Gheorghiu expune 30 de lucrări de sculptură în lemn, piatră, mar­mură, gips patinat reprezen­­tînd compoziții, portrete, pre­cum și trei desene cu aplicari în tempera. LA PORŢILE DE FIER Zilele trecute, s-au Împlinit 6 ani de cînd la Gara Văii şi Sip au În­ceput lucrările de construcţie a Sis­temului hidroener­getic şi de navi­gaţie Porţile de Fier, obiectiv im­portant înscris In planul de dezvol­tare energetică a României şi Iugo­slaviei. Eforturile depuse In acest interval pe ambele maluri ale Dunării au transformat ve­chea înfăţişare a locurilor, au făcut să se materializeze o parte dintre pro­iectele comune e­­laborate de specia­liştii din cele două ţări vecine şi pri­etene. Mii de mun­citori şi ingineri din întreprinderea de construcţii hi­droenergetice şi întreprinderea e­­nergo-montaj Bucu­reşti, întreprinde­rea electro-montaj Sibiu, întreprinde­rea de construcţii Porţile de Fier şi altele, de numele cărora este legată apariţia celor mai puternice obiecti­ve energetice ri­dicate In ţara noastră In anii de edificare a socia­lismului, sunt an­gajaţi de 6 ani în­tr-o impresionantă bătălie cu fluviul, cu natura pentru a smulge lumină şi putere din cursul milenar al apei. Şi eforturile depuse zi şi noapte iară Încetare au dat viaţă primelor o­­biective, aduclnd In etapa finală ma­rea confruntare cu Dunărea. S-au suc­cedat evenimente după evenimente, fiecare avînd spec­taculozitatea măre­ţiei lui. Căile de circulaţie au fost „mutate" pe tra­see situate la 30— 50 m înălţime faţă de cele vechi. Du­nărea a fost obli­gată să cedeze for­ţei omului, pentru ca exact în mijlo­cul ei să se poată ridica barajul de­­versor aliat In plin proces de execu­ţie. Navigaţia se desfăşoară pe o cale nouă, un lung culoar din beton şi oţel dat în exploa­tare In anul trecut pe malul românesc al fluviului prin care au trecut sub felurite pavilioane circa 25.000 nave. De aproape o lu­nă de­­ zile apele Dunării învîrt pri­mele turbine. Pri­mul hidroagregat al centralei elec­trice de pe malul românesc a și tri­mis In acest timp spre consumatori mai mult de 20 mi­lioane Kw oră e­­nergie electrică. Pe Dunăre, în a­­monte de centrală, s-a încheiat în li­nii generale stră­mutarea localităţi­lor aflate în zona ce va fi ocupată de apele lacului de acumulare. Insu­la Adam Kaleh pă­răsită în întregi­me de populaţie este de acum în mare parte acope­rită de apă. Orşo­va are o vatră nouă în care a­­lături de vechii lo­cuitori s-au stabi­lit familii din co­munele Jupalnic, Tufări, Caramnia şi Eşelnita. Peri­metrul fostei co­mune Vîrciorova este complet sub apă. Foştii săi lo­cuitori şi-au durat gospodării noi in Schela Cladovei, cartier al munici­piului Turnu-Seve­­rin, familiile din Ogradena, Tisovi­­ta şi Plăvişevlța s-au stabilit în al­te localităţi. Mai mult de 3.000 de familii din această zonă s-au mutat în locuinţe noi. La Şimian, pe o insulă nelocuită pînă în prezent, se află în stadiu final de con­strucţie muzeul Adam Kaleh. Se fac intense pregătiri pentru ca această insulă să devină un interesant loc de agrement pen­tru turişti. In timp ce nu­mărul constructo­rilor pe acest şan­tier este în conti­nuă scădere, sar­cinile lor apro­­piindu-se de sfîr­­şit, montorii nu-şi economisesc efor­turile pentru a da finalitate întregii lucrări. După ce au dat în exploa­tare primul hidro­agregat, ei au ter­minat operaţiile principale de mon­taj la hidroagre­­gatul următor, a­­vind condiţii ca pînă la sfîrşitul L. S. (continuare in pag. a 2-a)

Next