Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-17 / nr. 7464
y 4 } ) mi nu * PAGINI JO DANI Proletari din toate ţările, uni fi-va î ncuno laşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VWJWWVWWVV«VWWWAJVVVWVWIWA«WWWVIVW Il»di-i răspunderea! [pentru desfasurareai I îisiintărilor la linip i de calitate? Gospodarii satelor sunt antrenaţi in aceste site in acţiuni de o deosebită importantă cum ar fi acelea ale stringerii recoltelor si desfăşurării insămlntărilor. Ambele implică mari răspunderi, operativitate şi calitate, deoarece din rodul acestei toamne nu trebuie să se piardă nimic, iar cel al anului viitor trebuie aşezat pe temelii mult mai trainice. La cooperativa agricolă din Leţcani, unde am poposit recent, am stat de vorbă cu ing. Meriu Traian, preşedintele unităţii, care de departe se vedea că e tare supărat .Ieri, 14 septembrie, am avut prevăzut un grafic ca I.L.F.-ul să ne ridice 25 de tone de cartofi, dar tovarăşii de acolo n-au dait nici un semn de viaţă. Stăm cu circa 300 de tone de cartofi, în grămezi, pe cimp şi aşteptăm să fie preluaţi". Ne miră faptul că I.L.F.-ul nu foloseşte din plin acest timp excelent pentru preluarea şi conservarea cartofilor. Se aşteaptă cumva ploile ? La Leţcani se desfăşoară din plin lucrările pregătitoare însămînţării păioaselor de toamnă pe cele 675 de hectare. Floarea-soarelui de pe cele 300 de hectare a fost in întregime tăiată, iar in ziua vizitei noastre atelajele eliberau terenul, iar combinele treierau din plin. Pe 220 de hectare ocupate de această cultură se va însămînța grîu. De aceea, zorul eliberării terenului era mare. .Azi sau miine, ne spunea preşedintele, mecanizatorii vor intra la pregătirea patului germinativ, iar către sfîrşitul săptămînii vom trece din plin la semănat". Asemenea preocupări, de oameni gospodari, am putut vedea şi la cei din cooperativa agricolă din Beleşti. Dis-de-dimineaţă, inginera Georgeta Dumitrache,, împreună cu Mihai Lincu, preşedintele C.A.P.-ului, se 5 Îndreptau grăbiţi către sediul secţiei de mecanizare. Aici aveau să înceapă probarea semănătorilor cu seminţe deoarece se stabilise să se treacă deindată la semăna- 5 tul griului care în această toamnă se va face pe 1.000 de hectare. .Ceea ce ne preocupă in mod deosebit, ne spunea Inginera Georgeta Dumitrache, e să semănăm griul la timp şi in condiţii foarte bune. 450 de hectare le avem deja pregătite, numai si intre seminitorile. Întreaga suprafaţă a fost fertilizată cu circa 300 de kg. de Îngrăşăminte chimice complexe la hectar urmînd ca doze asemănătoare să aplicăm şi pe restul suprafeţelor unde vom însămînţa grîu. Acum mergem să terminăm probarea semănătorilor pentru a putea desfăşura semănatul cu toate forţele secţiei". Tovarăşul Mihai Lincu, preşedintele cooperativei agricole, ne-a invitat să vedem ritmul intens în care se desfăşoară eliberarea terenului ocupat în prezent cu culturi Urzii, dar stabilit pentru însămînţarea griului. Tulpinele de floarea-soarelui şi de porumb de pe aceste suprafeţe au fost deja tăiate, mijloacele de transport fiind acum antrenate la eliberarea terenului. .La marginea tarlalelor unde sînt depozitate capitulele de floarea-soarelui, combinele au intrat deja în funcţiune. Ia treieriş", ne-a spus tov. Pavel Bocancea, şeful secţiei de mecanizare. Nu departe de Belceşti, pe o tarla din şesul Bahluiului, numită ,Valea Grozei", 11 întilnim pe tractoristul Ion Chetroi cu agregatul de împrăştiat îngrăşăminte chimice. In ordinul de lucru pe care-1 avea asupra sa se specifica ca în zilele de 15 şi 16 septembrie a.c. să fertilizeze o suprafaţă de circa 40 de hectare destinată griului. Deşi venise la lucru de dimineaţă, nici după uinei ore nu-şi începuse activitatea. Motivul î n Gheorghe STEJARU ». (continuare în pag. a 3-a) BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI S-a ridicat un nou bloc de prefabricate în cartierul Socola. In clișeu : aspect de pe șantier. Foto: Ov. spirtu Comerţul In oraşul Paşcani Unităţile periferice aşteaptă prefaceri înnoitoare O. C. L. mixt Paşcani a obţinut în acest an o serie de rezultate bune în deservirea populaţiei şi, implicit, pe linia creşterii eficienţei activităţii sub aspect economic. De altfel, ea se situează în fruntea organizaţiilor comerciale din judeţul Iaşi în cadrul întrecerii socialiste pe 1970. Este normal ca in cursul unui raid prin unităţile sale de desfacere să poţi constata înainte de toate o serie de lucruri bune, certe realizări. Şi ele nu lipsesc la Paşcani. Unităţile din centrul oraşului — „Zîna", "Confecţii", „Dacia", etc. — prin ţinuta lor, rivalizează cu succes cu cele mai de seamă unităţi similare din Iaşi. Te atrag vitrinele amenajate cu gust, ordinea şi curăţenia şi mai ales atenţia, solicitudinea lucrătorilor faţă de cumpărători. In ziua raidului nostru, (e drept că în zilele precedente unităţile primiseră mari cantităţi de mărfuri) se putea constata şi o abundenţă de mărfuri. Aprecieri pozitive sub un aspect sau altul, se pot face şi în privinţa unor alte unităţi, mai lăturalnice. Trebuie neapărat menţionată — ca o certă realizare a comerţului păşcănean — noua grădină de vară, cu care păşcănenii au toate motivele să se mîndrească. Ne vom opri aici cu evidenţierea a ceea ce e pozitiv, nu pentru că am fi epuizat această latură, ci pentru că intenţionăm să acordăm un spaţiu mai larg deficienţelor ce se fac încă simţite în comerţul din oraşul Paşcani şi care, diminuate sau chiar eliminate, ar spori şi mai mult prestigiul celor chemaţi a se ocupa de satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei. Avem în vedere, înainte de toate, unităţile mărginaşe şi în special cele din zona gării, dat fiind şi faptul că ele constituie o carte de vizită puţin onorabilă oferită călătorilor din toate colţurile ţării, ce poposesc între două trenuri la Paşcani. Nu punem problema construirii unor spaţii comerciale grandioase care să necesite investiţii de milioane de lei. Totuşi, avîndu-se în vedere posibilităţile oraşului şi ale O.C.L. — mixt Paşcani, precum şi planul de sistematizare a oraşului, s-ar cuvenii întreprins ceva pentru ca această zonă să dispună de spaţii comerciale cit de cit acceptabile. O mare parte din cele actuale sunt necorespunzătoare ca: suprafaţă comercială, prost întreţinute (nereparate şi nevăruite), umiditatea ce o prezintă depreciază calitatea unor însemnate cantităţi de mărfuri. Se adaugă dezordinea şi lipsa de curăţenie (magazinul metalochimice, „Mezeluribrînzeturi", „Autoservire", librăria, unităţile de alimentaţie publică etc.), datorate neglijenţei şi dezinteresului gestionarilor, cit şi slabei aprovizionări a unităţilor. In cartierul Vatra nu există nici un chioşc de vînzare a plinii. Organele competente au uitat probabil că înainte de inundaţiile din luna mai, acest chioşc da vînzare exista, ar fi cazul ca chioşcul respectiv să fie reaşezat citmai repede la locul lui, pentru ca cetăţenii cartierului să nu parcurgă aproximativ 1 km ca, să-şi cumpere pline. Fiindcă veni vorba de aprovizionare, să ne oprim puţin la deficienţele ce se fac simţite în această privinţă nu numai la unităţile mărginaşe, unde golurile sunt mai mari, ci şi la ma- Gh MIHALACHE (continuare in pag. a 3-a) ■ Poziţia fruntaşă se cere apărată şi consolidată ■ Unităţile comerciale din zona gării — o carte de vizită puţin onorabilă ■ Aprovizionare în „campanii“? Numărul 75.000 La Uzina „Electopulere” din Craiova a fost realizat transformatorul electric purtind numărul de fabricaţie 75.000. Jubileul corespunde cu Îndeplinirea cu aproape patru luni mai devreme a sarcinilor ce i-au revenit uzinei In actualul cincinal la acest important sortiment de producţie. După cum rezultă din situaţiile statistice, din 1966 şi pînă in prezent, aici au fost fabricate diferite transformatoare electrice a căror putere depăşeşte cu 52 la sută pe cea însumată de produsele similare realizate în industria noastră în anii 1960—1965. Nivelul producţiei fabricii de transformatoare a uzinei întrece in acest an de 42 de ori producţia ţării din 1950.Asortimentul respectiv, de 5* ori pe cea din 1960 şi este dublă comparativ cu cea din 1965. (Agerpres). în pag. a 3-a Sport DENSITATEA TIMPULUI NOSTRU Scurgerea timpului s nu asigură prin ea Însăşi ritmul de evoluţie al unei societăţi, evoluţia nefiind ceva care, fatalmente, merge în paralel cu timpul. Este suficient sa ne gîndim la sărăcia timpului paleolitic extins cu o slabă densitate sute de mii de ani. O vorbă mai veche spunea că cine stă pe loc dă în reali-* tate înapoi. De aceea, răsfoind cronici încărcate de ecouri îndepărtate, de seva cuvîntului vechi, vom descoperi că, peste anumite perioade, autorul a aşternut o simpla frază ca o conjuncţie, ca o trăsătură de unire către alţi ani cărora evenimentele le-au conferit personalitate şi sens. Erau ani în care timpul nu avea suficientă densitate istorică. In anii socialismului, timpul a devenit mai dens, ca rezultantă a unui raport direct proporţional cu valorile nou create in spaţiul ţării noastre, cu puterea ei economică, socială mereu crescîndă. Altfel spus, încărcătura de realizări pe oră, pe minut, mereu mai mare în toate domeniile dă și timpului noi valori. Am ajuns astfel să ne obișnuim cu un nou fel de timp, cu un timp la a cărui trecere implacabilă am uitat de mult sa privim cu indiferenţă ori cu simplă uimire. Ne-am obişnuit cu un timp căruia noi îi scriem biografia, căruia noi îi suntem autori. Cronicarul nu ar mai avea cum să rezume anii într-o singură frază. Fiecare zi aduce în prim plan fapte memorabile, evenimente fără a căror consemnare istoria şi-ar refuza adevărul esenţial. Reconstituind secvenţă cu secvenţă drumul ultimelor decenii, avem imaginile pline de dramatism ale lanţului de fapte şi evenimente care în asocierea lor organică, în unicitatea spiritului revoluţionar pe care îl degajă, vorbesc despre copleşitoarea consistenţă a perioadei care, marcînd desfăşurarea unui neîntrerupt proces revoluţionar, a schimbat structural înfăţişarea României moderne : intensa activitate politică şi organizatorică pentru cîştigarea bătăliei împotriva reacţiunii, reforma agrară, instaurarea guvernului revoluţionar-democratic, proclamarea republicii, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, trecerea la dezvoltarea planificată a economiei naţionale avînd ca pivot central ‘industrializarea socialistă, înfăptuirea cooperativizării agriculturii,lichidarea definitivă a exploatării omului de către om, generalizarea relaţiilor socialiste de producţie în întreaga economie naţională, dezvoltarea în adîncime a noii orînduiri sociale, ridicarea pe platforma superioară a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate ... Dacă cineva ar asocia aceste momente, reconstituindu-le din reportajele vremii ar obţine, neîndoios, imaginea unei uriaşe epopei ai cărei eroi suntem noi, cei 20 de milioane, şi al cărei final este România de azi stînd cu fruntea lui în conclavul popoarelor. Avînd definite clar ţelurile sale programatice în concordanţă cu tendinţele fundamentale ale societăţii noastre, partidul comunist a fertilizat capacitatea şi energia poporului român, l-a ridicat, prin virtuţile sale de forţă de avangardă, pe culmi tot mai înalte ale creaţiei istorice, în lupta cu timpul, convertindu-i conştiinţa revoluţionară într-un uriaş efort constructiv. In desfăşurarea acestui efort, hotâririle adoptate de Congresul al IX-lea şi dezvoltate de Conferinţa Naţională, iar acum un an măreţul program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X- lea al partidului comunist constituie momente hotăritoare în lupta poporului român cu timpul. De aceste momente vor rămîne legate abordarea a ceea ce frîna mersul rapid înainte, a ceea ce era vetust, rigid, Simplist şi dogmatic în reprezentările noastre despre noua societate, afirmarea dreptului şi totodată a datoriei de a gîndi şi acţiona creator, accelerarea impresionantă a ritmului dez- C. IONESCU (continuare în pag. a 3-a) Reuniune ştiinţifică internaţională La hotelul „Internaţional" din Mamaia s-au deschis miercuri dimineaţa lucrările Conferinţei anglo-române „Matematica în arheologie şi In ştiinţele istorice", reuniune ştiinţifică internaţională, organizată de Academia Republicii Socialiste România în colaborare cu Royal Society din Londra, cu participarea Societăţii de ştiinţe matematice şi a Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din România. Conferinţa este prima manifestare ştiinţifică pe această temă. La lucrări participă aproximativ 100 de oameni de ştiinţă, savanţi de renume atît din cele două ţări organizatoare cit şi din Franţa, Italia, S.U.A. şi R.F. a Germaniei. In cuvîntul de deschidere, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, a subliniat importanţa acestei reuniuni ştiinţifice, arătînd că ea este o expresie vie a modificărilor petrecute în structura generală a ştiinţelor, este efectul noilor relaţii interdisciplinare. Pînă la 24 septembrie, în cadrul conferinţei sunt programate aproape 60 de expuneri şi comunicări, mese rotunde, vizite de lucru la Muzeul de arheologie şi Edificiul roman cu mozaic din Constanţa, la Cetatea Histria şi Adamclisi. (Agerpres) ■ ■ ■ In pagina a 4-a ■ Lucrările Adunării Generale a O. N. U. ■ ■ Situația din Iordania ■ Comentariu extern Implicațiile unui scrutin : ■ ■ întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere in învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani in dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor, ",de specialişti, precumi şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului in actualul stadiu de dezvoltare a economiei nationale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui in continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în Invăţămîntul economic. Luind cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescind al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat Indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complete pe care le ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea Întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din invăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Primele cărţi sunt primite cu bucurie de cei mai mici şcolari. Instantaneu din clasa I B, de la Şcoala generală nr. 11 din Iaşi. Foto: L. STRATULAT—coresp. Expoziţie de artă plastică De cîteva zile, sala „Victoria" găzduieşte o expoziţie de pictură, grafică şi sculptură a artiştilor plastici ieşeni Victor Mihăilescu-Craiu şi dr. Constantin Gheorghiu. La vernisaj, in prezenta unui numeros public vizitator, a vorbit prof. dr. docent Constantin Ciopraga. Expoziţia, ce va fi deschisă pînă la 1 octombrie a.c., cuprinde 60 de lucrări de pictură şi 16 de grafică ale pictorului Victor Mihăilescu-Craiu, (compoziţii, portrete, peisaje, naturi statice). Dr. Constantin Gheorghiu expune 30 de lucrări de sculptură în lemn, piatră, marmură, gips patinat reprezentînd compoziții, portrete, precum și trei desene cu aplicari în tempera. LA PORŢILE DE FIER Zilele trecute, s-au Împlinit 6 ani de cînd la Gara Văii şi Sip au Început lucrările de construcţie a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, obiectiv important înscris In planul de dezvoltare energetică a României şi Iugoslaviei. Eforturile depuse In acest interval pe ambele maluri ale Dunării au transformat vechea înfăţişare a locurilor, au făcut să se materializeze o parte dintre proiectele comune elaborate de specialiştii din cele două ţări vecine şi prietene. Mii de muncitori şi ingineri din întreprinderea de construcţii hidroenergetice şi întreprinderea energo-montaj Bucureşti, întreprinderea electro-montaj Sibiu, întreprinderea de construcţii Porţile de Fier şi altele, de numele cărora este legată apariţia celor mai puternice obiective energetice ridicate In ţara noastră In anii de edificare a socialismului, sunt angajaţi de 6 ani într-o impresionantă bătălie cu fluviul, cu natura pentru a smulge lumină şi putere din cursul milenar al apei. Şi eforturile depuse zi şi noapte iară Încetare au dat viaţă primelor obiective, aduclnd In etapa finală marea confruntare cu Dunărea. S-au succedat evenimente după evenimente, fiecare avînd spectaculozitatea măreţiei lui. Căile de circulaţie au fost „mutate" pe trasee situate la 30— 50 m înălţime faţă de cele vechi. Dunărea a fost obligată să cedeze forţei omului, pentru ca exact în mijlocul ei să se poată ridica barajul deversor aliat In plin proces de execuţie. Navigaţia se desfăşoară pe o cale nouă, un lung culoar din beton şi oţel dat în exploatare In anul trecut pe malul românesc al fluviului prin care au trecut sub felurite pavilioane circa 25.000 nave. De aproape o lună de zile apele Dunării învîrt primele turbine. Primul hidroagregat al centralei electrice de pe malul românesc a și trimis In acest timp spre consumatori mai mult de 20 milioane Kw oră energie electrică. Pe Dunăre, în amonte de centrală, s-a încheiat în linii generale strămutarea localităţilor aflate în zona ce va fi ocupată de apele lacului de acumulare. Insula Adam Kaleh părăsită în întregime de populaţie este de acum în mare parte acoperită de apă. Orşova are o vatră nouă în care alături de vechii locuitori s-au stabilit familii din comunele Jupalnic, Tufări, Caramnia şi Eşelnita. Perimetrul fostei comune Vîrciorova este complet sub apă. Foştii săi locuitori şi-au durat gospodării noi in Schela Cladovei, cartier al municipiului Turnu-Severin, familiile din Ogradena, Tisovita şi Plăvişevlța s-au stabilit în alte localităţi. Mai mult de 3.000 de familii din această zonă s-au mutat în locuinţe noi. La Şimian, pe o insulă nelocuită pînă în prezent, se află în stadiu final de construcţie muzeul Adam Kaleh. Se fac intense pregătiri pentru ca această insulă să devină un interesant loc de agrement pentru turişti. In timp ce numărul constructorilor pe acest şantier este în continuă scădere, sarcinile lor apropiindu-se de sfîrşit, montorii nu-şi economisesc eforturile pentru a da finalitate întregii lucrări. După ce au dat în exploatare primul hidroagregat, ei au terminat operaţiile principale de montaj la hidroagregatul următor, avind condiţii ca pînă la sfîrşitul L. S. (continuare in pag. a 2-a)