Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-26 / nr. 7472

II * / V T A SGI nrl Nr. 7472 simbriI 26 SEPTEMBRIE 1070 S PAGINI 10 BANI Proletari din toate fárile, unifi-vá l­ucari lisrini ÎNCHEIEREA vizitei preşedintelui CONSILIULUI DE STA­T AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU, IN AUSTRIA Vizita la Agenţia internaţională pentru Energia Atomică Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Ge­nerală a Agenţiei Internaţio­nale pentr­ Energia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezen­tanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări membre ale agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi a­­tenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate probleme­le unui compartiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde implicaţii pentru pro­gresul societăţii omeneşti, pen­tru pacea şi securitatea popoa­relor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis o­­menirii calea unor mari rea­lizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei ma­teriale şi spirituale, în ridica­rea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. In acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la rea­lizarea celor mai teribile mij­loace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încre­dinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată ex­pres în însuşi statutul agen­ţiei — de a încuraja şi faci­lita in lumea întreagă utiliza­rea în scopuri paşnice a ener­giei atomice. Ştiinţa nu se poate dez­volta, nu poate înflori de­cit în condiţii de pace, în­­tr-un climat de încredere şi colaborare intre popoare. Oa­menii de ştiinţă sunt, prin în­săşi natura activităţii lor, pro­fund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să ve­gheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progre­sul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mij­loacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice şi de cercetările pentru perfec­ţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul e­ Cea de-a cincea zi a vi­zitei în Austria a preşedin­telui Nicolae Ceauşescu, a soţiei­ sale, Elena Ceau­şescu, şi a persoanelor o­­ficiale care-l însoţesc pe şeful statului român a în­ceput cu vizitarea Agenţi­ei Internaţionale pentru Energia Atomică din capi­tala Austriei. Viena este sediul a dou­ă organizaţii specializate ale O.N.U. , Agenţia Interna­ţională pentru Energia A­­tomică (A.I.E.A.) şi Organi­zaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Indus­trială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o mo­numentală aripă a palatu­lui Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. Frontispiciul pala­tului este împodobit cu steagurile ţărilor partici­pante. Astăzi, în mod deo­sebit, intrarea la Congres­s Centrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul­nergiei nucleare, a unor obiec­tive paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea a­­cestei uriaşe cuceriri a geniu­lui uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al pro­gresului şi prosperităţii — a­­cesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oa­menii de bine îi închină efor­turile şi energia lor. Acţionînd in acest spirit, sa­vanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — Indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţe­lurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi îndeo­sebi de dezarmare nucleară, considerînd că singura moda­litate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei aces­tor arme, distrugerea stocuri­lor existente. Interzicerea de­finitivă a folosirii energiei a­­tomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vi­goare a Tratatului de neproli­­ferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică îi re­vine misiunea de a organiza controlul asupra realizării pre­vederilor lui, în aşa fel încât să se împiedice proliferarea ar­melor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor sta­telor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pen­tru Energia Atomică poate con­tribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le o­­feră aplicarea fizicii nucleare să intre cît mai larg în circu­itul mondial de valori, să con­tribuie la înlăturarea subdez­voltării, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor popoa­relor. O importanţă deosebită are în acest sens activitatea agenţiei pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşes­cu, oaspete de onoare al Conferinţei. A.I.E.A. are ca obiectiv esenţial stimularea coope­rării între state In diferite domenii ale folosirii ener­giei nucleare In scopuri paşnice, iniţiind, pe baza unui program diversificat, acţiuni de colaborare Intre ţările membre ale organi­zaţiei, cu respectarea prin­cipiilor egalităţii şi avan­tajului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acorda­rea de asistenţă tehnică, prilejuieşte schimburi utile de experienţă şi, prin Centrul internaţional de documentare, facilitează tu­turor membrilor săi cu­noaşterea a ceea ce se rea­lizează în domeniul vast al cercetării şi aplicării e­(continuare în pag. a 6-a) şi folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, pentru Inten­sificarea schimbului de Infor­maţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru re­cuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la des­tinderea internaţională, la în­ţelegerea între popoare, la cau­za păcii în lume. România, conştientă de im­portanţa hotărâtoare pe care fizica atomică o are în viaţa societăţii contemporane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare şi utilizarea energiei atomice în diferite domenii ale produc­ţiei şi vieţii sociale — dintre care aş menţiona in special construcţia unor centrale ato­­moelectrice — pentru folosi­rea acestei uriaşe forţe în vas­ta operă pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orinduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dez­volte colaborarea şi coopera­rea cu toate statele, să-şi i-n­­tensifice participarea la acţiu­nile şi schimburile ce se des­făşoară în cadrul Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia A­­tomică. In calitate de membră fon­datoare a Agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa atri­buţiilor şi misiunii ce revin a­­cestei organizaţii în orientarea cercetărilor atomice spre sco­puri paşnice şi în generaliza­rea în lume a rezultatelor a­­cestei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi un viitor întregul său sprijin activităţii desfăşu­rate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lu­crările conferinţei dumneavoas­tră să deschidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folosul tuturor sta­telor pe care le reprezentaţi, al progresului şi securităţii in­ternaţionale. Vă mulțumesc, domnule pre­şedinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adre­sa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generala a A.I.E.A. Vă mulţumesc dumneavoas­tră, tuturor, pentru atenţie. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au inapo­lat vineri seara în Capitals, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedinte­lui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul co­merţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vitcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile con­ducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membrii ai C. C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti Au fost prezenţi Rudolf Bog­ner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucu­reşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în Româ­nia şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19.20 avionul prezi­denţial a aterizat. Miile de bucureşteni, aflaţi la aeroport, aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înal­tă preţuire şefului statului nos­tru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare se apropie de scara avionului, sa­lută cu multă căldură pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedin­telui Consiliului de Stat şi so­ţiei sale. Răsună puternice urale, ova­ţii, se scandează Îndelung »Ceauşescu—P.C.R.". Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nos­tru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vi­zită care a contribuit la însă­. Vo­r­birea şi dezvoltarea multilate­rală a relaţiilor româno-aus­­triece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. El expri­mă mulţumiri preşedintelui Con­siliului de Stat pentru contri­buţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi co­laborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională. In această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tova­răşul Nicolae Ceauşescu se în­dreaptă spre mulţime, strînge mlinile prieteneşti întinse, răs­punde aclamaţiilor care nu con­tenesc. (Agerpres) Înapoierea in Capitală încheierea convorbirilor oficiale Vineri dimineaţa a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ni­colae Ceauşescu, şi preşedin­tele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situaţiei Internaţionale, sub­­liniindu-se dorinţa celor două ţări de a conlucra şi în vii­tor pentru statornicirea pe continentul european a unui climat de securitate, înţelege­re şi colaborare paşnică. Cei doi preşedinţi şi-au ex­primat satisfacţia pentru evo­luţia favorabilă a relaţiilor ro­­mâno-austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre con­ducerile de stat ale României şi Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care u­­nesc cele două ţări. In cadrul convorbirilor au fost releva­te perspectivele extinderii co­laborării şi cooperării multi­laterale, fructuoase, dintre Ro­mânia şi Austria, în acest sens fiind date indicaţii organelor de resort. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială de deplină înţelegere. In încheie­re, a fost adoptat un comuni­cat comun cu privire la vi­zita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. (Agerpres) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu — 21-25 septembrie 1970 — La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Austria, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Austria, intre 21 — 25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita în România a preşe­dintelui­­ federal Franz Jonas. Preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele oficiale ca­re l-au însoţit au vizitat Vie­na, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg şi Linz, întreprinderi industriale şi instituţii cultu­rale din aceste localităţi. înal­ţilor oaspeţi români li s-a fă­cut pretutindeni o primire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi preşedintele Repu­blicii Austria au purtat con­vorbiri la care au participat . Din partea română: Iosif Banc, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri­­; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exterior ; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar şi plenipotențiar (continuare în pag. a 6-a| in pagina a 6-a TOKIO Convorbiri ale delegației [ C.C. al P.C.R. ■ B Acord de încetare a focului în Iordania ■ Tovarăşul Vasile Vîlcu­­ a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Cormulst Român a adresat to­varăşului Vasile Vîlcu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, cu prilejul Împlinirii virstei de 60 de ani, următoarea scri­soare­­ Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul ImpLinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul E­­xecutiv al Comitetului Central all Partidului Comunist Român îţi adresează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire a intrat din anii tinereţii In rtaduriile mişcării muncito­reşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Co­munist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupririi bur­­ghezo-moşiereşti, a fascismu­lui şi războiului hitlerist, pen­tru eliberarea patriei, îndepli­nind cu spirit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredin­ţate de partid. Se bucură de o binemeritată consideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au în­credinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Produc­ţie, iar în prezent, ca mem­bru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român şi vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nostru co­munist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socia­liste, de înălţare economică şi socială a patriei­, de înflorire multilaterală a naţiunii noas­tre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu ce­lelalte state, a unităţii mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti, a forţelor ant­imperialiste. In înfăptuirea acestei politici a­­duci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în miş­carea revoluţionară, slujirea cu credinţă a intereselor cla­sei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei so­cialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea întregului partid, ala tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naş­tere, îţi dorim din toată ini­ma, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o desfăşor! ! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Adunările de dări de seamă şi alegeri [mini pliniiMici viaţa irpailaţiilir li partid Gh. CILIBIU secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. nnnnnnA­RfiHOfi Ha hnrnrie 107Î n­HtmHri nh­tt Cei aproape 58.000 de comunişti din judeţul nostru, asemeni tuturor membrilor de partid din ţară, se află in preajma unui eveniment politic deosebit de important pentru munca de viitor a organi­zaţiilor de bază din ca­re fac parte­­ adunările şi con­ferinţele pentru dări de seamă şi alegeri care, in acest an, con­form prevederilor Statutului P.C.R., vor avea loc pînă la ni­velul comitetelor orăşeneşti de partid de categoria a ll-a. Adunările şi conferinţele pen­tru dări de seamă şi alegeri au loc la confluenţa actualului cin­cinal cu cel următor, într-o pe­rioadă în care întregul popor, condus de partid, îşi intensifică eforturile pentru îndeplinirea cu succes a planului pe acest an, pentru realizarea programului elaborat în urmă cu aproximativ un an de Congresul al X-lea al P.C.R. de dezvoltare econo­mică şi socială a patriei. Expresie a democratismului ca­re caracterizează tot mai preg­nant întreaga noastră viaţă de partid, adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri sunt menite să contribuie la ri­dicarea la un nivel şi mai înalt a activităţii organizaţiilor de partid, la continua dezvoltare a democraţiei interne de partid, la perfecţionarea formelor şi me­­todelor de conducere a activi­tăţii economice şi social-cul­tu­­rale. Instrucţiunile cu privire la a­­legerea organelor locale de partid, elaborate recent de Se­cretariatul Comitetului Central al partidului, in baza prevede­rilor Statutului P.C.R., prevăd că adunările şi conferinţele orga­nizaţiilor de partid pentru dări de seamă şi alegeri au rolul de a analiza activitatea depusă de organele de conducere şi de organizaţiile de partid respective pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin din hotărârile partidului şi guvernului, de a stabili mă­suri care să ducă la continua îmbunătăţire a muncii de partid, economice, social-culturale şi politico-ideologice, de a alege noile organe de partid, dele­gaţii la Conferinţa organizaţiei de partid superioare şi de a desemna candidaţii pentru or­ganele de partid imediat supe­rioare. Aşa cum a hotărit Secreta­riatul C.C. al P.C.R., în acest an, adunările şi conferinţele pentru dările de seamă şi ale­geri vor avea loc în perioada 1 octombrie — 15 decembrie. Pînă la 15 noiembrie vor trebui să se desfăşoare adunările în grupe­le de partid şi organizaţiile de bază din întreprinderi, instituţii, institute de proiectări şi cerce­tări, institute de învăţămint su­perior, şcoli, cartiere etc., pre­cum şi în organizaţiile de partid conduse de comitete din între­prinderi şi instituţii. Adunările pentru dări de seamă şi ale­geri în unităţile socialiste agri­cole se vor ţine tot pînă la 15 noiembrie, pe măsura termină­rii lucrărilor din campania de toamnă. Organizaţiile de partid pe marile întreprinderi, cele con­­­stituite pe o anumită ramură sau domeniu de activitate, organiza­ţiile comunale, organizaţiile oră­şeneşti de categoria a ll-a vor ţine adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri în perioada 15 noiembrie - 15 decembrie. Organele de partid ierarhic superioare care, conform Statu­tului, se aleg o dată la 4 ani - comitetele orăşeneşti de partid de categoria I, comitetele mu­nicipale şi comitetele judeţene de partid­­ vor organiza in perioada 1 ianuarie - 15 fe­ (continuare In pag. a 2-a­­ bruarie 1971 adunări ale activului de partid cu care prilej se vor prezen­ta dări de seamă asupra activităţii desfăşurate şi se vor dezbate principale­le probleme ce stau în faţa or­ganizaţiilor respective. Deşi adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri vor avea loc in acest an doar pînă la nivelul comitetelor oră­şeneşti de partid de categoria a ll-a, ele vor cuprinde întregul efectiv al organizaţiei judeţene, ceea ce va permite o analiză multilaterală a activităţii de partid, adoptarea unor măsuri menite să determine întărirea continuă a rolului conducător al tuturor organelor şi organizaţi­ilor de partid, condiţie esenţia­lă a progresului în toate do­meniile de activitate. Eficienţa adunărilor şi confe­rinţelor de alegeri este determi­nată de conţinutul dărilor de seamă, de nivelul dezbaterilor şi jalonarea direcţiilor esenţiale a­­le muncii de viitor a organiza­ţiilor de partid. Dările de sea­mă şi dezbaterile vor trebui să prilejuiască o analiză exigentă, în spirit critic şi autocritic, a fiecărei organizaţii, să popu­larizeze ceea ce s-a obţinut bun în munca de partid şi să dezvă­luie, totodată, neajunsurile exis­tente, să stimuleze participarea efectivă a tuturor comuniştilor la înfăptuirea sarcinilor. Dările de seamă să facă o analiză temeinică a activităţii depuse de organizaţiile de partid pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al X-lea, ale ple­narelor C.C. al partidului, în domeniul în care activează or­ganizaţia de partid respectivă, precum şi a propriilor hotărîri. Perioada de pregătire şi des­făşurare a adunărilor şi confe­rinţelor de alegeri trebuie pri­vită deci în consens cu acti­vitatea multilaterală a organiza­ Se strînge recolta. Nu însă cu toate forţele La Prigoreni, în vîrful dea­lului, pe tarlaua căreia local­nicii îi spun »Vulturii*, două combine treierau floarea-soa­­relui. Treaba mergea ca pe strune aşa cum a mers tot­deauna în brigada pe care o conduce de atîţia ani Gh. C. Florea. Numeroşi cooperatori cărau cu iuţeală capitulele de floarea-soareluii pe care le treceau prin combine, iar două atelaje, minate de Dumitru Năsoi şi Ion Crăciun trans­portau sacii la baza de recep­ţie. Tractoriştii Dumitru Ma­zăre şi Ionel Agafiţei vegheau ca agregatele să funcţioneze ireproşabil. — Merg tare bine combi- La C. A. P. Tg. Frumos nele, ne-a spus brigadierul. N-avem ce spune. întrebăm dacă din echipa care deserveşte cele două combine, lipseşte cineva. — Nu. Nu lipseşte nimeni, a precizat Gheorghe C. Flo­rea. Nici din această echipă şi nici din celelalte (din ca­drul aceleiaşi brigăzi). Participarea cu regularitate la muncă a făcut ca această brigadă să fie fruntaşă în ac­­tuala campanie. Ea a strins porumbul de pe 110 hec­tare din 192, a scos sfecla de zahăr de pe 10 hectare din 20 (şi a şi transportat-o la baza de recepţie), iar acum zoreşte cu treierişul florii­­soarelui. Am colindat tarlalele coo­perativei agricole. Prin măsu­rile pe care le-a luat con­siliul ■ de conducere şi spe­cialiştii, sub îndrumarea de Gheorghe GHINDĂ" (continuare în pag. a 2-a)

Next