Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-27 / nr. 7498
Incurn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7498 Marţi, 27 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Situaţia depănuşării porumbului în cooperativele agricole (în procente faţă de plan) pînă în seara zilei de 26 octombrie a. c. 1. Dumeşti 97,5 39. Spineni 64,0 77.Mogoşeşti 25,8 2. Cotnari 95,8 40. Pocreaca 62,378. Oţeleni 25,0 3. Cirioaia 92,1 41. Şipote 57,5 79. Bîrnova 24,0 4. Dolheşti 89,6 42. Schitu-Duca 57,1 80. Costeşti 24,0 5. Comarna 87,9 43. Boholîni 56,7 81. Popricani 23,8 6. Fîntînele 86,8 44. Hălăuceşti , 56,6 32. Mădirjac 23,3 7. Corneşti85,7 45. Drăguşeni 55,1 83. Ţibana 20,3 8. Plugari 85,1 46. Movileni 55,0 84. Rediu 19,5 9. Moşna 84,4 47. Cozia 54,6 85. Lespezi 18,3 10. Tansa (Belceşti) 83,9 48. Belceşti , 52,1 86. Focuri 18,1 11. Gorban 81,9 49. Tg. Frumos- 50,1 87. Stroeşti 16,9 12. Trifeşti 81,8 50. Ipatele 50,0 88. Al. I. Cuza 16,7 13. Holboca 81,6 51. Tătăruşi 49,2 89. Băiceni 16,4 14. Româneşti81,4 52. Ciurea 48,2 90. Dobrovăț 15,0 15. Raducăneni 80,9 53.' Costuleni ' . 46,1 91. Scînteia 15,0 16. Ciorteşti 80,0 54. Valea Seaca 45,9 92.,Dagîţa 14,5 91. Aroneanu 77,5 55. Erbiceni 45,1 93. St. Prăjescu 13,4 18. Leţcani 77,5 56. Ţigănaşi , 44,9 94. Cozmeşti 19. Andrieşeni 76,2 57. Bălţatî 44,0 (St. Prăjescu) , 12,0 20. Bivolari 76,0 58. Tomeşti ■ 43,7 ■ 95. Gîrbeşti 11,3 21. Delem . 75,0 59. Popeşti ‘ 43,4 96. Verşeni , 10,8 22. Prisăcani 75,0 60. Grozeşti 43,3 97. Siretei , 10,2 23. Tungujei 74,5 61. Ţibăneşti 42,8 98. Grajduri ‘ 9,7 24. Bulbucani 74,0 62. Golăeşti 42,2 99. Cristeşti ’ 9,2 25. Scobinţi 74,0 63. Mirceşti ‘ 42,1 100. Horleşti 9,2 26. Hârlău 73,5 64. Chişcărenî 41,6 101. Şcheia 8,8 27. Butea 72,4 65. Totoeşti 40,1 102. Victoria 8 4 28. Forăşti 71,4 66. Voineşti 39,2 103. Vinătorii 8,2 29. Cozmeşti 69,7 67. Probota ‘ 38,4 104. Mogoşeşti-Siret 7,3 30. Cepleniţa 69,4 68. Osoi 36,4 105. Brătulești 7,6 31. Roşcani 69,2 69. Podu-Iloaiei 34,7 106. Lunca 6,2 32. Uricani 67,6 70. Perieni 33,8 107. Vatra 5,3 33. Vlădeni 67,3 71. Lungani 33,5 108. Hărmănești 5,4 34. Coarnele Caprei 67,0 72. Bosia 33,1 109. Sineşti 5,3 35. Răchitei)i 66,6 73. Mironease 32,8 110. Jutoara 4,5 ^.*3|p-Victiorli-(Pi)pijcani) 653 - 74. Braești 29,0 . 111. Ruginoasa 4,3 ' 37. Strunga 64,6 75. Bal; 27,2 lÍ2.Wirosíové«tí 3.6 38. Tansa 64,1 76. Moţ ca 27,0 113. Heleşteni 2r0 ■................................................... - - Proletari din toate ţările, uniţi -vă! Fiecare ore chitizul folosită NICI-UN KILOGRAM DE RECOLTĂ PE CIMP! In majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru, recoltatul Horii-soarelui, cartofilor, sfeclei de zahăr şi altor culturi de toamnă a fost Încheiat. Din datele centralizate aseară la Direcţia agricolă, rezultă că numărul unităţilor in care se înregistrează restante la strinsul acestor culturi este mic, de unde se poate desprinde concluzia că, printr-o muncă mai susţinută, şi aceste unităţi pot încheia grabnit recoltatul culturilor amintite. Ponderea cea mai mare în agricultura judeţului (şi anume, peste 63 000 de hectare), o are porumbul. In prezent, se poate spune că tăiatul tulpinilor de porumb e pe terminate în toate unităţile. Dar tăiatul tulpinilor de porumb şi stringerea lor în glugi pe cîmp, sau depozitarea în grămezi pe ariile de depănuşare, nu înseamnă încheierea recoltatului porumbului. Despre aşa ceva se poate vorbi numai atunci cînd întreaga recoltă se afe in pătule. Or, din tabelul de mai sus, se poate vedea limpede că In foarte puţine cooperative agricole există o situaţie bună la denănuşat, în majoritatea unităţilor se înregistrează slabe rezultate datorate unei mp (continuare in pag. a 2-a) Iaşi. Vedere parţială a cartierului Socola Foto: L. STRATULAT Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarăşul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la antiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, dános Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Palan, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi putere de muncă. în răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru înalta preţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica internă și externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. LA ÎMPLINIREA A 110 ANI DE LA ÎNFIINŢAREA UNIVERSITĂŢII IEŞENE Şedinţă festivă şi sesiune de comunicări cultură, a avut loc o şedinţă festivă, consacrată evenimentului, precum şi deschiderea celei de-a XVII-a sesiuni ştiinţîfice a cadrelor didactice. La această festivitate au participat tovarăşul Eugen Biliuţă, secretar al Comitetului municipal de partid Iaşi, precum şi invitaţi din celelalte institute de învăţămînt superior din oraşul nostru şi din alte centre ale ţării. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. docent Ion Şandru, prorector al Universităţii, care, după ce a salutat prezenţa oaspeţilor, a subliniat semnificaţia împlinirii a 11 decenii de la înfiinţarea celei mai vechi universităţi din ţară. In continuare, prof. univ. dr. Dumitru Berlescu a făcut un amplu istoric al Universităţii, evocind figuri luminoase de Înaintaşi şi relevînd totodată continuitatea strădaniilor creatoare de astăzi, în condiţiile noi, deosebit de optime. (continuare în pag. a 2-a) Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea Universităţii ,AL I. Cuza" din Uşi, .itri,inaula .MihaiEmiinescu" a acestui vechi asolamint de Doriţi legume de calitate bună ? Poftiţi pe uşa din spate (Aşa înţeleg unii gestionari să-şi îndeplinească îndatoririle, iar conducerea C.L.F. îi tratează cu blîndeţe) Populaţia Iaşului a primit cu satisfacţie iniţiativa I.L.F.-ului de a organiza aprovizionarea la domiciliu, dar pînă la 15 octombrie a.c. au fost înregistrate doar 11 comenzi. De ce? Răspunsul l-am primit cu ocazia raidului întreprins acum cîteva zile , prin unităţile acestui sector al comerţului. La unitatea nr. 1 (Piaţa Halei), unitate investită de conducerea I.L.F.-ului să onoreze comenzile la domiciliu, gestionarul Vasile Caramfil ne relata : — Am primit foarte multe telefoane de la consumatori. Dar, toţi ne întrebau ce fel de cartofi le oferim. După ce le dădeam explicaţiile cerute, că avem numai cartofi din soiuri comune, renunţau la această metodă de aprovizionare. Insuccesul înregistrat de organizatorii aprovizionării la domiciliu în această toamna ar trebui să-i determine să-şi amplifice eforturile şi să studieze posibilităţile care există pentru relansarea acestei moderne şi foarte eficiente metode de aprovizionare. Nu este ceva imposibil. Am putut constata că la unităţile vizate de noi în articolele anterioare, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor (unităţile 14, 19, 17). Deci se poate, atunci cînd există o preocupare permanentă din partea celor investiţi a se ocupa cu desfacerea legumelor şi fructelor către consumatori. Ne întrebăm însă de ce este neapărată nevoie, pentru remedierea unor lipsuri, să trecem noi prin unităţile de desfacere? Nu ar fi mai normal ca această sarcină să fie îndeplinită de organele de resort, specializate ? La această întrebare ne răspunde şeful adjunct al Centrului Iaşi, tovarăşul Butnaru : — Este adevărat că merceologii centrului nostru, care ar trebui să ţină în permanenţă legătura între unităţile de desfacere şi conducere nu-şi fac datoria. De fapt, aceasta este o mare problemă pe care nu am reuşit să o, rezolvăm, cu toate măsurile luate în acest sens (sancţiuni, penalizări). Evident că „avertismentele" şi „mustrările" împărţite în dreapta şi-n stingă nu pot suplini munca educativă, efectul opiniei de masă a lucrătorilor din comerţ care îşi privesc îndatoririle cu toată răspunderea. La unitatea 48 (Supermagazin Copou) am surprins încercarea de a vinde oamenilor mărfuri avînd o calitate necorespunzătoare. Murdăria și dezordinea care domneau aici (ambalaje goale depozitate în unitate cu toate că în magazia anexă exista suficient loc, resturi de legume, pămînt şi hîrtii etc.) veneau Adrian BARTIC (continuare in pag. a 2-a) Comerţul şi cerinţele populaţiei VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres) — Trimişii speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor. Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtîndsteguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale,, societăţi de radio şi televiziune, jurnale cinematografice de actualităţi, căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara înmută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. , In jurul orei 10.15, (ora locală), lingă podium au sosit po Srotarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amiralul Thomas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hilfenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr., preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia,, ambasadorul Giullermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soţia. Erau, de asemenea, prezenţi Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedinta a Marii Adunări Naţionale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai Ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidenţial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Elena Ceauşescu. In timp ce trompetă dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon După ce au coborît din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă intr-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă in bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu o căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mina cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doipreşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, iar Ţara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal şi steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului român, Nicolae Ceauşescu, însoţit, de preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcătuită din detaşamente ale principalelor arme. Cei doi preşedinţi salută în momentul trecerii lor prin faţa drapelelor. Este primită apoi defilarea detaşamentului de toboşari şi trompeţi ai corpului infanteriei marine, îmbrăcaţi în vestoane roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă roşie şi caschete albe. Comandantul gărzii ordonă prezentarea armelor şi, împreună cu aghiotanţii săi salută pe preşedintele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NIXON rosteşte un salut de bun venit. Domnule preşedinte, Doamnă Ceauşescu, Distinşi oaspeţi din România, Doamnelor şi domnilor, Exact acum lin an, domnule preşedinte, m-aţi salutat la Bucureşti ca primul preşedinte al Statelor Unite în vizită in România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumneavoastră ca primul preşedinte al României care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primirea călduroasă făcută de poporul român. Ştim că în timpul călătoriei dumneavoastră in Statele Unite aţi simţit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite faţă de poporul României. In ciuda deosebirilor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul român, respectăm independenţa ţării dumneavoastră şi dorim pace şi prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuţiile dintre noi vor contribui la realizarea dezideratelor de pace şi prietenie din întreaga lume. Sper că în cursul discuţiilor pe care le vom avea astăzi să aducem o nouă contribuţie la aceste idealuri. Răspunde preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU: Domnule preşedinte, Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor, Aș dori să vă adresez dv. cu acest prilej un salut cordial și să adresez, de asemenea, un salut prietenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român. îmi amintesc cu plăcere de vizita pe care aţi făcut-o in România, de convorbirile pe care le-am avut. Aş dori să vă mulţumesc pentru invitaţia ce ne-aţi adresat-o de a mă întilni cu dumneavoastră şi a face o vizită in binele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenţei la Organizaţia Naţiunilor Unite. Este adevărat că între România şi Statele Unite există deosebiri de orinduire socială, că asupra unor probleme există şi deosebiri de păreri, dar, în ciuda acestora, noi considerăm că este necesar să colaborăm in domeniile economic, ştiinţific, cultural, să contribuim, în spiritul prieteniei şi cooperării între popoare, la soluţionarea problemelor care frămintă lumea contemporană. în acest spirit îmi exprim încă o dată speranţa că vizita pe care o fac în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum şi vizita dumneavoastră a fost prima vizită a unui preşedinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării şî prieterniei dintre popoarele noastre, va servi cauzei înţelegerii şi păcii, în aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau onorul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa,pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde şi oaspeţi se opresc şi sătulă asistenţa din marele parc. Mulţimea răspunde aplaudînd şi fiul furînd steguleţe româneşti şi americane. După ce se întreţin cîteva minute în salonul albastru, cei doi şefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii prezenţi în parc, care nu au părăsit locul desfăşurării ceremoniei, îi salută din nou, cu multă căldură şi aplaudă. Răspunzînd acestei manifestaţii spontane de simpatie, de prietenie şi stimă, preşedintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit, în biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi şefi de stat Iniţiativa—latură de bază a muncii culturale Eficienţa actului cultural constă in finalizarea lui pe plan economic şi spiritual, se concretizează in atitudinea pe care omul zilelor noastre o adoptă faţă de modul de a trăi şi munci în societate. Desigur că finalitatea este firul roşu pe care-l urmăreşte orice activist cultural, dar nui una lipsită de orizont, ci ascendentă. Pentru realizarea unui asemenea ţel nu există jaloane rigide, formule eterne şi universal valabile. Dimpotrivă, şablonismul îngustează munca culturală, sileşte cămila să treacă prin urechile acului şi, vorbind la un mod mai general, aduce deservirii culturii de masă ca fenomen social. Activistul cultural al zilelor noastre are nevoie mai mult ca oricind, pe lingă competenţă şi pasiune, de iniţiativă. RED. : Constituie iniţiativa un stil de muncă permanent pentru activistul cultural ? IOAN RUSU, inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă : Noi suntem bucuroşi că avem un număr mare de directori şi bibliotecari care au transformat iniţiativa în stil de muncă. Aceştia au obţinut de altfel cele mai frumoase rezultate. Iniţiativa şi originalitatea, conjugate cu competenţa şi pasiunea dau prospeţime şi diversificare acţiunii culturale, adică exact de ce este nevoie pentru atragerea la cămin a unui public cit mai numeros. RED. : Care este, în general, atitudinea activistului cultural faţă de experiment ? CONSTANTIN ŞOLDAN, activist al Consiliului judeţean Iaşi al U.G.S.R.: Activitatea pe terim cultural nu este atît de uşoară cum o consideră unii la prima vedere. Ea cuprinde în general acţiuni cu dublă finalitate : de îmbogăţire a vieţii culturale prezente şi, concomitent, de investigare, urmărire şi verificare a unor ipoteze, a eficienţei unor elemente noi atît în formărit şi în conţinut. Teama de experiment şi, implicit, lipsa de iniţiativă duc la repetabilitate şi plictiseală care au ca efect îndepărtarea publicului. Fără experiment n-am fi avut o formaţie folclorică de valoare ca cea de la Casa de cultură a sindicatelor, fără iniţiativă n-am fi reuşit să organizăm acţiuni de amploare ca cele de la Strunga, Sărbătoarea teiului, dialogurile „Faţă in faţă" etc. RED. : Iniţiativa este o condiţie necesară. O consideraţi şi suficientă ? GHEORGHE RUSU, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. : Dacă vorbim despre iniţiativă, trebuie să vă spunem deschis că ea este apanajul tinereţii, carburantul ei de bază. Aşa sunt tinerii , se entuziasmează şi sunt gata să pornească cu elan la realizarea unui scop. Dacă s-au obţinut şi se obţin mari realizări nu este meritul exclusiv al Iniţiativei. Fără finalitate, fără evaluarea iniţială a forţelor şi fără competenţă iniţiativa rămîne un efort zadarnic. . Cel mai bun exemplu ni-l ofera activitatea culturală de masă din judeţ. Acolo unde iniţiativa organizaţiei de tineret a găsit, ecou în priceperea conducerii căminelor culturale s-au realizat acţiuni instructiv-educative şi distractive deosebit de eficiente şi mult gustate de public. Aş putea exemplifica cu „Zilele tinerilor intelectuali", din Şipote, Hălăuceşti şi Probota, „Săptămîna culturii pentru tineret la sate", „Săptămîna filmului patriotic", ştafeta folclorică „intre două lunci cu flori” etc. Din nefericire mai sînt comune în care iniţiativa tinerilor nu se conjugă cu,obligaţia morală a specialiştilor de realizare a actului cultural, RED.: Care este relaţia iniţiativă-realizare in forma sa practică ? C-TIN. STEJAR, directorul Casei de cultură din Paşcani : Un activist fără iniţiativă nu poate fi, la drept vorbind, un activist. Referitor la relaţia, iniţiativă-realizare, eu aş aşeza intre ideea de a realiza ceva nou, ca parte teoretică, şi realizare sau finalizare practică, o punte de legătură, o condiţie sine qua non, şi anume climatul favorabil, terenul fertil in care ideea încolţeşte şi leagă rod. De asemenea, trebuie să nu uităm că iniţiativa se cere stimulată, satisfăcută prin realizări din ce în ce mai mari, prin atingerea mai întîi a unor scopuri apropiate şi mai uşor de înfăptuit, iar numai după aceea să se treacă la marea acţiune. Perspectivele prea îndepărtate pot descuraja şi duc uneori la abandonarea activităţii. Nu trebuie să uităm şi necesitatea unei gospodăriri cit mai judicioase a bazei materiale. Totuşi iniţiativa rămîne un punct de plecare, o latură de bază în munca culturală de masă. De aici am pornit şi noi cînd am realizat un ansamblu de estradă, iar în viitor, rod al iniţiativei, va fi „Artis-clubul". CONSTANTIN COJOCARU, directorul căminului cultural din comuna Vlădeni : Ideea de a pune in discuţie la masa rotundă iniţiativa ni se pare lăudabilă şi utilă mai ales nouă, activiştilor culturali de la sate. A trecut de mult vremea „dădăcelii". Pentru noi iniţiativa presupune şi orientare, deoarece principiul metodologic de lacare pleacă activitatea noastră este organizarea unor activităţi culturale de masă eficiente şi cu ecou pozitiv în rîndul tineretului, care să aibă la bază cunoaşterea amănunţită a preferinţelor, cerinţelor, preocupărilor, cit şi a dinamicii intereselor culturale în raport cu dinamica condiţiilor economice şi sociale. Ajungînd la acest punct, iniţiativa noastră devine teren fertil, punct de plecare pentru iniţiativele beneficiarilor de cult Ion RÂZEŞU (continuare în pag. a 3-a) Masă rotundă