Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-22 / nr. 7521
CENTRALA TIN - ^ *./ . ^ Vt. TIMINl '_v-U - V____ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.O. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7521 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în JUDEŢUL OLT. Kvtomil cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara vecină şi prietenă, a făcut o escală, datorită condiţiilor atmosferice nefavorabile din Bucureşti, pe aeroportul din Craiova. In întutrupinarea conducătorului partidului şi statului nostru, a tovarăşilor Ilie Verdeţ, Leonis Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei, au venit tovarăşul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii in oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură şi dragoste, pentru a-şi exprima şi cu acest prilej profundul ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului şi păcii, în Balşul industrial De la aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, se în- dreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi industriale ale ţării, Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere a a acestui oraş, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului — aşezarea modestă de odinioară pe malurile Olteţului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul conferă oraşului atributele urbanisticii moderne. în acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici, pregătiţi în prealabil încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va produce osii şi roţimonolit pentru vagoane, iar in etapa a doua şi boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, de diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţionala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operaţiunile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al partidului dă indicaţii ca proiectantă să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe prea mari. în acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelăriei în aşa fel încît acestea să fie în măsură să deservească şi alte fabrici şi uzine din judeţele învecinate. „In acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţelor şi exigenţelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naţionale în perspectiva viitorului cincinal". în timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeţi despre preocupările privind creşterea calificării muncitorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască maşinile şi utilajele cu performanţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spunei — Sunteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi ! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. Il întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru, care este producţia la hectar. — în jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat in aşa fel încît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, sa se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, 11 asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P. C. R. — Ceauşescu", lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află in plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 174 cuve de cîte 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd 83 kiloamperi , ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concretizeze o capacitate sporită de producţie. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La Fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen, în discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la Fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinata de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. în cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitati ce se vor folosi la electroliza cloruri de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare,, cu o capacitate anuală de 50.000 tone a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări, va intra în probe tehnologice. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile ca această modernă unitate să intre cât mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care in prezent se află în probe tehnologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35.000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extrudare, care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul linei alte unitati industriale a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub condu- cerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti „Crişan I" şi „Crişan II", înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, şeful şantierului spune : „Faptul că dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, sînteţi mulţumit de rezultatele .. muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". In timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită, a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort, necesar unor asemenea instituţii şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare , toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Crivac I", cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu: Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audia conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, luindu-se ca punct de pornire cartierul „Crişana I", asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionat dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică ,înaintată. In-- continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. . Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele feroase şi aluminiul în confecţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselilor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişana I", îl înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere. Indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCUBOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Delegaţia de partid şi guvernamentală, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a încheiat vizita in R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei, au venit, sîmbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Livko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Gapovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu., Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba" („Prietenie veşnică"). Este ora 9.00 dimineaţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l conducă la aeroport, întreaga desfăşurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit şi al căror moment culminant l-a constituit semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistentă mutuală româno-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, întîlnirile oaspeţilor români cu oameni, ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vraţa reprezintă o contribu- tie remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frăţeşti şi colaborării dintre partideii ’ şi statele noastre, în interesul ' ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi progresului. __ _■' Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilinei, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau îndelung „Ceauşescu- P.C.R.!", exprimîndu-şi sentimentele de dragoste şi stimă faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, deplina satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovaţiilor mulţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres ). COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 şi 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Botevgrad şi Vraţa, Combinatul chimic Vraţa, s-a întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii şi cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frăţeşti tradiţionale dintre popoarele român şi bulgar. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful Secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară: Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria la Bucureşti. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri şi experţi ai celor două delegaţii. In cursul convorbirilor, care (continuare în pag. a 4-a)