Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-22 / nr. 7521

CENTRALA TIN - ^ *./ . ^ Vt. TIMINl '_v-U - V____ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.O. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7521 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în JUDEŢUL OLT­­. Kvtomil cu care a călăto­rit de la Sofia spre patrie delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Soci­aliste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara vecină şi prietenă, a făcut o escală, datorită con­diţiilor atmosferice nefavora­bile din Bucureşti, pe aeropor­tul din Craiova. In întutrupinarea conducăto­rului partidului şi statului nos­tru, a tovarăşilor Ilie Verdeţ, Leonis Răutu, Vasile Pa­­tilineţ, Corneliu Mănescu, Va­sile Vlad, membri ai dele­gaţiei, au venit tovarăşul Con­stantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popu­­lar judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii in oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi pe aeroport pentru a-i saluta cu deose­bită căldură şi dragoste, pen­tru a-şi exprima şi cu acest prilej profundul ataşament faţă de politica internă şi ex­ternă a partidului şi statului, pusă în slujba intereselor fun­damentale ale poporului ro­mân, a cauzei socialismului şi păcii, în Balşul industrial De la aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, se în-­ dreaptă spre oraşul Balş, un­­de a fost construită una din cele mai tinere unităţi indus­­triale ale ţării, Fabrica de o­­sii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul în­noirilor este evident. „Ridica­rea la putere a a acestui oraş, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor ţării, a dus ne­mijlocit la schimbarea înfăţi­şării Balşului — aşezarea mo­destă de odinioară pe malurile Olteţului — unde nu exista decît o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul con­feră oraşului atributele urba­nisticii moderne. în acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici, pregătiţi în prealabil încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoa­rei unităţi industriale, la în­treprinderi din ţară ca „Pro­gresul" — Brăila, Uzinele me­talurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă u­­zina va produce osii şi roţi­­monolit pentru vagoane, iar in etapa a doua şi boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcţiune linia de pre­lucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, d­e diametrul de aproape ju­mătate de metru, pînă la pro­dusul finit — roata. Procesul tehnologic este complet meca­nizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţionala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incan­descente de metal cu efor­turi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc a­­cum toate operaţiunile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinde­rea uzinei, de stadiul construc­ţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al partidu­lui dă indicaţii ca proiectan­tă să manifeste o înaltă res­ponsabilitate în folosirea ju­dicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe prea mari. în acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelă­riei în aşa fel încît acestea să fie în măsură să deser­vească şi alte fabrici şi uzi­ne din judeţele învecinate. „In acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte renta­bilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţe­lor şi exigenţelor sporite im­puse de dezvoltarea economiei naţionale în perspectiva viito­rului cincinal". în timpul vizitei, di­rectorul uzinei îi infor­mează pe oaspeţi despre preo­cupările privind creşterea ca­lificării muncitorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că a­­ici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din par­tea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască ma­şinile şi utilajele cu perfor­manţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, in­gineri şi tehnicieni fac tova­răşului Nicolae Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîn­­du-se celor prezenţi, spunei — Sunteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca u­­zina să înceapă neîntîrziat pro­ducţia la parametrii proiec­taţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom în­deplini cu cinste această sar­cină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, con­ducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd gră­mezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul a­­cesteia. Tovarăşul Ceauşescu se a­­propie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşes­cu. Bine aţi venit la noi ! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă cu cei a­­flaţi la muncă pe cîmp, se in­teresează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oame­nilor. Il întreabă apoi pe briga­dierul Nicolae Cojocaru, ca­re este producţia la hectar. — în jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în in­teresul dumneavoastră ca vi­itoarea recoltă să fie și mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat in aşa fel încît să nu se producă nici o întîrzi­­ere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, sa se extindă me­canizarea. — Aşa vom face, 11 asi­gură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fie­care dorind să fie cit mai a­­proape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de lo­­cu­itori întîmpină cu entu­ziasm pe oaspeţi. Se scan­dează „P. C. R. — Ceauşes­cu", lozincă de o deosebită sem­nificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, vede în partidul comu­nist exponentul fidel al aspi­raţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, condu­ce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a meta­lului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de con­ducere, de numeroşi munci­tori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află in plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi ha­le de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 174 cuve de cîte 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd 83 kiloam­peri , ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concretizeze o capacitate spo­rită de producţie. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat proce­sul de fabricaţie, apreciind e­­forturile harnicului colectiv. La Fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespun­zător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri ur­gente pentru rezolvarea pro­blemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor ha­le de electroliză, tovarăşul Nicolae Ceauşescu întreabă cînd va produce­­ prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie rea­lizată înainte de termen, în discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului repa­raţii capitale de la cuve-elec­­troliză, cu inginerul Lucian Cereş de la Fabrica de anozi, secretarul general se intere­sează de măsurile privind creşterea calificării.­­ Este necesar să fie orga­nizate cursuri săptămînale la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calita­tea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stag­nările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma Industrială a Slatinei, în vecinătatea U­­zinei de aluminiu, conducăto­rii de partid şi de stat vizi­tează o altă importantă între­prindere — Fabrica de pro­duse cărbunoase, intrată re­cent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în fe­lul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere simila­ră nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca va­rietate de produse. Amplasa­rea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinata de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produ­se cărbunoase va fi tocmai U­­zina de aluminiu. în cadrul viitoarei unităţi se vor rea­liza electrozi siderurgici gra­­fitaţi pentru cuptoarele elec­trice, electrozi clorosodici gra­­fitati ce se vor folosi la elec­troliza cloruri­ de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru indus­tria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antraci­tul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al între­prinderii, Aurică Marga, oaspe­ţii vizitează principalele sec­toare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în ur­ma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. A­­ceastă modernă instalaţie de calcinare,, cu o capacitate a­­nuală de 50.000 tone a şi rea­lizat primele cantităţi de pro­duse de antracit. Pînă la sfîr­­şitul acestei luni, un alt o­­biectiv important — cuptorul de coacere continuă — la ca­re se fac ultimele finisări, va intra în probe tehnologice. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se subliniază impor­tanţa executării ritmice şi in­tegrale a volumului­ de in­vestiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de con­ducerea uzinei pentru ca u­­nităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. E­­xistă toate condiţiile ca a­­ceastă modernă unitate să in­tre cât mai grabnic în circui­tul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona in­dustrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principale­le sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care in prezent se află în probe tehnologice. In sec­ţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea pri­melor produse care se desfă­şoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca pro­ducţia ei finală să fie de 35.000 tone anual. întreprinde­rea este dotată la nivelul teh­nicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secre­tarului general al partidului erau supuse probelor tehnolo­gice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pra­gul intrării în funcţiune turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extrudare, care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se ara­tă în vecinătate şantierul li­nei alte unitati industriale a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabri­ca de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea supe­rioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru insta­laţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care co­operează între ele. Secretarul general al partidului reco­mandă să se aibă în vedere e­­liminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune meto­de de conducere şi de îndru­mare a acestor unităţi, indi­­cînd ca noua unitate să de­pindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub condu-­ cerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţu­lui Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat s-au­ îndreptat spre noua construc­ţie a spitalului judeţean, afla­tă în prezent în curs de fini­sare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncito­reşti „Crişan I" şi „Crişan II", înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspe­ţii vizitează primele trei nive­le ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se e­­xecută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea con­strucţii, iar aceasta da­torită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a u­­nor metode moderne de con­strucţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în inte­riorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impre­sionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se se­cretarului general al partidu­lui, şeful­ şantierului spune : „Faptul că dumneavoastră, to­varăşe Ceauşescu, sînteţi mul­ţumit de rezultatele .. muncii noastre este pentru noi un pu­ternic imbold". In timpul vizitei pe şantie­rul acestei construcţii, între­­ oaspeţi şi gazde au loc discu­ţii cu privire la dotarea teh­nică a spitalului, folosirea chibzuită, a spaţiilor încăperi­lor, pentru a se asigura în­tregul confort, necesar unor asemenea instituţii şi o asis­tenţă sanitară de nivel ridi­cat. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu recomandă constructorilor să acorde în continuare , toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Cri­­vac I", cartier modern de lo­cuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu: Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amena­jare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor pu­tea asista la manifestări or­ganizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor pu­tea viziona filme, audia con­ferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lu­crările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanție sigură a execu­tării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuție, la concret, lu­­indu-se ca punct de pornire cartierul „Crişa­na I", asupra folosirii mai judicioase a te­renurilor afectate construcţi­ilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, ade­vărate locuri virane, se iro­sesc suprafeţe întinse de pă­­­mînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionat dinco­­lo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru in­stalaţii de canalizare, apă, e­­nergie electrică. Secretarul ge­neral al partidului insistă a­­supra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perime­trele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa incit densitatea a­­cestora să fie echivalentă co­telor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanis­tică ,înaintată. In-- continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este pre­zentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a ora­şului: viitorul hotel cu zece nivele. . Şi aici şeful statului recomandă să se adopte solu­ţii­ constructive moderne, să fie folosite pe scară mai lar­gă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială: metalele fe­roase şi aluminiul în confec­ţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioa­re, în realizarea pardoselilor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Cri­­şana I", îl înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl a­­clamă din toată inima la des­părţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost înso­ţiţi de Constantin Sandu, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dia­logul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani coopera­tori,­­ cu constructori de pe şantiere. Indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secre­tarului general al partidului, de a cunoaşte la faţa locu­lui, modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Congresu­lui al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului în mijlocul locuitori­lor din judeţ, dragostea cu care a fost întîmpinat pretu­tindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a în­tregului nostru popor, de­ a în­făptui neabătut politica mar­­xist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU­­BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Delegaţia de partid şi guvernamentală, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a încheiat vizita in R. P. Bulgaria Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei, au venit, sîmbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care a făcut o vizită ofi­cială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împo­dobită cu mari drapele româ­neşti şi bulgare. Portretul to­varăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele to­varăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la ae­roport au venit tovarăşii Liv­­ko Jivkov, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, preşedintele Co­mitetului de Stat pentru Şti­inţă şi Progres Tehnic, Stan­­ko Todorov, membru al Bi­roului Politic, secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Ta­­nev, membru supleant al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secre­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheor­ghi Bokov, membri ai Secreta­riatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Gapovski, preşedintele Biroului Adunării­ Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepre­şedinte al Prezidiului Adună­rii Populare a Republicii Popu­lare Bulgaria, Gheorghi Kuli­­şev, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, se­cretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului popu­lar orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, oameni de şti­inţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamen­tală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delega­ţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al P.C. Bulgar, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedinte­le Prezidiului Adunării Popu­lare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîce­­zar Avramov, membru suple­ant al Biroului Politic al Co­mitetului Central al P.C. Bul­gar, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, şeful Sec­ţiei de politică externă şi re­laţii internaţionale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, amba­sadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, gar­da militară a trupelor garni­zoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu., Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Popu­lare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în re­vistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu şi membrii delegaţiei ro­mâne îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplo­matice acreditaţi la Sofia, pre­cum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flu­tură steguleţe româneşti şi bul­gare. Răsună urale, se scan­dează „Vecina drujba" („Prie­tenie veşnică"). Este ora 9.00 dimineaţa. To­varăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Con­ducătorii bulgari salută cor­dial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor ro­mâni buchete de flori. De pe scara avionului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu sa­lută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l conducă la ae­roport, întreaga desfăşurare a vizi­tei, manifestările care le-a pri­lejuit şi al căror moment cul­minant l-a constituit semnarea noului Tratat de prietenie, co­laborare şi asistentă mutuală româno-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, întîlnirile oas­peţilor români cu oameni, ai muncii din Sofia, Botevgrad. Vraţa reprezintă o contribu-­­ tie remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frăţeşti­­ şi colaborării dintre partideii ’ şi statele noastre, în interesul­ ' ambelor popoare, al unităţii ţă­rilor socialiste, al cauzei păcii şi progresului. __ _■' Sosirea în Capitală Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a fă­cut o vizită oficială de prie­tenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut par­te tovarăşii Ilie Verdeţ, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilinei, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­­nescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salu­tată de tovarăşii Emil Bodna­­raş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Ber­­ghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ştefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi or­ganizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasa­dei R.P. Bulgaria la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capita­lei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun ve­nit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau îndelung „Ceauşescu- P.C.R.!", exprimîndu-şi senti­mentele de dragoste şi stimă faţă de conducătorul partidu­lui şi statului nostru, deplina satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R. P. Bulga­ria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noas­tre. Secretarul general al par­tidului a răspuns ovaţiilor mulţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres ). COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită o­­ficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 şi 21 no­iembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prie­tenie, colaborare şi asisten­ţă mutuală între Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Botevgrad şi Vraţa, Combi­natul chimic Vraţa, s-a întîl­­nit cu numeroşi oameni ai muncii şi cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comu­nist Bulgar privind dezvol­tarea în continuare a econo­miei, ştiinţei şi culturii, ridi­carea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a re­zervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteni­ei frăţeşti tradiţionale dintre popoarele român şi bulgar. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări au avut loc con­vorbiri, la care au participat: Din partea română: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Vasile Pa­tilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful Secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Ble­jan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară: Todor Jivkov, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Re­publicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avra­mov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Ivan Ba­şev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Tellalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii in­ternaţionale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, mem­bru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria la Bucureşti. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri şi ex­perţi ai celor două delegaţii. In cursul convorbirilor, care (continuare în pag. a 4-a)

Next