Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-14 / nr. 7564

flacără msuwi raen­a 5 • TINEREŢE FĂRĂ BĂ­TRÎNEŢE MUNCA suport al împlinirilor . @»reetatoara $ iscoditoarei voit&heo marfa pătrunde tot med adînc In tainele universului, rezolfrînd pe rind pro* felemelt pe care lumea materială i le ridică. Transformarea obiectelor acestei lumi in folosul omului n-a fort posibilă decit in procesul muncii, în care el ţi-a elaborat ţi perfec­­­ionat uneltele, parcurgînd un drum ling de la piatra rtest Cioplită la nava cosmică. Dar ce înseamnă „a munci“, nn retenanţă ere acest proces In conştiinţa tinerilor ? Nu intenţionez a face teoria munch in articolul de faţă. Am urmărit doar, printr-un sondaj aplicat individual şi pe colective de tineri, cu nivel cultural ţi profesiuni dife­rite, să precizez accepţiunea ţi semnificaţia noţiunii respecti­tive, ea fiind folosită de numeroase ori ţi in diverse ocazii, f / freemarca făcută de 75 la sub­­S dintre tineri evidenţiază ca o primă coordonată a muncii pre­gătirea teoretică, asimilarea şi îmbogăţirea permanentă a cu­noştinţelor. Realizarea acestei di coordonate începe încă din co­pilărie şi continuă organizat în şcoală şi producţie. Orien­tarea profesională formează cunoştinţe teoretice, un anumit­ă ţii în mînuirea tehnicii moder­­ne, o anumită concepţie des­pre muncă şi anumite idealuri cărora tinerii li se dedică. Sînt însă tineri care visează­­să devină muzicieni, pictori, ar­hitecţi, doar pe bază de zestre ereditară. Cită utopie în visele lor, mai ales cind talentul şi simpla activitate fără studiu nu mai sînt revelatoare ! Oricîtă simpatie am avea faţă de cei cu astfel de concepţii, nu pu­­­tem tolera eschivarea sau sus­tragerea lor de la pregătirea pentru muncă sub nici un pre­text. Este greşită şi atitudinea acelora care, în virtutea tendin­ţei lor de afirmare independen­tă, consideră perimate sfaturile părinţilor, deşi acestea pot fi raţionale, graţie experienţei lor de viaţă. Este totuşi bine ca ti­nerii, aflaţi într-o dilemă, aşa cum e cazul lui Cornel C, care nu poate alege între tentaţiile către pictură, filologie şi comerţ exterior, să reflecte asupra sfa­turilor date de părinţi, selec­­tind partea lor bună. Necesităţile vieţii ridică tot m­ai mult problema angajării, altă coordonată a muncii, ce presupune mobilizarea forţelor fizice şi capacităţii intelectuale, punerea in practică a cunoş­tinţelor teoretice şi experienţei acumulate. Pentru 32 la sută dintre tinerii investigaţi, această coordonată are însă o semni­­ficaţie unilaterală, simplistă, fî­­ind redusă exclusiv la efortul­­fizic. Ei pierd din vedere că a­­titea minţi luminate au luptat in decursul istoriei omenirii să îmbine cele două forme de e­­nergie, că azi se poate vorbi doar de dominanta fizică sau Intelectuală a muncii. (Timpla- Rul, de exemplu, depune şi e­fort intelectual in forma esteti­că, simetria, culoarea obiecte­lor realizate; medicul depune şi efort fizic în consultarea şi tratarea pacienţilor). Evident, o angajare raţională impune o dozare echivalentă a potenţialului psihoenergetic şi cînd consumul de energie nu concordă cu specificul muncii apar fenomene deviatorii. Ast­fel, unii tineri depun pentru o muncă obişnuită un efort prea mare, supraangajarea vă­dind la ei o pregătire teore­tică insuficientă şi o slabă ca­pacitate de adaptare. Creierul lor nu realizează la timp de­conectarea nervoasă şi de aici dereglări in ritmul şi capacita­tea de a munci, prin creşterea numărului de erori, scăderea to­nalităţii afective, micşorarea capacităţii de muncă. Aceşti ti­neri care învaţă mecanic sau muncesc un asalt, trecînd abu­ziv peste timpul liber, pun ca­păt uneori aspiraţiilor abia năs­­cunde în spitale şi sanatorii de bolnavi cronici. Sunt şi tineri care îşi aleg al­tă muncă decât cea pentru care s-au pregătit, sau se an­gajează paralel la diferite munci. Este un fenomen de pa­­raangajare. Nu-i oprește ni­mer­i să, se afirme pe mai mul­­­te planuri, dar să pună pe prim plan munca dominantă, aceea pentru care îndeosebi s-au per­­gătit. Altfel, riscă să fie ase­meni unui traducător amator, care uzează maximum de timp și efort pentru a traduce in­corect tm text pe care un spe­cialist îl va realiza calitativ mai bine intr-un interval scurt și cu consum minim de ener­gie. Procesul ,,muncii în sistem^ vizează realizarea în perspecti­­vă a unor măreţe idealuri so­ciale. Acest aspect este deose­bit de bine subliniat în apre­cierea ostaşului Ahtilom Ion, în viaţa civilă muncitor: „a munci înseamnă a depune efort cu­ Ancheta noastră unim cu ceilalţi pentru a aduca tehnica la nivelul ţărilor avan­sate, a ridica pe o treaptă mai înaltă de cultură şi civilizaţie prestigiul patriei". Fiecare om constituie o piesă din marele mecanism social şi o mică des­ reglare a ei se resimte in frtn­tregul sistem. Punerea în valoare a rezult­­etelor muncii constă în apro­­derea lor individuală şi colec­tivă, cunoscut fiind caracterul reversibil al muncii intre indi­vid si societate. Din păcate, 43 la sută dintre tinerii investigaţi se referă la rezultatele indi­viduale: „muncesc sâ am mul­te produse",­­ cum spune coo­peratorul Ion C. de 23 de ani, „să am un salariu bun". Sâ ne închipuim un croitor care lu­crează o haină foarte elegantă, dar prea strimtă pentru clienţi un profesor care vorbeşte foar­te frumos de la înălţimea cate­drei, dar este neînţeles de au­ditoriu. Munca lor este inutilă, neţinînd seama de raportul în­tre confortabil-estetic, în schimb, munca unei femei casnice, care creează bună dispoziţie celor din jur, capătă valoare socială. Educaţia prin muncă, ergote­­rapia aplicată azi pe scară largă in şcoli, instituţii, spitale­­simulează valorificarea socială a muncii, încrederea tinerilor în forţele proprii, meritul în faţa opiniei publice, la deficienţi şi bolnavi, grăbeşte însănătoşirea şi integrarea în viaţa reală. Pentru mulţi tineri, munca mai înseamnă dăruire, pasiune inovatoare, simţ de răspundere. Există azi unităţi socialiste con­duse numai de tineri care, a­­vînd o pregătire tot mai te­meinică, ridică munca la rang superior, ca pe un drept şi o datorie de onoare, în acelaşi timp. Este suficient să pătrunzi preocupările de cercetare ale studenţilor pentru a avea o i­­magine clară a muncii lor. „Eu doresc mult să creez o maşi­nă avînd un motor care să a­­mortizeze cu totul zgomotul", spune tînărul Costel Popo­viei, din anul II mecanică. Omul datorează numeiî toa­te succesele sale. Aceasta o afir­mă mulţi tineri, printre care şi operatorul fruntaş la Uzina de mase plastice Valeriu An-areescif) (fa­pt$ 4» ortfe# afeMrrWt mine munca este fevor de oprUt tinuă satisfacţie, deoarece fr’­ţeleg a mă dărui el; a contric» bui cu tot ce am mai bun îi» fiinţa mea la construirea unei vieţi fericite !". Valorează mult factorii me«*» raţionali intrapsihiei (interesei voinţă, aptitudini), care *â se unească intr-un singur puneţi alegerea profesiei. „A-ţi alege profesia după vocaţie - ob­servă eleva Mioara P. de 16 ani, înseamnă a fi un desăvîrşit artist, care ştie să-şi potriveas­că şi să joace foarte bine ro­lul". Alături de tinerii care se dă­ruie muncii, obţinînd perfor­manţe la gradul superlativ, sînt unii cu rădăcini înfipte în con­cepţia trecutului, care fac vir­tuoşi paradă de titlul lor, de fapt plafonîndu-se. Iată, de e­­xemplu, pe Dorina G. de 25 de ani, absolventă a Facultăţii de drept, după care „a munci înseamnă a fi obligat să pres­tezi o muncă". Este cu totul neplăcut să constaţi că, fiind condusă de această concepţie greşită, ea a refuzat repartiţia în producţie, preferind să ră­­mînă in continuare ,,la mama acasă". Bineînţeles, cînd ale­gerea profesiei se face numai sub influenţa factorilor externi (rude, părinţi, prieteni), fără convingere proprie, comoditatea şi plictiseala se răspîndesc cu iuţeala unei epidemii ! Factorii inhibitori trebuie cău­taţi şi în atmosfera familiei­­ în organizarea neraţională a regimului de viaţă, concepţia şi atitudinea greşită faţă de mun­că, relaţiile conflictuale ce ge­nerează indispoziţie, extenuare afectivă, insuccese. Sunt şi ca­zuri cînd părinţii oferă tineri­lor tot ce e mai bun, dar a­­ceştia se complac în mediocri­tate. „Este foarte greu să te angajezi într-o muncă tenace cu cartea - îmi destăinuia ele­vul Dan H. din clasa a X­-a — cind nu ai nici o grijă în faţă, cînd totul îţi este asigurat şi rezolvat de alţii". Ideea că op­timizarea condiţiilor de viaţă fringe aripile imaginaţiei, limi­tează dorinţa şi sensul căutări­lor, ne sugerează un paradox: ,,cînd tinerii nu au greutăţi, trebuie singuri să şi le creeze, pentru a se obişnui să dea piept cu ele şi să le învingă". Ambianţa mediului şi­ factorii sociali (psihoigiena, sistemul de salarizare, recompense şi grati­ficaţii, raportate mereu la tre­buinţele şi gradul de confort al oamenilor) constituie azi ele­mente mobilizatoare în conştiin­ţa şi ataşamentul tinerilor faţă de muncă. Considerăm utilă a­­plicarea unor probe de perfor­manţă la admiterea în şcoli, facultăţi şi, periodic, la elevii şcolilor generale, liceelor teore­tice şi angajaţilor în producţie, în scopul depistării, selectării şi stimulării aptitudinilor. La fel, extinderea cursurilor de iniţiere a tinerilor pentru mînuirea a­­paraturii moderne şi de uz cas­nic în cadrul culturii de masă, sporirea condiţiilor de odihnă şi reconfortare a tinerilor nave­tişti prin extinderea dormitoa­relor şi sălilor-club, unele îm­bunătăţiri în orarul instituţiilor de învăţămînt în funcţie de rit­mul şi capacitatea lor de a­­daptare în muncă. Din rîndurile de faţă, în care mulţi îşi vor recunoaşte proprii­le afirmaţii, doresc ca tinerii să reţină că a munci înseam­nă asimilare, angajare şi dă­ruire în acelaşi timp, că depli­na răspundere morală şi socia­lă faţă de muncă face din pro­pria conştiinţă suprema instan­ţă de îndrumare şi primul post de autocontrol, deoarece mun­ca este însuşi suportul tinereţii. Maria HODOROABA psiholog — Să fiu sinceră, effţer dacă nu măi concediaţi pentru absenţe nemotivate plecam eu singură, că nu-mi plăcea colectivul , prea erau mulţi în virstă şi mă plictiseam... Poeţi în mijlocul tinerilor Ieri, poeţii ieşeni Ion Chiriac, Silviu P­usu şi Aurel But­naru­ au citit ver­suri patriotice din creaţia proprie, in faţa secretarilor co­mitetelor comunele U.T.C. şi ai organi­zaţiilor de bază U.T.C. din coopera­ Iaşi al U.T.C, tirele agricole de producţie, convocați la un curs de in­struire organizat de Comitetul judeţ®*. ti I La Casa căsătoriilor din latil, In anul 1970, au fost oficiate 2.010 căsătorii. In acest an, aici, 21 de perechi au rostit simbolicul şi semnificativul „da“ In fata ofiţerului de stare civilă. In fotografie , momentul solemn al încheierii unei căsnicii„ IDOR DE I Veghează-mi stelele din trup set nu adoarmă I neroditoare-n slngele meu pur, î Ingemănează-mi dorul greu de ţară­­ pe stema ta de necuprinsă slavă. I Clădi-vom tara ca pe-un munte , şi prin furtuni, şi prin pacea ce-am făurit-o lingă aceste ţărmuri spre care-am sperat împinşi de stele. Noi, însetaţii de izvoarele luminii să-mpletim corăbiile în veci cu cerul! Anca SÎRBULESCU studentă ! Steagul ! Iarna sclipeşte-n cercul soarelui­­ şi desfăşoară prin văzduhuri clare steaguri şi curcubee de zăpezi urcate fără zgomot din izvoare.­­ Şi noi, copiii muţi de-atita vrajă - ne punem palmele la ochi să nu orbim,­­ copilăria ne preface-n steaguri­­ şi-aşa, desfăşuraţi, mai sus plutim. Vasile MIHAESCU student ti Mutu­ în «ina minimui partid­ Comitelui judeţean Iaşi al Uniunii Tineretului Comunist organizează numeroase acţi­uni în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Printre acestea se află albu­­mul-ştafetă intitulat „La che­marea partidului, tineretul răspunde prezent". Acest al­bum circulă de la o organi­zaţie U.T.C. la alta şi în el se adună zi de zi noi aspecte interesante din viaţa organic­zaţiilor de tineret din judeţul Iaşi. Va avea loc, de asemenea, un festival de poezie şi cin­­tece patriotice ; tinerii crea­tori din judeţ vor fi invitaţi să participe la un concurs de creaţie literară şi plastică. Pentru sportivi se vor iniţia competiţii de amploare dotate cu trofeul „A 50-a aniversare". MASA ROTUNDA la IN­S0IIII1I111 jWill ill dumneavoastră actul căsătoriei ? Zilele trecute, la redacţia ziarului nostru, s-a purtat o discuţie sinceră despre căsătorie. S-au pus întrebări, s-au emis păreri nu de puţine ori diferite. Era şi firesc. In jurul mesei rotund© s-au grupat tineri şi mai vîr­­stnici, de profesii diferite, unii căsătoriţi, alţii necăsătoriţi. Iată numele şi pro­fesiile invitaţilor: Mariana Balint, maistru la Fabrica de tricotaje „Moldova"; Gheorghe Barbărasă, şef de serviciu la Consiliul popular municipal Iaşi; Ma­ria Gaiţă, judecător la Judecătoria Iaşi; Ana Durnea-Gugiuman, cercetător la Institutul de ştiinţe pedagogice (Fi­liala Iaşi); Ionel Ioanid, medic secundar la Spitalul clinic de obstetrică şi gine­cologie; Paraschiva Panainte, studentă la Conservatorul „George Enescu" Ia­nul al V-lea); Pintilie Penciuc, activist al Comitetului judeţean Iaşi al U.T C. Prezentăm în cele ce urmează o sin­teză a discuţiilor purtate. . . Natura socială a relaţiilor familiale a evoluat permanent o dată cu dez­voltarea generală a umanităţii. Fenomen biologic şi social — familia, în toate timpurile, a avut un prog remarcabil in progresul umanităţii. Ne propunem să vorbim astăzi despre căsătorie in con­diţiile societăţii noastre socialiste. Dar să pornim de la definirea căsătoriei ca act juridic şi efectul acestui act... — Căsătorie înseamnă unirea liber­­consimţită între două persoane de sex diferit, încheiată în baza şi condiţiile legii, în scopul întemeierii unei familii. (Maria Gaiţă). — Care sunt condiţiile esenţiale ca să se poată încheia actul căsătoriei ? — Bărbatul trebuie să aibă 18 ani, iar femeia 16 ani. (Gh. Barbărasă). — Aş adăuga că este necesar ca cei doi parteneri să aibă şi o maturitate psihică normală. (Ana Durnea-Gugiuman). — Eu, ca medic, consider că ar fi de dorit ca tinerii să nu se căsătorească înainte de împlinirea vlrstei de 21 de ani la bărbaţi şi 18 ani la femei (Ionel Ioanid). — In condiţiile societăţii noastre, practica arată că tinerii se căsătoresc în general atunci cînd cel puţin unul din­tre viitorii soţi este în producţie. E şi firesc, pentru că altminteri tinerii soţi ar trebui să fie dependenţi de părinţi şi există primejdia apariţiei parazitismului social în special. (A. Durnea-Gugiuman). — Un medic francez recomanda ca tinerii să se căsătorească de timpuriu, urmînd ca părinţii acestora să-i întreţină şi pe tineri şi pe eventualii lor copii o anumită perioadă.­­ — Nu putem fi de­­acord cu acest de­ziderat din toate privinţele. Nu neg că şi la noi există tineri căsătoriţi în ase­menea situaţii. Dar a generaliza această practică ar fi un non-sens al noţiunii de căsătorie. Ar însemna pur şi simplu­­ o ştirbire a persona­lităţii tinerilor, o prelungire nefireas­că a tutelării. (Ma­riana Balint). — Acum cîteva luni in cartierul Iris din Cluj, prima pro­moţie (200 de bunici) a absolvit cu succes cursurile de 7 luni ale­­şcolii bunicilor". Aici, cursanţii au aflat lucruri intere­sante despre rolul bunicilor in socie­tatea modernă con­temporană, privind creşterea, educaţia şi ocrotirea sănătăţii nepoţilor. — Poate ar fi ne­cesară o asemenea i­­niţiativă şi în oraşul nostru. (P. Panainte). — Să revenim la premisele încheierii unei căsătorii traini­ce. Mi se pare că un rol hotărîtor in a­­ceastă privinţă 11 are cunoaşterea prealabi­lă a viitorilor soţi. — Uneori hazardul face ca să se înte­meieze cupluri trai­nice, chiar după o perioadă de cunoaş­tere extrem de scurtă. Literatura ne oferă destule exemple, dar în viaţa practică ca­zurile fericite, mai ales în perioada mo­dernă, sunt destul de rare. Nu putem da reţete însă o perioadă de un an şi jumătate sau chiar mai mult ar fi cea mai potrivită după opinia mea. (A. Durnea-Gugiuman). — In fond se poate vorbi despre pe­rioada de logodnă, termen consacrat de tradiţie. Eu cred că logodna este un obicei frumos şi, desigur, într-o accep­ţiune modernă, poate constitui un si­nonim al prieteniei dintre fetele şi bă­ieţii care intenţionează să se căsăto­rească. (M. Balint). — Au fost chiar jurişti care au pro­pus oficializarea logodnei. Eu, personal, nu văd însă necesitatea logodnei oficia­le... (M. Gaiţă). — ... Să-mi fie iertat, dar eu cred că este foarte necesară. (I. Ioanid). (A urmat un dialog aprins. Medicul şi juristul au adus argumente în favoarea opiniei personale. Au făcut precizări pre­ţioase şi ceilalţi participanţi la convor­bire. Problema pusă în discuţia nu a putut fi elucidată în întregime). — Să zăbovim puţin la dubla între­bare: Unde se cunosc şi cum se face pregătirea tinerilor în vederea căsăto­riei ? — Pentru muncitori posibilităţile de cunoaştere intre băieţi şi fete sînt pu­ţine. De aceea se recurge încă la con­tractarea unor prietenii pur întîmplătoa­­re pe stradă, la cinema sau mai ştiu eu unde, cînd există şanse multiple să faci cunoştinţă cu persoane de moralitate precară. (M. Balint).­­— Intr-adevăr, dacă pentru elevi şi studenti sunt organizate unele acţiuni interesante, unde tinerii au posibilitatea să se cunoască, să se împrietenească, pentru celelalte categorii de tineri trebuie să recunoaştem că se face mult prea puţin. Ne vom strădui ca să gene­ralizăm cîteva reuşite certe, cum ar fi serile distractive organizate la Ţesătoria de mătase, la Complexul de morărit şi panificaţie, excursiile colective, foile tineretului şi, desigur, există multe alte posibilităţi de diversificare a acţiunilor specifice virstei noastre. (P. Penciuc). — Referindu-mă la a doua parte a în­trebării, mă gîndesc, de pildă, la nişte cercuri la­ care tinerii să afle cum tre­buie să-şi administreze bugetul familial; sunt necesare şi la sat şi la oraş anumi­te cursuri de gospodărie practică, la care pot să participe şi... băieţii. (A. Durnea-Gugiuman). O problemă care se discută în per­manenţă, deoarece toţi sunt convinşi de utilitatea ei, este educaţia sexuală. Se discută, dar practic acţiunile concrete sunt minime şi ineficiente. De ce nu se ocupa de aceasta mai temeinic unele organizaţii de masă sau foruri culturale? Ba problemele de sexologie ar putea fi dezbătute cu mai mult "curaj in­ presă, la radio, la televiziune, la cinema. N­. Ioanid). ---------- - ",nema-Mi pare că s-a omis o chestiune, cred eu, esenţială , aceea a educaţiei părinţilor pen­tru ... educaţia copiilor. Deşi se fac asemenea acţiuni, totuşi exis­tă încă minori cu comportări a­­normale, mergînd pînă la delinc­venţă. (Gh. Barbaras). — Pentru că s-a vorbit aici de delincventa minorilor, trebuie să arătăm (lucru, de altfel, cunoscut) că aceşti copii provin din familii dezorganizate. Iată-ne, aşadar, a­­junşi la ... divorţ. — Aproape toate problemele divorţului pleacă în fond de la contractarea unor căsătorii „ful­ger". După o scurtă perioadă de convieţuire, cei doi îşi observă multe nepotriviri şi de aici ine­rentele conflicte. Azi nu se mai acordă cu uşurinţă divorţuri. A­­vem certitudinea că verdictele date de noi în aproape sută la sută din cazuri au fost chibzuite bine, căci într-adevăr se produc situaţii cind inconştienţa unora ajunge pînă la limite greu de i­­maginat şi ne trezim în faţa unor Situaţii paradoxale: de exemplu, din concubinaj apar copii căro­ra nu li se poate stabili paterni­tatea reală, una din părţi este a­­dusă într-un grad de umilinţă in­suportabilă etc., etc. Este trist,, dar se produc situaţii cind con­vieţuirea celor doi soţi devine imposibilă şi atunci legea trebuie să admită desfacerea familiei, instituţie creată tot sub efectul legii. O ceremonie tristă după ce timpul a dovedit că încheierea actului căsătoriei, moment de satisfacţie, a fost o hotărîre pripită, necugetată. (M. Gaiţă). — Nu ne-a făcut plăcere să abordăm în discuţie această problemă, dar ne-a impus-o realitatea. Propun deci pentru a înviora convorbirea noastră să vor­bim despre ceremonia oficierii actului căsătoriei. Toţi participanţii la discuţie au fost de acord că solemnităţii acestui moment­ trebuie să i se acorde mai multă aten­ţie. S-a propus ca ţinuta delegatului de stare civilă să fie deosebită, să se fo­losească un magnetofon cu melodii adec­vate, s-au făcut referiri critice la con­diţiile existente la Iaşi etc. Tovarăşul Gala căsătoriilor din Gh. Barbărasă ne-a informat despre măsurile preconi­zate de Consiliul popular municipal Iaşi, măsuri refe­ritoare la aceste probleme, iar tov. P. Penciuc a su­bliniat necesita­tea ca tinerii să aibă posibilita­tea să-şi sărbăto­rească ziua căsătoriei în condiţii cores­punzătoare, spunînd că această proble­mă va sta în atenţia Comitetului jude­ţean Iaşi al U.T.C. — Diferenţele de virstă, studii, pro­fesie, obiceiuri, temperament şi pasiuni, dintre soţ şi soţie, pot să constituie un impediment în căsnicie ? — In calea dragostei nu există pie­dici de neînvins. Atenţie doar la condiţia maturizării psihice a îndrăgostiţilor şi la necesitatea unei îndelungate egalităţi fiziologice. (P. Panainte). — Temperamentele prea diferite con­tează, dar poate că sentimentele de a­­devărată afecţiune dintre soţi sunt şi în acest caz mai puternice şi pot corecta contradicţiile temperamentale. (P. Pen­ciuc). — Voinţa dublată de iubire şi apari­ţia copiilor sínt argumenta imbatabile. (I. Ioanid). — Diferenţele sínt relative. Dragostea, stima reciprocă sínt nivelatoarele ideale în asemenea situaţii. (Gh. Barbărasă). Au fost multe alte probleme în dis­cuţie. Nu am epuizat toate aspectele re­feritoare la actul căsătoriei, nici opiniile invitaţilor noştri nu au pretenţia să fie nişte concluzii categorice. Sperăm însă ca dezbaterea noastră despre căsătorie să constituie un îndemn la o mai a­­dîncă reflecţie. Sigur, uneori corabia familiei se află, vrind, nevrînd, în voia furtunilor, to­tuşi, aşa cum au menţionat toţi partici­panţii la discuţie, iubirea este mai tare ca toate vicisitudinile vieţii. Dar să nu uităm niciodată că „iubirea care mişcă soarele şi celelalte stele" poate fi o simplă ameţeală trecătoare. Deci, din i­­nimă, dar şi cu luciditate, să pronunţăm în faţa delegatului de stare civilă acel cuvînt miraculos, care înseamnă, mai presus de orice viaţa noastră, a copiilor, şi într-o măsură a celor din jurul nostru. Sinteza discuţiilor Sorin DAMIAN­­/////////////////////////////////.///////////////////////////g. ■ Pe cînd „o şcoală a bunicilor“ la Iaşi? ■ Logodna—un obicei frumos ■ Unde se cunosc tinerii ? i Cărţi noi Cornelia Ştefana­che: Paralele, Edi­tura Junimea, lei 5,75, Cornelia Sturzu, Cantilene, Editura Junimea, lei 4,00, Henri Wald: Homo Significans, Editura Enciclopedică Ro­mână — enciclope­die de buzunar — seria sinteze, Fel 4,50, Vasile Cucu, Ma­rian Ştefan : Ghid atlas al monumen­telor istorice, Edi­tura Ştiinţifică, lei 28,00. Colectiv­: Istoria artelor plastice in România, vol. II, E­­ditura Meridiane, lei 80,00. Colectiv: învăţă­turile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie Iura Minerva, 15,50. I. Passuth­ Ma­drigal, Editura Mu­zicală, lei 30,00. Eugen Ionescu : Gîntăreaţa cheală şi Setea şi foamea, vol. I—II, Editura Minerva, lei 10,00. Lionello Venturi : Istoria criticii de artă, Editura Uni­vers, lei 15,00. Georges Duhamel: Puterea muzicii, E­­ditura Muzicală, lei 6,00. Elle Faure: Isto­­ria artei vol. I—V, Editura Meridiane, lei 90,00. Edi­tel I — 24­­ de ore Radio laşi Programul de seară (ti lam­efi­rle)­ 17.00 Buletin de ştirii Pu­­blicitate radio, 17.10 Pe porta­­tivul undelor, melodia preferaţii 17.45 Panoramic economici 18.00 Fonoteca melomanilori 18.30 Odăi limbii românej 19.00 Radio jurnal* 19.15 Piese executate de fanfa­ră» 19.30 Estudiantinaj 20.00 Şapte arte : Univers muzical­­ Armonii coralei 21.20 Voci din fonoteca­ de aur» Concert de muzică popu-­ lar&» 22 00 Melodic-club (reluart re). Programul de dimineaţă ■Ianuarie): 6.00 Buletin de ştiri­­ 6.05 Racjiomatineu : Melodii dis-t tractive» 6.30 Actualitatea în ev-a­gricultură» Solişti $4 orchestre de» muzică populară românească»­­7.00 Medicul vă sfătuieşte» logi formaţii utilitare» 7.30 Breviar le­­gislativ. Melodii da muzică soară.­­ Televiziune 10.00—îl.30 Emisiuni-lecţie pen­tru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu-vară­­toamnă)» 18.00 Deschiderea emi­­siunii. Emisiune în limba ma­­ghiară» 18.30 La volan — emi­­siune pentru conducătorii auto­­ 18.50 Mult e dulce și frumoasă• 19.15 Publicitate, 19.20 1001 de­ seri — emisiune pentru cei mici» 19.30 Telejurnalul de seară» 20.00 Ancheta TV: „Cînd actele nu corespund realităţii", 20.45 K­i­ar plastic băcăuan, 21.00 Film tal: „Vidocq* (VI), 21.30 Bas­chet masculin. Cupa Cupelor — Steaua — Spartak Leningrad (re­ priza a 11-a), 22.00 Teleglob * Intre Alexandria și Suez» 22.30 Noapte de ianuarie ... Cîntă An­­gela Moldovan şi Nicolae Florei. 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.15,­­ 11.20* 14.15, 16.25, 18.35, 20.45.­­Ediţii specială a filmului de lung me­traj „Pentru pace şi colaborare­ internaţională". Film dedicat par­ticipării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu, la­ Sesiunea jubiliară a O.N.U. şi vi­zitei sale în Statele Unite ale* Americii. VICTORIA, orele 9 . 11.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21­­ .III ghearele invizibile ale doctoru­lui Mabuse*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU", orele 9, 11| 15, 17, 19, 21 : „Petrecerea*, ci­nemascop. ARTA, orele 9,15 | 11,15, 15, 17, 19, 21 : „Ultimul mohican*. TATARASI, orele 16| 18 , 20: „24—25 nu se înapoiază“» producţie a studiourilor sovietice. NICOLINA, orele 16, 18, 20 : „Afurisitul de bunic*. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa * .Chiajna*. Sunt valabile biletele cu seria 10. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, la ora 20.00, în sala de spec­­­acole, în cadrul ciclului „Per­­­sonalităţile Iaşului universitar“ va avea loc un dialog într al prof. univ. dr. docent Gh. C.i­pail şi studenţi. In continuare­ va rula un film artistic. La clubul artelor, ora 20.00, recital de canto susţinut de so­lişti ai Operei de stat din Iaşi. La salonul clubului, ora 20.00, la clubul fetelor „Iulia Haşdeuff va avea loc o discuţie la care participă lector univ. Radul Negru. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 2 din 13 ianuarie 1971, au fosit extrase următoarele numere: EXTRAGEREA I-A : 33 1 21 5 27 18 Fond de premii lei 581.2391 EXTRAGEREA A II-A : 35 25 7 20 6 Fond de premii lei 526.900 Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros pînă la senin, Vintul va sufla moderat din sec­torul nord-estic* Temperatura ae­rului ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între minus 1 grade și minus 6 grade, iar ma­ximele între plus 1 grad și plus 2 grade. In Jumătatea de nord a Moldovei, ceață temporară* ner­ser.

Next