Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-14 / nr. 7564
flacără msuwi raena 5 • TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÎNEŢE MUNCA suport al împlinirilor . @»reetatoara $ iscoditoarei voit&heo marfa pătrunde tot med adînc In tainele universului, rezolfrînd pe rind pro* felemelt pe care lumea materială i le ridică. Transformarea obiectelor acestei lumi in folosul omului n-a fort posibilă decit in procesul muncii, în care el ţi-a elaborat ţi perfecionat uneltele, parcurgînd un drum ling de la piatra rtest Cioplită la nava cosmică. Dar ce înseamnă „a munci“, nn retenanţă ere acest proces In conştiinţa tinerilor ? Nu intenţionez a face teoria munch in articolul de faţă. Am urmărit doar, printr-un sondaj aplicat individual şi pe colective de tineri, cu nivel cultural ţi profesiuni diferite, să precizez accepţiunea ţi semnificaţia noţiunii respectitive, ea fiind folosită de numeroase ori ţi in diverse ocazii, f / freemarca făcută de 75 la subS dintre tineri evidenţiază ca o primă coordonată a muncii pregătirea teoretică, asimilarea şi îmbogăţirea permanentă a cunoştinţelor. Realizarea acestei di coordonate începe încă din copilărie şi continuă organizat în şcoală şi producţie. Orientarea profesională formează cunoştinţe teoretice, un anumită ţii în mînuirea tehnicii moderne, o anumită concepţie despre muncă şi anumite idealuri cărora tinerii li se dedică. Sînt însă tineri care viseazăsă devină muzicieni, pictori, arhitecţi, doar pe bază de zestre ereditară. Cită utopie în visele lor, mai ales cind talentul şi simpla activitate fără studiu nu mai sînt revelatoare ! Oricîtă simpatie am avea faţă de cei cu astfel de concepţii, nu putem tolera eschivarea sau sustragerea lor de la pregătirea pentru muncă sub nici un pretext. Este greşită şi atitudinea acelora care, în virtutea tendinţei lor de afirmare independentă, consideră perimate sfaturile părinţilor, deşi acestea pot fi raţionale, graţie experienţei lor de viaţă. Este totuşi bine ca tinerii, aflaţi într-o dilemă, aşa cum e cazul lui Cornel C, care nu poate alege între tentaţiile către pictură, filologie şi comerţ exterior, să reflecte asupra sfaturilor date de părinţi, selectind partea lor bună. Necesităţile vieţii ridică tot mai mult problema angajării, altă coordonată a muncii, ce presupune mobilizarea forţelor fizice şi capacităţii intelectuale, punerea in practică a cunoştinţelor teoretice şi experienţei acumulate. Pentru 32 la sută dintre tinerii investigaţi, această coordonată are însă o semnificaţie unilaterală, simplistă, fîind redusă exclusiv la efortulfizic. Ei pierd din vedere că atitea minţi luminate au luptat in decursul istoriei omenirii să îmbine cele două forme de energie, că azi se poate vorbi doar de dominanta fizică sau Intelectuală a muncii. (Timpla- Rul, de exemplu, depune şi efort intelectual in forma estetică, simetria, culoarea obiectelor realizate; medicul depune şi efort fizic în consultarea şi tratarea pacienţilor). Evident, o angajare raţională impune o dozare echivalentă a potenţialului psihoenergetic şi cînd consumul de energie nu concordă cu specificul muncii apar fenomene deviatorii. Astfel, unii tineri depun pentru o muncă obişnuită un efort prea mare, supraangajarea vădind la ei o pregătire teoretică insuficientă şi o slabă capacitate de adaptare. Creierul lor nu realizează la timp deconectarea nervoasă şi de aici dereglări in ritmul şi capacitatea de a munci, prin creşterea numărului de erori, scăderea tonalităţii afective, micşorarea capacităţii de muncă. Aceşti tineri care învaţă mecanic sau muncesc un asalt, trecînd abuziv peste timpul liber, pun capăt uneori aspiraţiilor abia născunde în spitale şi sanatorii de bolnavi cronici. Sunt şi tineri care îşi aleg altă muncă decât cea pentru care s-au pregătit, sau se angajează paralel la diferite munci. Este un fenomen de paraangajare. Nu-i oprește nimeri să, se afirme pe mai multe planuri, dar să pună pe prim plan munca dominantă, aceea pentru care îndeosebi s-au pergătit. Altfel, riscă să fie asemeni unui traducător amator, care uzează maximum de timp și efort pentru a traduce incorect tm text pe care un specialist îl va realiza calitativ mai bine intr-un interval scurt și cu consum minim de energie. Procesul ,,muncii în sistem^ vizează realizarea în perspectivă a unor măreţe idealuri sociale. Acest aspect este deosebit de bine subliniat în aprecierea ostaşului Ahtilom Ion, în viaţa civilă muncitor: „a munci înseamnă a depune efort cu Ancheta noastră unim cu ceilalţi pentru a aduca tehnica la nivelul ţărilor avansate, a ridica pe o treaptă mai înaltă de cultură şi civilizaţie prestigiul patriei". Fiecare om constituie o piesă din marele mecanism social şi o mică des reglare a ei se resimte in frtntregul sistem. Punerea în valoare a rezultetelor muncii constă în aproderea lor individuală şi colectivă, cunoscut fiind caracterul reversibil al muncii intre individ si societate. Din păcate, 43 la sută dintre tinerii investigaţi se referă la rezultatele individuale: „muncesc sâ am multe produse", cum spune cooperatorul Ion C. de 23 de ani, „să am un salariu bun". Sâ ne închipuim un croitor care lucrează o haină foarte elegantă, dar prea strimtă pentru clienţi un profesor care vorbeşte foarte frumos de la înălţimea catedrei, dar este neînţeles de auditoriu. Munca lor este inutilă, neţinînd seama de raportul între confortabil-estetic, în schimb, munca unei femei casnice, care creează bună dispoziţie celor din jur, capătă valoare socială. Educaţia prin muncă, ergoterapia aplicată azi pe scară largă in şcoli, instituţii, spitalesimulează valorificarea socială a muncii, încrederea tinerilor în forţele proprii, meritul în faţa opiniei publice, la deficienţi şi bolnavi, grăbeşte însănătoşirea şi integrarea în viaţa reală. Pentru mulţi tineri, munca mai înseamnă dăruire, pasiune inovatoare, simţ de răspundere. Există azi unităţi socialiste conduse numai de tineri care, avînd o pregătire tot mai temeinică, ridică munca la rang superior, ca pe un drept şi o datorie de onoare, în acelaşi timp. Este suficient să pătrunzi preocupările de cercetare ale studenţilor pentru a avea o imagine clară a muncii lor. „Eu doresc mult să creez o maşină avînd un motor care să amortizeze cu totul zgomotul", spune tînărul Costel Popoviei, din anul II mecanică. Omul datorează numeiî toate succesele sale. Aceasta o afirmă mulţi tineri, printre care şi operatorul fruntaş la Uzina de mase plastice Valeriu An-areescif) (fapt$ 4» ortfe# afeMrrWt mine munca este fevor de oprUt tinuă satisfacţie, deoarece fr’ţeleg a mă dărui el; a contric» bui cu tot ce am mai bun îi» fiinţa mea la construirea unei vieţi fericite !". Valorează mult factorii me«*» raţionali intrapsihiei (interesei voinţă, aptitudini), care *â se unească intr-un singur puneţi alegerea profesiei. „A-ţi alege profesia după vocaţie - observă eleva Mioara P. de 16 ani, înseamnă a fi un desăvîrşit artist, care ştie să-şi potrivească şi să joace foarte bine rolul". Alături de tinerii care se dăruie muncii, obţinînd performanţe la gradul superlativ, sînt unii cu rădăcini înfipte în concepţia trecutului, care fac virtuoşi paradă de titlul lor, de fapt plafonîndu-se. Iată, de exemplu, pe Dorina G. de 25 de ani, absolventă a Facultăţii de drept, după care „a munci înseamnă a fi obligat să prestezi o muncă". Este cu totul neplăcut să constaţi că, fiind condusă de această concepţie greşită, ea a refuzat repartiţia în producţie, preferind să rămînă in continuare ,,la mama acasă". Bineînţeles, cînd alegerea profesiei se face numai sub influenţa factorilor externi (rude, părinţi, prieteni), fără convingere proprie, comoditatea şi plictiseala se răspîndesc cu iuţeala unei epidemii ! Factorii inhibitori trebuie căutaţi şi în atmosfera familiei în organizarea neraţională a regimului de viaţă, concepţia şi atitudinea greşită faţă de muncă, relaţiile conflictuale ce generează indispoziţie, extenuare afectivă, insuccese. Sunt şi cazuri cînd părinţii oferă tinerilor tot ce e mai bun, dar aceştia se complac în mediocritate. „Este foarte greu să te angajezi într-o muncă tenace cu cartea - îmi destăinuia elevul Dan H. din clasa a X-a — cind nu ai nici o grijă în faţă, cînd totul îţi este asigurat şi rezolvat de alţii". Ideea că optimizarea condiţiilor de viaţă fringe aripile imaginaţiei, limitează dorinţa şi sensul căutărilor, ne sugerează un paradox: ,,cînd tinerii nu au greutăţi, trebuie singuri să şi le creeze, pentru a se obişnui să dea piept cu ele şi să le învingă". Ambianţa mediului şi factorii sociali (psihoigiena, sistemul de salarizare, recompense şi gratificaţii, raportate mereu la trebuinţele şi gradul de confort al oamenilor) constituie azi elemente mobilizatoare în conştiinţa şi ataşamentul tinerilor faţă de muncă. Considerăm utilă aplicarea unor probe de performanţă la admiterea în şcoli, facultăţi şi, periodic, la elevii şcolilor generale, liceelor teoretice şi angajaţilor în producţie, în scopul depistării, selectării şi stimulării aptitudinilor. La fel, extinderea cursurilor de iniţiere a tinerilor pentru mînuirea aparaturii moderne şi de uz casnic în cadrul culturii de masă, sporirea condiţiilor de odihnă şi reconfortare a tinerilor navetişti prin extinderea dormitoarelor şi sălilor-club, unele îmbunătăţiri în orarul instituţiilor de învăţămînt în funcţie de ritmul şi capacitatea lor de adaptare în muncă. Din rîndurile de faţă, în care mulţi îşi vor recunoaşte propriile afirmaţii, doresc ca tinerii să reţină că a munci înseamnă asimilare, angajare şi dăruire în acelaşi timp, că deplina răspundere morală şi socială faţă de muncă face din propria conştiinţă suprema instanţă de îndrumare şi primul post de autocontrol, deoarece munca este însuşi suportul tinereţii. Maria HODOROABA psiholog — Să fiu sinceră, effţer dacă nu măi concediaţi pentru absenţe nemotivate plecam eu singură, că nu-mi plăcea colectivul , prea erau mulţi în virstă şi mă plictiseam... Poeţi în mijlocul tinerilor Ieri, poeţii ieşeni Ion Chiriac, Silviu Pusu şi Aurel Butnaru au citit versuri patriotice din creaţia proprie, in faţa secretarilor comitetelor comunele U.T.C. şi ai organizaţiilor de bază U.T.C. din coopera Iaşi al U.T.C, tirele agricole de producţie, convocați la un curs de instruire organizat de Comitetul judeţ®*. ti I La Casa căsătoriilor din latil, In anul 1970, au fost oficiate 2.010 căsătorii. In acest an, aici, 21 de perechi au rostit simbolicul şi semnificativul „da“ In fata ofiţerului de stare civilă. In fotografie , momentul solemn al încheierii unei căsnicii„ IDOR DE I Veghează-mi stelele din trup set nu adoarmă I neroditoare-n slngele meu pur, î Ingemănează-mi dorul greu de ţară pe stema ta de necuprinsă slavă. I Clădi-vom tara ca pe-un munte , şi prin furtuni, şi prin pacea ce-am făurit-o lingă aceste ţărmuri spre care-am sperat împinşi de stele. Noi, însetaţii de izvoarele luminii să-mpletim corăbiile în veci cu cerul! Anca SÎRBULESCU studentă ! Steagul ! Iarna sclipeşte-n cercul soarelui şi desfăşoară prin văzduhuri clare steaguri şi curcubee de zăpezi urcate fără zgomot din izvoare. Şi noi, copiii muţi de-atita vrajă - ne punem palmele la ochi să nu orbim, copilăria ne preface-n steaguri şi-aşa, desfăşuraţi, mai sus plutim. Vasile MIHAESCU student ti Mutu în «ina minimui partid Comitelui judeţean Iaşi al Uniunii Tineretului Comunist organizează numeroase acţiuni în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Printre acestea se află albumul-ştafetă intitulat „La chemarea partidului, tineretul răspunde prezent". Acest album circulă de la o organizaţie U.T.C. la alta şi în el se adună zi de zi noi aspecte interesante din viaţa organiczaţiilor de tineret din judeţul Iaşi. Va avea loc, de asemenea, un festival de poezie şi cintece patriotice ; tinerii creatori din judeţ vor fi invitaţi să participe la un concurs de creaţie literară şi plastică. Pentru sportivi se vor iniţia competiţii de amploare dotate cu trofeul „A 50-a aniversare". MASA ROTUNDA la INS0IIII1I111 jWill ill dumneavoastră actul căsătoriei ? Zilele trecute, la redacţia ziarului nostru, s-a purtat o discuţie sinceră despre căsătorie. S-au pus întrebări, s-au emis păreri nu de puţine ori diferite. Era şi firesc. In jurul mesei rotund© s-au grupat tineri şi mai vîrstnici, de profesii diferite, unii căsătoriţi, alţii necăsătoriţi. Iată numele şi profesiile invitaţilor: Mariana Balint, maistru la Fabrica de tricotaje „Moldova"; Gheorghe Barbărasă, şef de serviciu la Consiliul popular municipal Iaşi; Maria Gaiţă, judecător la Judecătoria Iaşi; Ana Durnea-Gugiuman, cercetător la Institutul de ştiinţe pedagogice (Filiala Iaşi); Ionel Ioanid, medic secundar la Spitalul clinic de obstetrică şi ginecologie; Paraschiva Panainte, studentă la Conservatorul „George Enescu" Ianul al V-lea); Pintilie Penciuc, activist al Comitetului judeţean Iaşi al U.T C. Prezentăm în cele ce urmează o sinteză a discuţiilor purtate. . . Natura socială a relaţiilor familiale a evoluat permanent o dată cu dezvoltarea generală a umanităţii. Fenomen biologic şi social — familia, în toate timpurile, a avut un prog remarcabil in progresul umanităţii. Ne propunem să vorbim astăzi despre căsătorie in condiţiile societăţii noastre socialiste. Dar să pornim de la definirea căsătoriei ca act juridic şi efectul acestui act... — Căsătorie înseamnă unirea liberconsimţită între două persoane de sex diferit, încheiată în baza şi condiţiile legii, în scopul întemeierii unei familii. (Maria Gaiţă). — Care sunt condiţiile esenţiale ca să se poată încheia actul căsătoriei ? — Bărbatul trebuie să aibă 18 ani, iar femeia 16 ani. (Gh. Barbărasă). — Aş adăuga că este necesar ca cei doi parteneri să aibă şi o maturitate psihică normală. (Ana Durnea-Gugiuman). — Eu, ca medic, consider că ar fi de dorit ca tinerii să nu se căsătorească înainte de împlinirea vlrstei de 21 de ani la bărbaţi şi 18 ani la femei (Ionel Ioanid). — In condiţiile societăţii noastre, practica arată că tinerii se căsătoresc în general atunci cînd cel puţin unul dintre viitorii soţi este în producţie. E şi firesc, pentru că altminteri tinerii soţi ar trebui să fie dependenţi de părinţi şi există primejdia apariţiei parazitismului social în special. (A. Durnea-Gugiuman). — Un medic francez recomanda ca tinerii să se căsătorească de timpuriu, urmînd ca părinţii acestora să-i întreţină şi pe tineri şi pe eventualii lor copii o anumită perioadă. — Nu putem fi deacord cu acest deziderat din toate privinţele. Nu neg că şi la noi există tineri căsătoriţi în asemenea situaţii. Dar a generaliza această practică ar fi un non-sens al noţiunii de căsătorie. Ar însemna pur şi simplu o ştirbire a personalităţii tinerilor, o prelungire nefirească a tutelării. (Mariana Balint). — Acum cîteva luni in cartierul Iris din Cluj, prima promoţie (200 de bunici) a absolvit cu succes cursurile de 7 luni aleşcolii bunicilor". Aici, cursanţii au aflat lucruri interesante despre rolul bunicilor in societatea modernă contemporană, privind creşterea, educaţia şi ocrotirea sănătăţii nepoţilor. — Poate ar fi necesară o asemenea iniţiativă şi în oraşul nostru. (P. Panainte). — Să revenim la premisele încheierii unei căsătorii trainice. Mi se pare că un rol hotărîtor in această privinţă 11 are cunoaşterea prealabilă a viitorilor soţi. — Uneori hazardul face ca să se întemeieze cupluri trainice, chiar după o perioadă de cunoaştere extrem de scurtă. Literatura ne oferă destule exemple, dar în viaţa practică cazurile fericite, mai ales în perioada modernă, sunt destul de rare. Nu putem da reţete însă o perioadă de un an şi jumătate sau chiar mai mult ar fi cea mai potrivită după opinia mea. (A. Durnea-Gugiuman). — In fond se poate vorbi despre perioada de logodnă, termen consacrat de tradiţie. Eu cred că logodna este un obicei frumos şi, desigur, într-o accepţiune modernă, poate constitui un sinonim al prieteniei dintre fetele şi băieţii care intenţionează să se căsătorească. (M. Balint). — Au fost chiar jurişti care au propus oficializarea logodnei. Eu, personal, nu văd însă necesitatea logodnei oficiale... (M. Gaiţă). — ... Să-mi fie iertat, dar eu cred că este foarte necesară. (I. Ioanid). (A urmat un dialog aprins. Medicul şi juristul au adus argumente în favoarea opiniei personale. Au făcut precizări preţioase şi ceilalţi participanţi la convorbire. Problema pusă în discuţia nu a putut fi elucidată în întregime). — Să zăbovim puţin la dubla întrebare: Unde se cunosc şi cum se face pregătirea tinerilor în vederea căsătoriei ? — Pentru muncitori posibilităţile de cunoaştere intre băieţi şi fete sînt puţine. De aceea se recurge încă la contractarea unor prietenii pur întîmplătoare pe stradă, la cinema sau mai ştiu eu unde, cînd există şanse multiple să faci cunoştinţă cu persoane de moralitate precară. (M. Balint).— Intr-adevăr, dacă pentru elevi şi studenti sunt organizate unele acţiuni interesante, unde tinerii au posibilitatea să se cunoască, să se împrietenească, pentru celelalte categorii de tineri trebuie să recunoaştem că se face mult prea puţin. Ne vom strădui ca să generalizăm cîteva reuşite certe, cum ar fi serile distractive organizate la Ţesătoria de mătase, la Complexul de morărit şi panificaţie, excursiile colective, foile tineretului şi, desigur, există multe alte posibilităţi de diversificare a acţiunilor specifice virstei noastre. (P. Penciuc). — Referindu-mă la a doua parte a întrebării, mă gîndesc, de pildă, la nişte cercuri la care tinerii să afle cum trebuie să-şi administreze bugetul familial; sunt necesare şi la sat şi la oraş anumite cursuri de gospodărie practică, la care pot să participe şi... băieţii. (A. Durnea-Gugiuman). O problemă care se discută în permanenţă, deoarece toţi sunt convinşi de utilitatea ei, este educaţia sexuală. Se discută, dar practic acţiunile concrete sunt minime şi ineficiente. De ce nu se ocupa de aceasta mai temeinic unele organizaţii de masă sau foruri culturale? Ba problemele de sexologie ar putea fi dezbătute cu mai mult "curaj in presă, la radio, la televiziune, la cinema. N. Ioanid). ---------- - ",nema-Mi pare că s-a omis o chestiune, cred eu, esenţială , aceea a educaţiei părinţilor pentru ... educaţia copiilor. Deşi se fac asemenea acţiuni, totuşi există încă minori cu comportări anormale, mergînd pînă la delincvenţă. (Gh. Barbaras). — Pentru că s-a vorbit aici de delincventa minorilor, trebuie să arătăm (lucru, de altfel, cunoscut) că aceşti copii provin din familii dezorganizate. Iată-ne, aşadar, ajunşi la ... divorţ. — Aproape toate problemele divorţului pleacă în fond de la contractarea unor căsătorii „fulger". După o scurtă perioadă de convieţuire, cei doi îşi observă multe nepotriviri şi de aici inerentele conflicte. Azi nu se mai acordă cu uşurinţă divorţuri. Avem certitudinea că verdictele date de noi în aproape sută la sută din cazuri au fost chibzuite bine, căci într-adevăr se produc situaţii cind inconştienţa unora ajunge pînă la limite greu de imaginat şi ne trezim în faţa unor Situaţii paradoxale: de exemplu, din concubinaj apar copii cărora nu li se poate stabili paternitatea reală, una din părţi este adusă într-un grad de umilinţă insuportabilă etc., etc. Este trist,, dar se produc situaţii cind convieţuirea celor doi soţi devine imposibilă şi atunci legea trebuie să admită desfacerea familiei, instituţie creată tot sub efectul legii. O ceremonie tristă după ce timpul a dovedit că încheierea actului căsătoriei, moment de satisfacţie, a fost o hotărîre pripită, necugetată. (M. Gaiţă). — Nu ne-a făcut plăcere să abordăm în discuţie această problemă, dar ne-a impus-o realitatea. Propun deci pentru a înviora convorbirea noastră să vorbim despre ceremonia oficierii actului căsătoriei. Toţi participanţii la discuţie au fost de acord că solemnităţii acestui moment trebuie să i se acorde mai multă atenţie. S-a propus ca ţinuta delegatului de stare civilă să fie deosebită, să se folosească un magnetofon cu melodii adecvate, s-au făcut referiri critice la condiţiile existente la Iaşi etc. Tovarăşul Gala căsătoriilor din Gh. Barbărasă ne-a informat despre măsurile preconizate de Consiliul popular municipal Iaşi, măsuri referitoare la aceste probleme, iar tov. P. Penciuc a subliniat necesitatea ca tinerii să aibă posibilitatea să-şi sărbătorească ziua căsătoriei în condiţii corespunzătoare, spunînd că această problemă va sta în atenţia Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. — Diferenţele de virstă, studii, profesie, obiceiuri, temperament şi pasiuni, dintre soţ şi soţie, pot să constituie un impediment în căsnicie ? — In calea dragostei nu există piedici de neînvins. Atenţie doar la condiţia maturizării psihice a îndrăgostiţilor şi la necesitatea unei îndelungate egalităţi fiziologice. (P. Panainte). — Temperamentele prea diferite contează, dar poate că sentimentele de adevărată afecţiune dintre soţi sunt şi în acest caz mai puternice şi pot corecta contradicţiile temperamentale. (P. Penciuc). — Voinţa dublată de iubire şi apariţia copiilor sínt argumenta imbatabile. (I. Ioanid). — Diferenţele sínt relative. Dragostea, stima reciprocă sínt nivelatoarele ideale în asemenea situaţii. (Gh. Barbărasă). Au fost multe alte probleme în discuţie. Nu am epuizat toate aspectele referitoare la actul căsătoriei, nici opiniile invitaţilor noştri nu au pretenţia să fie nişte concluzii categorice. Sperăm însă ca dezbaterea noastră despre căsătorie să constituie un îndemn la o mai adîncă reflecţie. Sigur, uneori corabia familiei se află, vrind, nevrînd, în voia furtunilor, totuşi, aşa cum au menţionat toţi participanţii la discuţie, iubirea este mai tare ca toate vicisitudinile vieţii. Dar să nu uităm niciodată că „iubirea care mişcă soarele şi celelalte stele" poate fi o simplă ameţeală trecătoare. Deci, din inimă, dar şi cu luciditate, să pronunţăm în faţa delegatului de stare civilă acel cuvînt miraculos, care înseamnă, mai presus de orice viaţa noastră, a copiilor, şi într-o măsură a celor din jurul nostru. Sinteza discuţiilor Sorin DAMIAN/////////////////////////////////.///////////////////////////g. ■ Pe cînd „o şcoală a bunicilor“ la Iaşi? ■ Logodna—un obicei frumos ■ Unde se cunosc tinerii ? i Cărţi noi Cornelia Ştefanache: Paralele, Editura Junimea, lei 5,75, Cornelia Sturzu, Cantilene, Editura Junimea, lei 4,00, Henri Wald: Homo Significans, Editura Enciclopedică Română — enciclopedie de buzunar — seria sinteze, Fel 4,50, Vasile Cucu, Marian Ştefan : Ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Ştiinţifică, lei 28,00. Colectiv: Istoria artelor plastice in România, vol. II, Editura Meridiane, lei 80,00. Colectiv: învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie Iura Minerva, 15,50. I. Passuth Madrigal, Editura Muzicală, lei 30,00. Eugen Ionescu : Gîntăreaţa cheală şi Setea şi foamea, vol. I—II, Editura Minerva, lei 10,00. Lionello Venturi : Istoria criticii de artă, Editura Univers, lei 15,00. Georges Duhamel: Puterea muzicii, Editura Muzicală, lei 6,00. Elle Faure: Istoria artei vol. I—V, Editura Meridiane, lei 90,00. Editel I — 24 de ore Radio laşi Programul de seară (ti lamefirle) 17.00 Buletin de ştirii Publicitate radio, 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferaţii 17.45 Panoramic economici 18.00 Fonoteca melomanilori 18.30 Odăi limbii românej 19.00 Radio jurnal* 19.15 Piese executate de fanfară» 19.30 Estudiantinaj 20.00 Şapte arte : Univers muzical Armonii coralei 21.20 Voci din fonoteca de aur» Concert de muzică popu- lar&» 22 00 Melodic-club (reluart re). Programul de dimineaţă ■Ianuarie): 6.00 Buletin de ştiri 6.05 Racjiomatineu : Melodii dis-t tractive» 6.30 Actualitatea în ev-agricultură» Solişti $4 orchestre de» muzică populară românească»7.00 Medicul vă sfătuieşte» logi formaţii utilitare» 7.30 Breviar legislativ. Melodii da muzică soară. Televiziune 10.00—îl.30 Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu-varătoamnă)» 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară» 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18.50 Mult e dulce și frumoasă• 19.15 Publicitate, 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici» 19.30 Telejurnalul de seară» 20.00 Ancheta TV: „Cînd actele nu corespund realităţii", 20.45 Kiar plastic băcăuan, 21.00 Film tal: „Vidocq* (VI), 21.30 Baschet masculin. Cupa Cupelor — Steaua — Spartak Leningrad (re priza a 11-a), 22.00 Teleglob * Intre Alexandria și Suez» 22.30 Noapte de ianuarie ... Cîntă Angela Moldovan şi Nicolae Florei. 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe REPUBLICA, orele 9.15, 11.20* 14.15, 16.25, 18.35, 20.45.Ediţii specială a filmului de lung metraj „Pentru pace şi colaborare internaţională". Film dedicat participării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea jubiliară a O.N.U. şi vizitei sale în Statele Unite ale* Americii. VICTORIA, orele 9 . 11.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21 .III ghearele invizibile ale doctorului Mabuse*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU", orele 9, 11| 15, 17, 19, 21 : „Petrecerea*, cinemascop. ARTA, orele 9,15 | 11,15, 15, 17, 19, 21 : „Ultimul mohican*. TATARASI, orele 16| 18 , 20: „24—25 nu se înapoiază“» producţie a studiourilor sovietice. NICOLINA, orele 16, 18, 20 : „Afurisitul de bunic*. Teatrul Naţional La ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa * .Chiajna*. Sunt valabile biletele cu seria 10. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, la ora 20.00, în sala de specacole, în cadrul ciclului „Personalităţile Iaşului universitar“ va avea loc un dialog într al prof. univ. dr. docent Gh. C.ipail şi studenţi. In continuare va rula un film artistic. La clubul artelor, ora 20.00, recital de canto susţinut de solişti ai Operei de stat din Iaşi. La salonul clubului, ora 20.00, la clubul fetelor „Iulia Haşdeuff va avea loc o discuţie la care participă lector univ. Radul Negru. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 2 din 13 ianuarie 1971, au fosit extrase următoarele numere: EXTRAGEREA I-A : 33 1 21 5 27 18 Fond de premii lei 581.2391 EXTRAGEREA A II-A : 35 25 7 20 6 Fond de premii lei 526.900 Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros pînă la senin, Vintul va sufla moderat din sectorul nord-estic* Temperatura aerului ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între minus 1 grade și minus 6 grade, iar maximele între plus 1 grad și plus 2 grade. In Jumătatea de nord a Moldovei, ceață temporară* nerser.