Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-14 / nr. 7564

mi XXVI IANUARIE 1971 1 PARIM­A• BANI Nr. 7564 JOI 14 / Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Clarviziunea, competenţa, cutezanţa şi spiritul novator Atribute ale muncii de partid In conducerea activităţii economice E­forturile depuse de colectivele de muncitori, tehni­cieni şi ingineri din municipiul Iaşi, sub conducerea organe­­lor şi organizaţiilor de partid, s-au materializat în îndeplinirea şi depăşirea pre­vederilor planului cincinal pe perioada 1966 — 1970. La producţia globală indus­trială sarcinile cincinalului au fost realizate încă de la 1 au­gust 1970, dindu-se peste plan la acest indicator o producţie suplimentară de 2,2 miliarde de lei. In industria locală, planul cincinal la producţia globală a fost realizat la 1 august, iar in sectorul gospodăriei comu­nale acelaşi indicator a fost realizat la 10 august 1970. După cum este cunoscut, in acceastă perioadă au fost puse în funcţiune la unele din ele înainte de termenele planifi­cate — noi obiective economi­ce, iar la cele existente ca­pacităţile de producţie au fost extinse şi modernizate. S-au dat, de asemenea, în folosinţă numeroase obiective social-cul­­turale, printre care: 10.957 de­­ locuinţei şi 4.488 de locuri în cămine; au fost, totodată, date în folosinţă noi cantine, comi­­plexe şcolare, spitale, policli­nici, creşe, grădiniţe, unităţi comerciale. In perioada cinci­nalului încheiat s-a realizat un volum de investiţii de 5,3 mi­liarde de lei. Ritmul mediu a­­nual de creştere a producţiei industriale a fost de 18,6 la sută. In 1970, producţia inclus- Ioan MANCIUC prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Iinală a crescut de 2,35 ori faţă de 1965. Toate aceste realizări au făcut ca Iaşul să strălucească şi mai puternic în constelaţia oraşelor industria­le ale patriei noastre. Anul 1971 inaugurează o nouă etapă în dezvoltarea mul­tilaterală a României socialis­te, etapă ale cărei coordonate au fost definite cu clarviziune ştiinţifică de programul adop­tat de Congresul al X-lea al P.C.R. şi concretizat în actua­lul plan cincinal 1971—1975, Planul de dezvoltare eco­nomică şi social-culturală a municipiului! In actualul cin­cinal reprezintă o ilustrare pli­nă de semnificaţie a politicii partidului, de repartizare ju­dicioasă a forţelor de produc­ţie, de îmbinare organică a considerentelor de eficienţă e­­conomică cu critariile sociale legate, de acce­lerarea progre­sului economic şi social-cultu­­ral al tuturor lo­calităilor ţă­rii. In acest cincinal, creşterea producţiei industriale a muni­cipiului se va realiza atît pe seama extinderii actualelor ca­pacităţii la U. M. I., U.F.S., U.P.M.P. şi altele, cît şi pe seama intrării­­în funcţiune a unor noi obiective industriale. Pe harta Iaşului vor a­­pare noi obiective in­dustriale. Industria lo­­­­cală va cunoaşte şi ea importante dezvoltări şi modernizări, care vor ““ permite obţinerea unui spor de produse specifice pro­ducţiei locale. Toate acestea vor determi­na creşterea potenţialului in­dustrial al municipiului şi o dinamică ascendentă a produc­ţiei globale industriale al cărei ritm mediu anual de creştere va fi de circa 19 la sută, superior celui din anii prece­denţi. Volumul mărfurilor des­tinate exportului va creşte in 1975 de 2,5 ori faţă de anul 1970. De asemenea, în aceeaşi perioadă, este planificat a se executa un volum de investiţii de 7,8 miliarde de lei. P­rin amploarea şi com­plexitatea obiectivelor sale, actualul plan cin­cinal şi planul pentru a­­nul în curs pun în faţa Comitetului municipal de par­tid, a organelor şi organiza­ţiilor de partid şi a tuturor co­lectivelor de salariaţi sarcini de foarte mare răspundere. In anii care s-au scurs organele şi organizaţiile de partid şi-au perfecţionat şi îm­bogăţit experienţa în conduce­rea activităţii economice, me­todele lor de muncă trecind printr-un amplu proces de a­­daptare la noile cerinţe şi e­­xigenţe dictate de progresul general al ţării. Clarviziunea, competenţa, cutezanţa şi spi­ritul novator, insolite de o­­rientare consecvent realistă şi înaltă responsabilitate sunt tră­sături ce şi-au croit un drum larg In stilul de conducere al organelor şi organizaţiilor de partid din municipiul Iaşi. Sunt tot mai numeroase, comi­tetele şi organizaţiile de partid care reuşesc să statornicească In rîndul colectivelor­­ de oa­meni ai muncii o atmosferă serioasă de lucru, de apreciere lucidă a rezultatelor dobîndi­­te, dar şi a minusurilor ce mai persistă, fapt care îngă­duie să se evalueze la justa lor valoare posibilităţile exis­tente, să se scoată la lumină noi şi noi resurse de creştere economică şi de înlăturare a piedicilor, a neajunsurilor ce mai țin în loc dezvoltarea în­­tr-o unitate sau alta. Exem­ (continuare in pag. a 3-a) £ . ■ .... .. — Pentru prima dată în medicina veterinară Un grup de cer­cetători condus de prof. dr. docent Ion Adameşteanu, de la Facultatea de medicină vete­rinară a Institu­tului agronomic „Dr. Petru Groza" din Cluj, a de­monstrat că exce­sul de sare din furaje poate pro­voca grave Into­xicaţii la animale, simptomele clinice fiind asemănătoare cu ale bolilor in­fecţioase. Astfel, pentru prima dată în medicina vete­rinară, se stabi­leşte cu exactitate doza mortală de sare şi sunt reda­te, ştiinţific, sem­nalmentele bolii. Astăzi, cînd creş­terea animalelor se face cu diferite reziduuri industria­le, în special de peşte, bogate în sare, observaţiile ştiinţifice amintite capătă o deosebi­tă importantă prac­tică. Comunicarea re­zultatelor acestor cercetări la Facul­tatea de medi­cină veterinară din Brno, în cadrul u­­nei sesiuni ştiin­ţifice la care omul de ştiinţă clujean, a fost invitat, a stirnit un viu in­teres în rîndul specialiştilor. (Ager­pres) bii hala de prelucrări mecanice de la uzina mecanică Paşcani, de material rulant Foto : A­DRI­AN ACORDUL GLOBAL -FORMA AVANTAJOASA DF RETRIBUIRE A TARANI10R COOPERATORI * ’ Măsurile luate de conducerea partidului cu privire la Îmbu­nă­tăţirea organizării, planifică­rii şi conducerii agriculturii prevăd schimbări fundamentale in sistemul de retribuire a muncii, introducerea acordului global, garantînd tuturor mem­brilor formaţiilor de lucru o plată echitabilă, un intim ra­port cu eforturile făcute, dar şi cu rezultatele din producţie obţinute. Sistemul acesta, pri­mit de marea masă a membri­lor cooperatori cu viu interes, poate fi considerat de fapt Îm­plinirea unui deziderat al oa­menilor harnici şi pricepuţi care lucrează in agricultură. Se cunoaşte că evaluarea şi plata muncii se făcea, in ve­chea formă de retribuire, după norme de catalog, pentru fie­care lucrare in parte. In sec­torul vegetal, de pildă, pentru semănat se acordau citeva nor­me, altele pentru prăşit, altele pentru cules. Sistemul acesta genera o goană după norme in detrimentul vizibil al calităţii, al interesului pentru creşterea producţiei, ceea ce pentru coo­peratorii harnici şi pricepuţi această modalitate de aprecie­re constituia chiar o descura­jare. Aplicarea acordului glo­bal insă reprezintă plata pen­tru întregul volum de lucrări, ţintndu-se seama de producţia obţinută de formaţiunea de lu­cru cu oamenii ei, de valoa- Tie «.testet*. Pentru acest lu­cru, retribuţia unei echipe care lucrează, de pildă, in cultura plantelor de cimp se face după prestarea Întregului ciclu de lucrări, incepind de la Pregă­tirea terenului şi terminînd cu recoltarea, transportul şi de­ LA C.A.P. CIUREA pozitarea produselor, nivelul ciştigului fiind însă In funcţie de volumul producţiei obţinu­te pe terenurile lucrate de e­­chipa sau brigada respectivă. Dar, acest calcul, fireşte, nu se poate face mecanic deoare­ce realizarea producţiei plani­ficate depinde nu numai de cantitatea şi calitatea muncii prestate ci şi de alţi factori la fel de importanţi. Unele sole sunt mai fertile, altele mai puţin fertile; terenurile de deal sau cele cu expoziţii mai puţin corespunzătoare nu pot deţine calitatea celor de şes. Devizele de lucrări alcătuite pe culturi şi sole trebuie, de aceea, să constituie expresia chibzuinţei, preocupării şi sim­ţului de echitate, producţiile planificate în mod nerealist putind genera serioase inega­lităţi in retribuirea muncii. — Pentru evitarea unor a­­precieri greşite privind efor­turile ce trebuie făcute şi pro­ducţiile ce trebuie realizate de către membrii cooperatori la cultura porumbului — ne-a declarat ing. Ştefan Vişoianu, preşedintele cooperativei agri­cole Ciurea — noi am depis­tat pentru cele 750 hectare ce ce vom însămînţa in primă­vară cu această plantă nu mai puţin de 87 sole, cu mai mici sau mai mari diferen­ţieri de calitate intre ele. Se înţelege că pentru toate acest C. PAPAFIL (continuare in pag. a 3-a) imagine din carticul Socote­ La S.M.A. Focuri Mecanizatorii lucrează şi iarna Concomitent cu repararea tractoarelor şi maşinilor agri­cole In vederea pregătirii lor pentru campania de primăva­ră, mecanizatorii de la S.M.A. Focuri execută, în această pe­rioadă, numeroase alte lucrări ia sezon. Astfel, patru remorci de la secţie Focuri execută la G.A.P. transportul gunoiului de grajd la cîmp, alte două agregate Împrăştiind îngrăşă­minte chimice. Tot aici, me­canizatorii execută tocatul fu­rajelor pentru sectorul zoo­tehnic. La G.A.P. Coarnele Caprei secţia de mecanizare execută, de asemenea, transportul în­grăşămintelor naturale la câmp cu un număr de trei remorci. Pe de altă parte, o echipă de muncitori lucrează în sectorul zootehnic la con­strucţia maternităţii pentru scroafe, confecţionînd boxele necesare din ţeavă sudată, lu­,­crare ce se va termina în a­­ceste zile. La Opera din Iaşi Se pregăteşte spectacolul „Romeo şi Julieta“ La Opera de stat din Iaşi a intrat de aurin d­in repeti­ţie baletul „Romeo şi Julie­ta“ de Prokofiev. Conducerea muzicală apar­ţine lui Trai­an Mihăilescu, re­gia şi coregrafia, maestrei de balet Mihaela Atanasiu, iar scenografia lui George Doro­­acnee. t ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■■ A In pagina a 4-a­­ Elemente noi în ajunul reuniunii de la Singapore I Corespondenţă din Washington Controversata problemă ■ a protecţionismului . ■ ■ COMISIILE DE JUDECATA - EXPRESIE A PARTICIPĂRII MASELOR LA APARAREA LEGALITĂŢII SOCIALISTE­ ­ Intre 15 ianuarie—15 martie au loc adunări ale oamenilor muncii pentru alegerea membrilor comisiilor de judecată Virgil LICITI, procuror şef al Procuraturii judeţului Iaşi Importanţa deosebită a co­misiilor de judecată rezidă în aceea că ele au menirea să înfăptuiască participarea ma­selor largi la realizarea ope­rei de educare socialistă a ce­tăţenilor, în spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, întăririi şi dezvoltării avutului obştesc, precum şi a asigurării unei bune compor­tări în societate. Rezultatele obţinute pînă a­­cum au confirmat din plin ro­lul şi importanţa acestor orga­nisme. Ele au adus o contri­buţie importantă la întărirea influenţei opiniei publice in viaţa noastră socială. In ma­joritatea cazurilor, membrii şi secretarii comisiilor de jude­cată din judeţul nostru au răs­puns cu toată exigenţa sarci­nii ce li s-a încredinţat, con­tribuind, prin hotăririle date, la asigurarea respectării norme­lor de drept şi a celorlalte re­guli de convieţuire socială, la întărirea disciplinei in muncă. Putem cita activitatea merito­rie a multor comisii printre ca­re acelea de la Uzina meta­lurgică, Fabrica de antibiotice, Fabrica „Ţesătura" sau din co­operativele agricole de pro­ducţie- Erbiceni, Ruginoasa, Mogoşeşti, Popeşti, Deleni. . Rezultatele pozitive obţinute în activitatea comisiilor de ju­decată, materializate intr-un însemnat număr de împăcări (în peste jumătate din sesiză­rile făcute de­­cetăţeni), în a­­plicarea corectă a sancţiunilor în cazul abaterilor, în soluţia s­tarea temeinică şi legală a un­­nor litigii de muncă, se da­­­toresc simţului de răspundere de care au dat dovadă cei mai mulţi membri ai comisii­lor de judecată, conştiinţei lo­r ridicate, grijii pe care au pus-o­ în aducerea la îndeplinire a sarcinilor încredinţate. Pe lingă rezultatele pozitive, în organizarea şi activitatea comisiilor de judecată continuă să se mai manifeste însă şi uele lipsuri. Astfel, comisia de judecată de la C.A.­P. Vlădeni a aplicat ilegal unele sancţiuni, iar la Uzina mecanică de material rul­­ant Paşcani sau la Institutul aîr­­g roit ornic compunerea comple­t­­ului de judecată n-a fost cor­respunzătoare normelor stabilit­­e în unele cazuri. U­nii mem­­bri ai comisiilor de judecată nu­­au dus o activitate destul de susţinută, fapt care a i­nfluen­­­­ţat negativ rezolvarea cu oppe- rativitate a pricinilor; unii­ membri şi secretari ai comisii­ i­ lor nu şi-au însuşit decât în part­­te tehnica de lu­cru a acestor­­ organe, ceea ce a influenţat calitatea rezolvării cauzelor. La­­ aceasta s-a ajuns datorită fap­tului că recrutarea unora dintre membrii şi secretarii comisiilor de judecată nu s-a făcut, aşa cum era indicat, dintre persoa­nele cu pregătire şi aptitudini corespunzătoare pentru a face faţă sarcini­lor ce le revin şi1 (continuare in pag. a 3-a) I în pagina a 2-a ! Tinerețe­­ fără bătrînețe ! ■ MUNCA-suport al împlinirilor | ii MASĂ ROTUNDĂ ! Ce înseamnă pentru I dumneavoastră actul­­ căsătoriei ? ■ V­ersuri -----------------------------1 a ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Noul şi rutina Noul — evident, cînd este temeinic ar­gumentat şi susţinut, Învinge întotdeauna şi peste tot rutina. întrebarea este, după In ce împrejurări ? acelaşi lucru dacă o bună a unuia dintre devreme sau mai tir­­chiar o oră, o zi de societatea. Să nu ui­cit timp o învinge ? Pentru că nu este idee nouă, o soluţie noi, prinde viaţă mai ziu. Sínt cazuri cînd întîrziere pot păgubi tari că zilele fug, nici un frîu nu le-ar putea zăbovi. Nu sínt multe cazurile în care ideile care au încolţit s-au ma­terializat cu întîrzie­re, dar tOtUŞi SÎnt. Uneori, din păcate, ideile valoroase au de străbătut o adevă­rată cursă de obstacole pînă la finalizare. La Uzina mecanică „Nicolina“, de exem­plu, pînă la jumătatea anului trecut, pi­­nioaneie se făceau aşa cum era toată lu­mea obişn­uită. Se tăiau din bara de oţel, în secţia forjă, urmînd apoi să fie găurite in secţia de prelucrări mecanice. Şi atunci, au început să se audă tot mai multe voci care cereau ca această operaţie — cu o mare risipă de metal, de muncă şi de timp — să fie făcută repede şi eficient, de înşişi forforii. Procedeul tehnic era ex­trem de simplu. Au trebuit totuşi trei luni de discuţii, de tergiversări, pînă ce for­jorii (care afirmau că... nu se pricep să execute operaţia, nouă) s-au convins că, de fapt, se pricepeau! Iar economia de metal obţinută se ridică la multe tone, căci după vechea metodă se pierdea o cantitate de metal egală cu cel puţin o jumătate din greutatea piesei. In situaţia amintită, ideile novatoare s-au materializat, în cele din urmă. De­sigur, nici la „Nicolina“, nici în alte fa­­ru brici lucrurile nu se petrec totdeauna ca _________ în exemplul de mai sus. Dar timpul pier­dut pînă ce ideile noi reuşesc să înfrîn­­gă inerţia, nu în­­seamnă oare o pier­dere simţitoare ? Nu mai vorbim de faptul că, lovite de­ zidul rutinei, uneori ideile se pierd şi o dată cu ele chiar entuziasmul creator. Bineînţeles, colectivele noastre de mun­că au demonstrat că pot stăpîni tehnica nouă. Cu cită mîndrie îmi spunea un e­­lectrician de la Fabrica de antibiotice, că a modificat şi îmbunătăţit o instalaţie ultra modernă, din import! Cu atît mai perimate sunt atitudinile ostile, reţinerile unora în faţa ideilor noi. De aceea, este imperios necesar ca ele sa dispară, astfel incit ideea să se materializeze în timpul cel mai scurt. Const. PÄIÄDETJÄ I CARNET IEȘEAN IS IS

Next