Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-16 / nr. 7566

ANUL XXVII * PA81N1­3# BANI MANIFESTĂRI CONSACRATE ANIVERSARII SEMI­CENTENARULUI PARTIDULUI La casele da cultură, că­min era culturală, cluburile din cuprinsul judeţului nos­tru au continuat fă sa des­făşoare­ţi In această săp­­tămtnă numeroase manifes­tări consecrate sărbătoririi semicentenarului partidului. La Casa tineretului şi stu­denţilor din Iaşi a avut loc, zilele trecute, sub egida Comitetului municipal al U.T.C., deschiderea ciclului de expuneri Intitulat­ ,Din istorie mişcări­ muncitoreşti şi de tineret din România*. Cu acest prilej, tov. Cos­­tin Năstese, secretar al Co­mitetului municipal al U.T.C., a prezentat expunerea:­­începuturile mişcării mun­citoreşti din România. Cre­area P.S.D.M.R.­. Au participat tineri din întreprinderile şi instituţii­le ieşene. La Casa de cultură Tă­­tăraşi, din municipiul Iaşi, a avut loc un simpozion cu tem­a: .Crearea P.C.R., o etapă importantă in is­toria mişcării muncitoreşti din România*. A urmat un program artistic prezentat de formaţiile casei de cul­tură. Un simpozion cu tema­ „lupta P.C.R. In anii Ile­galităţii* a avut loc şi la Căminul cultural de la Po­­du-Iloaiei. In satele com­ponente ale comunei res­pective s-a ţinut expune­rea : „File din lupte P.C.R. pentru victorie socialismu­lui in ţara noastră*. iar la biblioteca sătească a avut loc o seară de poezie din creaţia închinată luptei co­muniştilor pentru victoria socialismului in ţara noas­tră. In adunările populara de le căminele culturale din Boala, Delenul, Vlădiepi, Ţî­­băneşti şi altele «-* ţinuit expunerea­­ „Crearea P.C.R. — rezultat al dezvoltării mişcării revoluţionare şi democratice din România*. Ieri, la Casa de cultură din Paşcani a avut loc o tntllnire a poeţilor ieşeni George Leonel, Florin Mi­­hai Pertacecru, Goma cu Stur­­zu şi Silviu Rum­au citi­torii din localitate. Această manifestare face parte din cadrul acţiunilor organizate in tnndimpunerea aniversării semicentenarului partidului. Cu poeet prilej oaspeţii au citit din creaţiile lor, au oferit autografe şi au pur­tat interesante discuţii cu participanţii Un opaţ din moderna natură de fire pieptănate a Fabricii „Ţesătura“ — Iaşi. Foto­­ G. PAUL Noul tai pozan­t al S. I A. i TM­­­I au livrat N­EE 0 51N­ nipli in noli in îi «Adr­in Pentru lucrătorii ogoarele», 1971 va fi un an plin de Înno­iri. S-a trecut deja la aplica­rea măsurilor cuprinse In Ex­punerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind îmbunătă­ţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, a ho­­tărîrilor Consiliului de Miniştri adoptate recent în spiritul a­­cestui document. In traducerea in practică a noilor sarcini, mecanizatorilor le revin sarcini deosebit de importante. De aceea, pregăti­rea politică şi profesională a fiecărui otorător din sectorul mecanizare, mobilizare* lor la realizare* obiectivelor stabili­ta sint sarcini de o deosebită actualitate ce stau In faţa or­ganizat­­ii o* da partid din sta­ţiunile de mecanizare a agri­culturii. Un schimb de păreri, organizat recent, de Comite­tul judeţean de partid, intre secretarii organizaţiilor de ba­ză din secţiile staţiunilor de mecanizare a agriculturii, pri­vind desfăşurarea muncii po­litice şi cultural-educative in rindul mecanizatorilor, a pus in evidenţă o experienţă poziti­vă existentă in numero«»« or­ganizaţii, multe iniţiative va­loroase aere au dus la obţine­rea unor bune răzuitele In muncă. S-au desprins, totoda­tă, şi unele carenţe generate de o «numită imobilitate din partea unor birouri ale orga­nizaţiilor cere, lăsindu-se co­pleşite de sarcinile profesio­nale zilnice, au neglijat as­pecte importante ale muncii politice. Tov. Vasile Airinei, secreta­rul organizaţiei de bază de la secţia Mirosloveşti a S.M.A. Iugani, referindu-se la organi­zarea muncii politico-educati­­ve, la participarea mecaniza­torilor la manifestările cultu­rale ce au avut loc in satele unde işi desfăşoară activitatea, a subliniat că biroul organi­zaţiei de bază respective a­­cordă o atenţie deosebită popu­larizării documentelor de par­tid, cunoaşterii de către me­canizatori a politicii Interna şi externe a partidului. In acest sens, s-a asigurat primirea u­­nui număr corespunzător de ziare şi alte publicaţii ideolo­gice, comentarea unor mate­riale care interesau pe meca­nizatori, a foilor votante edi­tate de comitetul de partid din staţiune, participarea lu­crătorilor din secţie la expu­nerile ce au loc la căminul cultural din comună, viziona­rea unor filme şi programe ar­tistice şi a emisiunilor­­de la televizor, împletirea sarcinilor profesionale c­u o vie activi­tate polittico-educaitivă a per­mis colectivului respectiv să realizeze şi să depăşească sar­cinile de plan pe 1970. In bune condiţiuni de calitate. Tov. I. Huhulea, secretarul organizaţiei de bază a lucră­torilor de la centrul S.M.A. Codăeşti, a scos în evidenţă preocuparea biroului organiza­ţiei de bază pentru desfăşura­rea în bune condiţiuni a in­­văţămlntului de partid, parti­ciparea efectivă a tuturor cursanţilor la expuneri şi dez­bateri, eficienţa muncii de pro­pagandă. Preocuparea pentru I. BURGHELEA (continuare in pag. a 2-a) O valoroasă realizare tehnico-ştiinţifică Prof univ. ing. Alexandru Domşa şi ing. Gheorghe Matei de la Institutul politehnic din Cluj au obţinut brevet de in­venţie pentru o realizare teh­­nico-ştiinţifică românească de o deosebită importanţă practi­că. Este vorba despre o Insta­laţie originala şi o metodă nouă de fabricare a pulberilor metalice. Utilizarea acestora permite obţinerea pulverizării directe a metalelor şi aliaje­lor, indiferent de punctul lor de fuziune, fără aer compri­mat, apă sau alt agent. Pulve­rizarea directă se realizează un arc electric şi are ce e­­fect producerea unor pulberi de mare puritate, sferice şi cu o granulaţie corespunzătoa­re sinterizării optime. Sinteri­­zarea, adică sudarea particu­lelor de metal intre ele prin tratare termică, tste un pro­cedeu care elimină complet operaţiile de prelucrare a pla­selor. Specialiştii Clujeni au des­chis astfel, prin invenţie lor, noi ca de lărgire a gamei sortimentelor de pulberi din oţeluri inoxidabile şi refracta­re, molibden, titan, tantal şi alta moţăia. (Agaspre*) Fqtffr blivului repretic din Pasewa Foto I AU21AN Importante cantităţi de produse zootehnice peste plan Prima decadă a lunii ianuarie a fost şi pen­tru lucrătorii din între­prinderile agricole de stat bogată în realizări. După cum ne-a informat tov. ing. Corneliu Mar­­dare, directorul Inspecto­ratului I.A.S., in perioa­da amintită au fost li­vrate unităţilor comercia­le, peste plan, 805 hec­tolitri de lapte, 200.000 de ouă şi 27 tone de carne. Cantităţi mai cu baten­­­i d­ale au fost livrate de­­ Întreprinderile agricole­­ de start Tg. Frumos, Mi-­­­roslava şi Iaşi. ­S „Busola“ orientării şcolare şi profesionale aparţine profesorului Orientarea şcola­ră şi profesională a elevilor poate fi con­siderată ca o ac­ţiune foarte comple­xă. Ea depinde de fe­lul în care colecti­vul de profesori al unei şcoli generale, al unui liceu sau şcoli profesionale, ur­măreşte, in colabora­re, evoluţia fiecărui tiftr. Trebuie să ve­dem dacă profesorii respectivi se intflnesc fi dtecată cu temei­nicie problemele a­­parte prezentate de fiecare elev, dacă încearcă să obţină colaborarea familiei în anumite situaţii şi, implicit, încrederea copiului, dacă-şl pun întrebarea ce va face flecare după absolvirea ridului respectiv de şcoală şl dacă, In conse­cinţă, se vor stră­dui să formeze e­­levul In direcţia pentru care prezin­tă Interese mal pu­ternice şl capacita­tea necesară. De asemenea, da­că In ultimul an de studii al ciclului, pro­fesorii vor sta de vorbă cu copilul, a­­propiindu-l psiholo­gic, şi vor analiza aspiraţiile sale, con­­fruntîndu-le cu capa­cităţile pe care le posedă, el se vor găsi în situaţia de a întări o decizie a e­­levului sau de a-i sugera o altă cale (şcoală, categorie de profesiuni) spre care să se îndrep­te. Efortul pe care-l vor depune de a convinge tânărul de OPINII valoarea îndrumări­lor date iau de se­riozitatea alegerii sale, efortul de a-l ajuta să se pregă­tească diferenţiat. In scopul asigurării suc­cesului pe drumul a­­les, reprezintă tot ceea ce poate face un cadru didactic sau un colectiv di­dactic pentru orien­tarea şcolară şi pro­fesională, pentru In­tegrarea adecvată a tînărului in activita­te. Fără îndoială, a­­ceasta este o mun­că de mare răspun­dere, care implică efortul de cunoaşte­re şi formare a co­pilului, necesitatea unei acţiuni Indivi­dualizate, cit şi In­formarea permanen­tă despre sectoare­le de pregătire sau de activitate socia­lă (şcoli sau profe­siuni) spre care co­piii doresc să se îndrepte. Dar, acţiu­nile mari, cum este şi acţiunea de o­rientare şcolară şi profesională, nu se realizează prin acte spectaculoase, ci prin munca modestă, des­făşurată zi de zi, de către acei cărora so­cietatea le-a încre­­dinţat o parte din munca socială. ★ De nimeni altcine­va, elevul nu este mai bine cunoscut dacit de profesorii săi. Schimbul de păreri dintre profesori con­duce la o cunoaşte­re mai amplă şi mai obiectivă. Introduce­rea fişei pedagogi­ce In şcoli oferă po­sibilitatea de orga­nizare a acestei in­formaţii. Fişa, consi­derată ca un cadru Ion HOLBAN psiholog (continuare In pag. a 2-a) I I ■ ■ ■ ■ ■ Cu prilejul lucrărilor sesiunii Comisiei mixte guvernamentale româno­­franceze , Din presa străină „Pnom Penh-ul își va achita nota?“ In pagina a 6-a IKt ■ « r. *n * e. m­f~ ea e » »a «a a * ® iB » » a H ■ B ■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ In aceste zile, în oraşele şi co­munele judeţului nostru au loc se­siuni ale consili­ilor populare oră­­ţeneşti şi comu­nale consacrate dezbaterii şi a­­probării planului economiei locale şi a bugetului pe anul 1971. Cu acest pri­lej, se stabilesc şi angajamentele consiliilor popu­lare privind gos­podărirea şi în­frumuseţarea lo­calităţilor, ca răs­puns la chemarea la întrecere lan­sată, pe ţară, de către Consiliul popular al judeţu­lui Neamţ, pre­cum şi la chema­rea la Întrecere a consiliului popu­lar al comunei Mo­­vileni către con­siliile populare din localităţile rurale ale judeţu­lui. De asemenea, se aleg în acest cadru şi comisiile de judecată ale consiliilor popu­lare respective. Primele sesiuni au avut loc în cursul zilelor de 14 şi 15 ianuarie a.c. aceste zile Sesiuni ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale Pe agenda de lucru a întreprinderilor: ridicarea calitativă a activităţii economice PENTRU FIECARE PIESĂ, UN CONSUM MINIM DE METAL cu aproape un an de zile în urmă, a apărut în ziarul nostru (nr. 7261 din 20 ia­nuarie 1970) articolul „Pentru economisirea metalului, opti­mismul este necesar dar nu şi suficient“. Semnalam atunci e­­xistenţa, la Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi, a unor mari posibilităţi de reducere a consumurilor şi atrăgeam aten­ţia asupra necesităţii unor acţiuni mai hotărâte pentru u­­tilizarea raţională a metalu­lui. Observaţiile noastre cri­tice au găsit in bună­­măsură ecou, iar acum, după înche­ierea bilanţului de sfirşit de an, se poate aprecia că mă­surile aplicate au fost efici­ente: sarcina de reducere a consumului de metal cu 8 la sută, faţă de 1969, a fost în­deplinită şi depăşită, economi­ile suplimentare ridicindu-se in 1970 la 211 tone de tablă şi laminate. Dacă adăugăm la măsurile i­­niţiate in 1970 şi angajamen­tul asumat de uzină, economi­ile de metal se vor ridica in 1971 la cel puţin 1.500 de to­ne, fapt ce va marca o nouă treaptă in buna gospodărire a metalului, in reducerea chel­tuielilor de producţie, costul metalului reprezentind peste trei pătrimi din totalul lor. Implicit, aceasta va contribui, alături de modernizarea pro­ducţiei creşterea productivită­ţii muncii etc., la ridicarea ni­velului calitativ al întregii activităţi de producţie din u­zină. Discuţiile avute zilele tre­cute­ cu factorii răspunză­tori din uzină, pe tema utili­zării cit mai judicioase a me­talului, au evidenţiat că, în ciuda succeselor amintite, la „Nicolina“ fenomenul de risipă se manifestă încă. O serie de măsuri preconizate anul trecut au fost aplicate cu întirziere (cu mult peste termenele pre­văzute in diversele planuri în­tocmite in uzină) sau numai parţial. Spre ilustrare ne vom opri la ctteva aspecte. Ate­lierul de debitare centralizată prevăzut a funcţiona din tri­mestrul III 1970, şi-a Început activitatea la finele anului şi deserveşte, aproape exclusiv, o singură secţie, fapt ce-l re- Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 5-a) . FABRICA DE CONFECŢII IAŞI Noi articole de îmbrăcăminte Mergînd pe linia diversi­ficării producţiei, pentru a veni ci­ mai mult In Inttm­­pinarea cerinţelor consuma­torilor, la Fabrica de confec­ţii din Iaşi, pe lingă len­jerie, a început In acest an producerea unor noi articole de Îmbrăcăminte pentru băr­baţi, femei şi copii. Este vorba de articole din fa­­lon, din tercot şi din fire poliesterice, din care s-au produs deja peste preve­deri, până la această dată, circa 20.000 de bucăţi. In acest prim trimestru al anului se vor executa, de asemenea, peste 40.000 de pantaloni pentru export CARNET IEŞEAN Tradiţii schilodite, copii mutilaţi Pe bună dreptate ne mlndrim cu tradi­ţionalele obiceiuri prilejuite de sărbătorile Anului Nou aşa cum ele au fost transmise din moşi-strămoşi, Îmbogăţite în decursul anilor. Ne creştea Inima ascultlnd plugu­­şorul realizărilor şi perspectivelor de vii­tor. Clinchetele clopoţeilor şi trăsnetul harapnicelor ne punctau fiorul evenimen­telor. Fiecare dintre noi Încercam In a­­semenea momente o gamă de emoţii, trăiri sufleteşti, după temperamentul ce-1 avem. Bucuria, plăcerea, reveria ne-au fost Insă estompate de unele cete de colindă­tori și urători prin zgomotele supărătoare ce le-au produs pe străzi, pe casa scărilor de la blocuri, In apartamente chiar. A­­ceasta pentru că minunatele noastre obi­ceiuri au fost schilodite Inconștient de că­tre unii colindători. In locul vestitelor buhate, al zurgălăilor şi harapnicelor unii tineri au folosit pocnitori confecţionate In acest scop dintr-o diversitate de materia­le, In diferite forme şi „calibre". Exploziile produse de către substanţele chimice Între­buinţate provocau o detonaţie uneori Înfri­coşătoare. Lovind uşile, pereţii, treptele scărilor cei ce au întrebuinţat asemenea „harapnice moderne“ au contribuit la de­teriorarea unor bunuri obşteşti şi parti­culare. La unele blocuri din cartierele So­­cola , Nicolina, Tătăraşi, Aurora şi altele, suntem­ informaţi că au fost produse, cu asemenea instrumente, grave deteriorări In special pe casa scărilor. Redacţia ziarului nostru a semnalat acest fapt, publiclnd o notiță prin care se făcea apel la părinţi cu rugămintea de a Îndruma copiii să renunțe la folosirea pocnitorilor. Cei care au Ințeles chemarea ne vor da acum dreptate. Prezentlndu-vă o informa­ţie, pentru unii de loc liniştitoare, sperăm că se vor trage, de această dată, unele concluzii. In primul rind de către părinţi. Iată despre ce e vorba: 65 de copii, şi printre ei chiar adulţi, din municipiul Iaşi, care au folosit pocnitori cu substanţe explozive, au fost Internaţi In spitale, In perioada sărbătorilor de iarnă. Nicolae Sarcu din str. Nicolina, bl. A-2, scara A, etap. III, apart. 2, Gheorghe Ionescu, din str. Păcurari nr. 200, Victor Alexa, din str. Decebal nr. 12, Constantin Chirilă, din str. Zugravi nr. 56, Ioan Baltaru, din Miroslava sunt numai citiva din cei care au fost mai mult sau mai puțin mutilaţi. Fie că au ră­mas fără degete, fără o mină, fie că au arsuri grave pe față, aceşti copii ajunşi în clinici s-au bucurat bineînţeles de Îngri­jirea medicilor. Dar multilarea rămâne mutilare pe viaţă. Aşadar, nu numai admirabilele noastre obiceiuri au fost mutilate, ci şi cei care neințelegindu-le sensul le-au transformat, slujindu-le. Dar, o asemenea stare de fapte nu mai poate fi tolerată, nu se mai poate repeta. Chiar dacă ridicăm această problemă acum clnd sărbătorile au trecut, demonstrlnd Insă cu exemple concrete, considerăm că organele In drept vor avea tot timpul să adopte pentru viitor măsuri menite a stăvili folosirea unor asemenea aparate detestabile. Aceasta spre a păstra nealterate strămoșeştile obiceiuri, pentru a feri de asemenea accidente pe mulţi alţi copii. Şi să nu uităm că cele mai multe pocnitori au fost fabricate de mese­riaşi în toată firea, adesea părinţi. Aceştia ar merita anumite pedepse legale. Al. MONTEORBI

Next