Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-16 / nr. 7566
ANUL XXVII * PA81N13# BANI MANIFESTĂRI CONSACRATE ANIVERSARII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI La casele da cultură, cămin era culturală, cluburile din cuprinsul judeţului nostru au continuat fă sa desfăşoareţi In această săptămtnă numeroase manifestări consecrate sărbătoririi semicentenarului partidului. La Casa tineretului şi studenţilor din Iaşi a avut loc, zilele trecute, sub egida Comitetului municipal al U.T.C., deschiderea ciclului de expuneri Intitulat ,Din istorie mişcări muncitoreşti şi de tineret din România*. Cu acest prilej, tov. Costin Năstese, secretar al Comitetului municipal al U.T.C., a prezentat expunerea:începuturile mişcării muncitoreşti din România. Crearea P.S.D.M.R.. Au participat tineri din întreprinderile şi instituţiile ieşene. La Casa de cultură Tătăraşi, din municipiul Iaşi, a avut loc un simpozion cu tema: .Crearea P.C.R., o etapă importantă in istoria mişcării muncitoreşti din România*. A urmat un program artistic prezentat de formaţiile casei de cultură. Un simpozion cu tema „lupta P.C.R. In anii Ilegalităţii* a avut loc şi la Căminul cultural de la Podu-Iloaiei. In satele componente ale comunei respective s-a ţinut expunerea : „File din lupte P.C.R. pentru victorie socialismului in ţara noastră*. iar la biblioteca sătească a avut loc o seară de poezie din creaţia închinată luptei comuniştilor pentru victoria socialismului in ţara noastră. In adunările populara de le căminele culturale din Boala, Delenul, Vlădiepi, Ţîbăneşti şi altele «-* ţinuit expunerea „Crearea P.C.R. — rezultat al dezvoltării mişcării revoluţionare şi democratice din România*. Ieri, la Casa de cultură din Paşcani a avut loc o tntllnire a poeţilor ieşeni George Leonel, Florin Mihai Pertacecru, Goma cu Sturzu şi Silviu Rumau cititorii din localitate. Această manifestare face parte din cadrul acţiunilor organizate in tnndimpunerea aniversării semicentenarului partidului. Cu poeet prilej oaspeţii au citit din creaţiile lor, au oferit autografe şi au purtat interesante discuţii cu participanţii Un opaţ din moderna natură de fire pieptănate a Fabricii „Ţesătura“ — Iaşi. Foto G. PAUL Noul tai pozant al S. I A. i TMI au livrat NEE 0 51N nipli in noli in îi «Adrin Pentru lucrătorii ogoarele», 1971 va fi un an plin de Înnoiri. S-a trecut deja la aplicarea măsurilor cuprinse In Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, a hotărîrilor Consiliului de Miniştri adoptate recent în spiritul acestui document. In traducerea in practică a noilor sarcini, mecanizatorilor le revin sarcini deosebit de importante. De aceea, pregătirea politică şi profesională a fiecărui otorător din sectorul mecanizare, mobilizare* lor la realizare* obiectivelor stabilita sint sarcini de o deosebită actualitate ce stau In faţa organizatii o* da partid din staţiunile de mecanizare a agriculturii. Un schimb de păreri, organizat recent, de Comitetul judeţean de partid, intre secretarii organizaţiilor de bază din secţiile staţiunilor de mecanizare a agriculturii, privind desfăşurarea muncii politice şi cultural-educative in rindul mecanizatorilor, a pus in evidenţă o experienţă pozitivă existentă in numero«»« organizaţii, multe iniţiative valoroase aere au dus la obţinerea unor bune răzuitele In muncă. S-au desprins, totodată, şi unele carenţe generate de o «numită imobilitate din partea unor birouri ale organizaţiilor cere, lăsindu-se copleşite de sarcinile profesionale zilnice, au neglijat aspecte importante ale muncii politice. Tov. Vasile Airinei, secretarul organizaţiei de bază de la secţia Mirosloveşti a S.M.A. Iugani, referindu-se la organizarea muncii politico-educative, la participarea mecanizatorilor la manifestările culturale ce au avut loc in satele unde işi desfăşoară activitatea, a subliniat că biroul organizaţiei de bază respective acordă o atenţie deosebită popularizării documentelor de partid, cunoaşterii de către mecanizatori a politicii Interna şi externe a partidului. In acest sens, s-a asigurat primirea unui număr corespunzător de ziare şi alte publicaţii ideologice, comentarea unor materiale care interesau pe mecanizatori, a foilor votante editate de comitetul de partid din staţiune, participarea lucrătorilor din secţie la expunerile ce au loc la căminul cultural din comună, vizionarea unor filme şi programe artistice şi a emisiunilorde la televizor, împletirea sarcinilor profesionale cu o vie activitate polittico-educaitivă a permis colectivului respectiv să realizeze şi să depăşească sarcinile de plan pe 1970. In bune condiţiuni de calitate. Tov. I. Huhulea, secretarul organizaţiei de bază a lucrătorilor de la centrul S.M.A. Codăeşti, a scos în evidenţă preocuparea biroului organizaţiei de bază pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a invăţămlntului de partid, participarea efectivă a tuturor cursanţilor la expuneri şi dezbateri, eficienţa muncii de propagandă. Preocuparea pentru I. BURGHELEA (continuare in pag. a 2-a) O valoroasă realizare tehnico-ştiinţifică Prof univ. ing. Alexandru Domşa şi ing. Gheorghe Matei de la Institutul politehnic din Cluj au obţinut brevet de invenţie pentru o realizare tehnico-ştiinţifică românească de o deosebită importanţă practică. Este vorba despre o Instalaţie originala şi o metodă nouă de fabricare a pulberilor metalice. Utilizarea acestora permite obţinerea pulverizării directe a metalelor şi aliajelor, indiferent de punctul lor de fuziune, fără aer comprimat, apă sau alt agent. Pulverizarea directă se realizează un arc electric şi are ce efect producerea unor pulberi de mare puritate, sferice şi cu o granulaţie corespunzătoare sinterizării optime. Sinterizarea, adică sudarea particulelor de metal intre ele prin tratare termică, tste un procedeu care elimină complet operaţiile de prelucrare a plaselor. Specialiştii Clujeni au deschis astfel, prin invenţie lor, noi ca de lărgire a gamei sortimentelor de pulberi din oţeluri inoxidabile şi refractare, molibden, titan, tantal şi alta moţăia. (Agaspre*) Fqtffr blivului repretic din Pasewa Foto I AU21AN Importante cantităţi de produse zootehnice peste plan Prima decadă a lunii ianuarie a fost şi pentru lucrătorii din întreprinderile agricole de stat bogată în realizări. După cum ne-a informat tov. ing. Corneliu Mardare, directorul Inspectoratului I.A.S., in perioada amintită au fost livrate unităţilor comerciale, peste plan, 805 hectolitri de lapte, 200.000 de ouă şi 27 tone de carne. Cantităţi mai cu bateni dale au fost livrate de Întreprinderile agricole de start Tg. Frumos, Mi-roslava şi Iaşi. S „Busola“ orientării şcolare şi profesionale aparţine profesorului Orientarea şcolară şi profesională a elevilor poate fi considerată ca o acţiune foarte complexă. Ea depinde de felul în care colectivul de profesori al unei şcoli generale, al unui liceu sau şcoli profesionale, urmăreşte, in colaborare, evoluţia fiecărui tiftr. Trebuie să vedem dacă profesorii respectivi se intflnesc fi dtecată cu temeinicie problemele aparte prezentate de fiecare elev, dacă încearcă să obţină colaborarea familiei în anumite situaţii şi, implicit, încrederea copiului, dacă-şl pun întrebarea ce va face flecare după absolvirea ridului respectiv de şcoală şl dacă, In consecinţă, se vor strădui să formeze elevul In direcţia pentru care prezintă Interese mal puternice şl capacitatea necesară. De asemenea, dacă In ultimul an de studii al ciclului, profesorii vor sta de vorbă cu copilul, apropiindu-l psihologic, şi vor analiza aspiraţiile sale, confruntîndu-le cu capacităţile pe care le posedă, el se vor găsi în situaţia de a întări o decizie a elevului sau de a-i sugera o altă cale (şcoală, categorie de profesiuni) spre care să se îndrepte. Efortul pe care-l vor depune de a convinge tânărul de OPINII valoarea îndrumărilor date iau de seriozitatea alegerii sale, efortul de a-l ajuta să se pregătească diferenţiat. In scopul asigurării succesului pe drumul ales, reprezintă tot ceea ce poate face un cadru didactic sau un colectiv didactic pentru orientarea şcolară şi profesională, pentru Integrarea adecvată a tînărului in activitate. Fără îndoială, aceasta este o muncă de mare răspundere, care implică efortul de cunoaştere şi formare a copilului, necesitatea unei acţiuni Individualizate, cit şi Informarea permanentă despre sectoarele de pregătire sau de activitate socială (şcoli sau profesiuni) spre care copiii doresc să se îndrepte. Dar, acţiunile mari, cum este şi acţiunea de orientare şcolară şi profesională, nu se realizează prin acte spectaculoase, ci prin munca modestă, desfăşurată zi de zi, de către acei cărora societatea le-a încredinţat o parte din munca socială. ★ De nimeni altcineva, elevul nu este mai bine cunoscut dacit de profesorii săi. Schimbul de păreri dintre profesori conduce la o cunoaştere mai amplă şi mai obiectivă. Introducerea fişei pedagogice In şcoli oferă posibilitatea de organizare a acestei informaţii. Fişa, considerată ca un cadru Ion HOLBAN psiholog (continuare In pag. a 2-a) I I ■ ■ ■ ■ ■ Cu prilejul lucrărilor sesiunii Comisiei mixte guvernamentale românofranceze , Din presa străină „Pnom Penh-ul își va achita nota?“ In pagina a 6-a IKt ■ « r. *n * e. mf~ ea e » »a «a a * ® iB » » a H ■ B ■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ In aceste zile, în oraşele şi comunele judeţului nostru au loc sesiuni ale consiliilor populare orăţeneşti şi comunale consacrate dezbaterii şi aprobării planului economiei locale şi a bugetului pe anul 1971. Cu acest prilej, se stabilesc şi angajamentele consiliilor populare privind gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată, pe ţară, de către Consiliul popular al judeţului Neamţ, precum şi la chemarea la Întrecere a consiliului popular al comunei Movileni către consiliile populare din localităţile rurale ale judeţului. De asemenea, se aleg în acest cadru şi comisiile de judecată ale consiliilor populare respective. Primele sesiuni au avut loc în cursul zilelor de 14 şi 15 ianuarie a.c. aceste zile Sesiuni ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale Pe agenda de lucru a întreprinderilor: ridicarea calitativă a activităţii economice PENTRU FIECARE PIESĂ, UN CONSUM MINIM DE METAL cu aproape un an de zile în urmă, a apărut în ziarul nostru (nr. 7261 din 20 ianuarie 1970) articolul „Pentru economisirea metalului, optimismul este necesar dar nu şi suficient“. Semnalam atunci existenţa, la Uzina mecanică „Nicolina“ Iaşi, a unor mari posibilităţi de reducere a consumurilor şi atrăgeam atenţia asupra necesităţii unor acţiuni mai hotărâte pentru utilizarea raţională a metalului. Observaţiile noastre critice au găsit in bunămăsură ecou, iar acum, după încheierea bilanţului de sfirşit de an, se poate aprecia că măsurile aplicate au fost eficiente: sarcina de reducere a consumului de metal cu 8 la sută, faţă de 1969, a fost îndeplinită şi depăşită, economiile suplimentare ridicindu-se in 1970 la 211 tone de tablă şi laminate. Dacă adăugăm la măsurile iniţiate in 1970 şi angajamentul asumat de uzină, economiile de metal se vor ridica in 1971 la cel puţin 1.500 de tone, fapt ce va marca o nouă treaptă in buna gospodărire a metalului, in reducerea cheltuielilor de producţie, costul metalului reprezentind peste trei pătrimi din totalul lor. Implicit, aceasta va contribui, alături de modernizarea producţiei creşterea productivităţii muncii etc., la ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi de producţie din uzină. Discuţiile avute zilele trecute cu factorii răspunzători din uzină, pe tema utilizării cit mai judicioase a metalului, au evidenţiat că, în ciuda succeselor amintite, la „Nicolina“ fenomenul de risipă se manifestă încă. O serie de măsuri preconizate anul trecut au fost aplicate cu întirziere (cu mult peste termenele prevăzute in diversele planuri întocmite in uzină) sau numai parţial. Spre ilustrare ne vom opri la ctteva aspecte. Atelierul de debitare centralizată prevăzut a funcţiona din trimestrul III 1970, şi-a Început activitatea la finele anului şi deserveşte, aproape exclusiv, o singură secţie, fapt ce-l re- Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 5-a) . FABRICA DE CONFECŢII IAŞI Noi articole de îmbrăcăminte Mergînd pe linia diversificării producţiei, pentru a veni ci mai mult In Inttmpinarea cerinţelor consumatorilor, la Fabrica de confecţii din Iaşi, pe lingă lenjerie, a început In acest an producerea unor noi articole de Îmbrăcăminte pentru bărbaţi, femei şi copii. Este vorba de articole din falon, din tercot şi din fire poliesterice, din care s-au produs deja peste prevederi, până la această dată, circa 20.000 de bucăţi. In acest prim trimestru al anului se vor executa, de asemenea, peste 40.000 de pantaloni pentru export CARNET IEŞEAN Tradiţii schilodite, copii mutilaţi Pe bună dreptate ne mlndrim cu tradiţionalele obiceiuri prilejuite de sărbătorile Anului Nou aşa cum ele au fost transmise din moşi-strămoşi, Îmbogăţite în decursul anilor. Ne creştea Inima ascultlnd pluguşorul realizărilor şi perspectivelor de viitor. Clinchetele clopoţeilor şi trăsnetul harapnicelor ne punctau fiorul evenimentelor. Fiecare dintre noi Încercam In asemenea momente o gamă de emoţii, trăiri sufleteşti, după temperamentul ce-1 avem. Bucuria, plăcerea, reveria ne-au fost Insă estompate de unele cete de colindători și urători prin zgomotele supărătoare ce le-au produs pe străzi, pe casa scărilor de la blocuri, In apartamente chiar. Aceasta pentru că minunatele noastre obiceiuri au fost schilodite Inconștient de către unii colindători. In locul vestitelor buhate, al zurgălăilor şi harapnicelor unii tineri au folosit pocnitori confecţionate In acest scop dintr-o diversitate de materiale, In diferite forme şi „calibre". Exploziile produse de către substanţele chimice Întrebuinţate provocau o detonaţie uneori Înfricoşătoare. Lovind uşile, pereţii, treptele scărilor cei ce au întrebuinţat asemenea „harapnice moderne“ au contribuit la deteriorarea unor bunuri obşteşti şi particulare. La unele blocuri din cartierele Socola , Nicolina, Tătăraşi, Aurora şi altele, suntem informaţi că au fost produse, cu asemenea instrumente, grave deteriorări In special pe casa scărilor. Redacţia ziarului nostru a semnalat acest fapt, publiclnd o notiță prin care se făcea apel la părinţi cu rugămintea de a Îndruma copiii să renunțe la folosirea pocnitorilor. Cei care au Ințeles chemarea ne vor da acum dreptate. Prezentlndu-vă o informaţie, pentru unii de loc liniştitoare, sperăm că se vor trage, de această dată, unele concluzii. In primul rind de către părinţi. Iată despre ce e vorba: 65 de copii, şi printre ei chiar adulţi, din municipiul Iaşi, care au folosit pocnitori cu substanţe explozive, au fost Internaţi In spitale, In perioada sărbătorilor de iarnă. Nicolae Sarcu din str. Nicolina, bl. A-2, scara A, etap. III, apart. 2, Gheorghe Ionescu, din str. Păcurari nr. 200, Victor Alexa, din str. Decebal nr. 12, Constantin Chirilă, din str. Zugravi nr. 56, Ioan Baltaru, din Miroslava sunt numai citiva din cei care au fost mai mult sau mai puțin mutilaţi. Fie că au rămas fără degete, fără o mină, fie că au arsuri grave pe față, aceşti copii ajunşi în clinici s-au bucurat bineînţeles de Îngrijirea medicilor. Dar multilarea rămâne mutilare pe viaţă. Aşadar, nu numai admirabilele noastre obiceiuri au fost mutilate, ci şi cei care neințelegindu-le sensul le-au transformat, slujindu-le. Dar, o asemenea stare de fapte nu mai poate fi tolerată, nu se mai poate repeta. Chiar dacă ridicăm această problemă acum clnd sărbătorile au trecut, demonstrlnd Insă cu exemple concrete, considerăm că organele In drept vor avea tot timpul să adopte pentru viitor măsuri menite a stăvili folosirea unor asemenea aparate detestabile. Aceasta spre a păstra nealterate strămoșeştile obiceiuri, pentru a feri de asemenea accidente pe mulţi alţi copii. Şi să nu uităm că cele mai multe pocnitori au fost fabricate de meseriaşi în toată firea, adesea părinţi. Aceştia ar merita anumite pedepse legale. Al. MONTEORBI