Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-20 / nr. 7646
A Pe teme şcolare ţapă hotârâtoare Prima noastră promoţie Suntem în preajma începerii ultimei bătălii pentru încheierea anului şcolar. Elevii anului V de la Liceul pedagogic de învăţători sunt cuprinşi de febra examenului de diplomă care bate la uşă. Fiind prima promoţie de învăţători pe care anul acesta trebuie s-o dea şcoala noastră, toată atenţia a fost îndreptată către ei. Repetarea materiei din anul I a început încă din octombrie 1970, iar acum se lucrează la finisarea însuşirii cunoştinţelor. Aceasta in ce priveşte materia teoretică. In privinţa practicii, examenul a fost dat încă din cele două săptămini de practică pedagogică desfăşurată la finele trimestrului al ll-lea, cînd ajutaţi de profesorii de pedagogie, de învăţătorii şi profesorii metodişti, elevii au reuşit să realizeze lecţii cu o justă orientare ideologicopolitică, cu un conţinut ştiinţific corect şi bogat, la nivelul de înţelegere al copiilor. S-a constatat că practicanţii cunosc bine metodica desfăşurării lecţiilor, mînuiesc cu uşurinţă materialul didactic existent ori confecţionat de ei, se pregătesc temeinic pentru ore. In afară de lecţiile propriu-zise, ei au organizat activităţi artistice reuşite, in cinstea semicentenarului partidului nostru. In şedinţele de bilanţ care s-au organizat în urma practicii de două săptămini, învăţători cu experienţă au împărtăşit viitorilor colegi observaţiile lor şi au dat îndrumări preţioase. Rezultatele obţinute vin să confirme seriozitatea pregătirii, căci din cei 204 elevi au primit media 10: Eugen Rotaru, Gheorghe Ilieş, Vasile Ursanu, Maria Bacalu, Aurica Vlădeanu. De fapt, un număr de 193 de elevi au medii intre 9 şi 10, şi suntem încredinţaţi că la examenul oral de metodică, cindi vor trebui să alcătuiască operativ planuri de lecţii, se vor prezenta în mod exemplar. In ceea ce priveşte ultima etapă a anului şcolar, in scurta perioadă de şcolarizare care a mai rămas pentru ei va trebui să realizăm la preterminarea predării cunoştinţelor incluse în programe şi totodată lecţii recapitulative, menite să-i ajute să-şi sintetizeze noţiunile însuşite, să le generalizeze, să desprindă din ele esenţialul şi să stabilească asocierile necesare între diferite discipline. Le mai rămîn apoi două săptămini destinate pregătirii individuale pentru examenul de diplomă, perioadă în care, venind în sprijinul lor, cadrele didactice vor acorda ore de consultaţii pentru elucidarea tuturor problemelor mai dificile. Suntem animaţi de dorinţa ca absolvenţii noştri să devină nişte învăţători model, care să contribuie la răspindirea culturii, la ridicarea continuă a satelor. Prof. Ştefania BURLACU director adjunct al Liceului pedagogic ,Vasile Lupu* Corelaţie strînsă între teorie şi practică Pornind de la specificul şi structura invăţămîntului profesional, in trimestrul care s-a scurs, accentul a căzut pe pregătirea teoretică. Din acest motiv, întreaga atenţie a conducerii şcolii şi a corpului profesoral s-a îndreptat spre desfăşurarea în cit mai bune condiţii a procesului de învăţămînt. Un prim rezultat a fost creşterea procentului de" promovare, de la 78 la sută în primul trimestru, la 114 îa suita. t După ‘‘cm" se 7‘ servă, această creştere nu este prea mare, dar trebuie să menţionăm faptul că la şcolile profesionale şi în special la Grupul şcolar de construcţii vin elevi cu o pregătire nu tocmai strălucită, mulţi dintre ei manifestind carenţe mari în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe. De aceea, cadrelor didactice de la noi din şcoală le-a revenit dificila sarcină de a acoperi aceste goluri, paralel cu parcurgerea materiei prevăzută in programa şcolară. In acest sens, noi am organizat ore de consultaţii săptămînale urmărind înlăturarea carenţelor cu care au venit din şcoala generală. Un alt aspect care a stat in atenţia noastră a fost, şi este în continuare, cunoaşterea psiho-pedagogică a elevilor. .. cunoaşterea posibilităţilor lor. In şcoală se învaţă diverse meserii. De la dulgheri şi faianţari, la sudori şi electricieni A.M.A., profesii pentru care se cer aptitudini şi calităţi diferenţiate şi pentru aceasta cunoaşterea particularităţilor fiecărui elev este o problemă de maximă importanţă. Este foarte adevărat că noi pregătim muncitori calificaţi şi accentul trebuie să cadă şi va fi pus pe însuşirea cunoştinţelor practice, fie in atelierul şcolii, fie pe şantier, dar aceşti muncitori trebuie să plece şi cu un bagaj de cunoştinţe generale cit mai mare pentru a face faţă problemelor complexe ale producţiei şi vieţii. In trimestrul pe care-l începem, ne vom îndrepta atenţia spre clasele terminale, în vederea pregătirii cit mai temeinice a viitorilor absolvenţi, astfel ca procentul de promovare să fie cit mai mare, neabdicind de la principiul exigenţei, deoarece nu vom admite ca de la noi din şcoală să plece pe şantierele ţării muncitori slab pregătiţi. Ing. Adrian COSTINESCU directorul Grupului şcolar de construcţii O verigă din bilanţul unui proces Obţinerea unor rezultate satisfăcătoare la finele unui an de muncă nu poate fi rezultatul unor eforturi desfăşurate în ultimul trimestru şcolar; încheierea fiecărui an şcolar trebuie privită in perspectivă, chiar din primele zile de organizare a deschiderii acestuia, aşa după cum şi pregătirea temeinică a examenului de bacalaureat nu se realizează numai in aceste ultime, zile şi nici chiar în ultimul an şcolar, ci începe încă din momentul în care proaspătul absolvent al celor opt clase de şcoală generală, bine orientat de educatori şi familie, se prezintă la concursul de admitere în liceu. Considerăm deci etapa finală ca o verigă de bilanţ a unui proces continuu. Intrucit anul acesta, prin examenul de bacalaureat, se va urmări în ce măsură absolvenţii şi-au însuşit cunoştinţele prevăzute în programă şi se va aprecia mai ales maturitatea de gindire a absolvenţilor, capacitatea de sinteză ,şi generalizare, precum şi posibilitatea de interpretare in mod ştiinţific a fenomenelor naturii, a evenimentelor socialpolitice, a operelor literare etc., în această etapă şcolară ne vom impune o mai minuţioasă pregătire a realizării recapitulării finale. Aceasta nu trebuie să fie numai o simplă trecere in revistă a anumitor cunoştinţe. Dacă repetarea periodică reprezintă o treaptă superioară faţă de repetarea curentă, cea finală se bazează pe selectarea şi sistematizarea cunoştinţelor predate în decursul unui an şcolar, cu care ocazie, prin sinteză şi generalizare, se stabilesc corelaţiile intre diferitele capitole ale obiectelor studiate intr-unul sau mai mulţi ani şcolari. Concomitent cu recapitularea finală, trebuie găsite şi aplicate de către cadrele didactice metodele de înarmare a elevilor, cu deprinderea de cercetare, de desfăşurare a unei activităţi ştiinţifice, de stimulare şi dezvoltare a gindirii lor creatoare, de afirmare a personalităţii fiecărui elev. Paralel cu munca de pregătire pentru bacalaureat, vom continua şi în această etapă munca de orientare profesională a viitorilor absolvenţi. Din sondajele făcute, din chestionarele completate de către elevii liceului nostru, s-a putut constata că cea mai mare parte a lor a venit la liceu cu intenţia, susţinută de familie, de prezentare după bacalaureat, fără prea mult discernămint la concursul de admitere în diferitele instituţii de invăţămînt superior. Merită a fi susţinută şi în această perioadă munca de orientare a viitorilor absolvenţi de liceu spre noile specialităţi ce au apărut ca urmare a dezvoltării economice a ţării noastre, spre şcolile tehnice postliceale, spre munca direct productivă, în vederea calificării lor la locul de muncă, in conformitate cu cerinţele economiei naţionale şi cu capacitatea şi aptitudinile fiecărui absolvent în parte pentru integrarea lor în efortul colectiv de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prof. N. BURUIANĂ directorul Liceului de cultură generală Paşcani IN ~ de” CJRI Expoziţia „50 de ani de lupte şi victorii“ Expoziţia jubiliară „50 de ani de lupte şi victorii* organizată în intîmpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român, în holul central al Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, poate fi vizitată zilnic între orele 10 — 13 și 17 — 20. A HALTERE Un titlu de campion republican de juniori la Iași Intre 16 şi 18 aprilie a avut loc, la Constanta, finala campionatului republican individual al juniorilor la haltere. Sportivul Tudor Străistaru, de la Nicolina Iași, a cucerit titlul de campion republican la categoria£110 kg. juniori mici, aducînd la Iaşi primul titlu de campion la acest sport. El are 17 ani, practică halterele şi culturismul din vara anului 1970, şi este elevul antrenorului Ovidiu Nemţeanu. De menţionat că alţi 6 halterofili ieşeni au reuşit să se claseze printre primii 6 pe ţară. Aceştia sunt: Emil Cozianu — locul II la categ. 52 kg. juniori mici, azi Brever — locul II la categ. +110 kg. juniori mari (Școala sportivă „Unirea“), Ioan Sava — locul IV la categ. 52 kg. juniori mari, Const. Vînturache — locul V la categ. 52 kg. juniori mici, Augustin Hodoroga — locul V la categ. 75 kg. juniori mici (toti de la Nicolina) $1 Gh. Maxim — locul V la categ. 75 kg. juniori mari (Universitatea). Iată-l pe Tudor Străistaru In timpul uneia dintre încercările care i-au adus titlul de campion naţional. Sport ■ Sport ■ Sport RUGBI, DiV. APOLITEHNICA A FOST ÎNVINSĂ DE DINAMO Duminică, deşi batea un vînt rece, pătrunzător, cîteva sute de pasionaţi ai balonului oval au luat loc în tribunele stadionului din Copou pentru a urmări partida Politehnica Iaşi — Dinamo Bucureşti. Am înţeles că este o exprimare a interesului pentru această competiţie, dorinţa de a vedea renumitul „XV" bucureştean, dar, mai ales, perspectiva unei replici viguroase a rug- biştilor ieşeni, a repetării comportării, (şi a rezultatului) deosebite din meciul cu o altă formaţie de prestigiu din campionatul nostru — Steaua. După cele 20 de minute de joc, scorul a indicat o victorie a oaspeţilor, speranţele într-o reaşezare a formaţiei ieşene in partea superioară a clasamentului fiind, deocamdată, risipite. Meciul s-a încheiat cu scorul de 6—3 (0—3) în favoarea dinamoviştilor care, aşa cum ne-au declarat mai mulţi dintre ei, pleacă din Iaşi mai mult decit satisfăcuţi de rezultat. E şi normal dacă ne gîndim că, in prima repriză, de pildă, ieșenii (cuvîntul drept aliat) au dominat copios, iar în cea de a doua, tabela de marcaj, in ciuda unei evidente superiorităţi teritoriale a oaspeţilor, a rămas „ţintuită“ la 300 pentru Politehnica pină in min. 72! De ce a pierdut Politehnica ? Mai întii, pentru că n-a folosit aşa cum ar fi trebuit avantajul viatului. De exemplu, în primele 40 de minute, deşi acţiunile „curgeau“ prin faţa buturilor, nici un jucător ieşean n-a încercat măcar o singură dată vreo lovitură de picior căzută. Apoi, deşi a cîştigat numeroase baloane în tuşă şi la grămezile ordonate (László a tatonat foarte bine) transmiterea baloanelor (Bujoiu n-a fost in „mină bună“) s-a făcut cu încetinitorul şi nu celui mai bine plasat dintre jucători. In fine, două şarje excelente (în min. 8 și 20) pe care toată lumea le vedea finalizate, au fost... autostopate de către ieșeni prin Cihodaru care, de fiecare dată, in loc să paseze balonul „aripei“ sale, rămasă liberă, a încercat să „spargă“ singur apărarea adversă, lucru imposibil. Să mai adăugăm la acestea și faptul că, in ultimele 10 minute, ieșenii au cedat din punct de vedere fizic. De ce a cîștigat Dinamo ? Pentru că a folosit mai bine avantajul vintului. Astfel, in min. 72, la primul prilej favorabil, Niculescu a adus egalarea (pentru ieșeni incrisese Gheorghiu in min. 30, din lovitură de pedeapsă) printr-o lovitură de picior căzută. Apoi, în finalul meciului (min. 78) au finalizat prin Constantin (încercare) dintr-o „șarjă“ similară cu cele două ratate de ieșeni în prima repriză. A condus, cu scăpări, P. Niculescu (București). Gh. VASILIU Duel aerian pentru balon. Foto : L. STRATULAT - corespondent FOTBAL, PIV.B Feroviarii,** în vervă de joc C.F.R. Paşcani—Progresul Brăila 4-0 (2-0) PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Duminică, feroviarii din Paşcani au evoluat excelent pe tot parcursul partidei cu Progresul Brăila, luîndu-şi binemeritata revanşă, tot la 4 goluri diferenţă (în tur, la Brăila 1—5). Toţi componenţii C.F.R.-ului s-au întrecut pe ei înşişi, dovedind multă poftă de joc. Chiar din minutul 4, echipa gazdă ia conducerea în urma unei faze spectaculoase, cind mingea este preluată cu capul de Ciupa la Udroaică, acesta trimiţînd-o tot cu capul în poartă, în min. 18, se creează o fază identică în careul oaspeţilor. Gh. Blejluşcă înscrie tot cu capul primul gol al său din actualul campionat. Oaspeţii, uluiţi parcă de verva feroviarilor, aleargă pe tot terenul, dar nu reuşesc nimic deosebit, deoarece încearcă pătrunderi individuale sau şutează de la distanţă. In repriza a Il-a, deşi vîntul a început să bată în trafale, favorizînd oaspeţii, cei care leagă mai bine jocul sînt tot păşcănenii. Ca urmare a jocului ofensiv, feroviarii reuşesc să înscrie încă două goluri, prin Mărculescu (min. 55) din acţiune personală, şi Udroaică (min. 87). în atac, brăilenii trăiesc numai prin Traian, care se face remarcat prin cele două ocazii favorabile, dar ratate în min. 56 şi 67. Feroviarii au desfăşurat cel mai frumos joc din actualul campionat, pentru care merită felicitări. Arbitrul Cornel Buburuz (Bacău) a condus bine următoarele formaţii : Catrina — V. Blejuşcă, Cozma, Rusu, Bivolan, Pariâit, Drăgan, Gh. Blejuşcă (min. 56, Strat II), Udroaica, Mărculescu, Ciupa (C.F.R.) , Rădoi - Teodorescu, Petcu Cazan, Turcu (min. 46 Mihai), Ţapu, Stănoaie, Chiţu, Plugaru (min. 46, Cojocaru), Traian, Bunea. (PROGRESUL). ★ în încheiere, o remarcă : conducerea Casei orăşeneşti de cultură a luat frumoasa iniţiativă de a instala pe stadion o staţie de amplificare. C-tin ENEA BASCHET, DIV. B Victorie conturată spre finalul partidei Aşteptată cu deosebit interes, întîlnirea feminină de baschet Universitatea Politehnica Braşov avea să decidă echipa care urma să se angajeze, în continuare, alături de Arhitectura Bucureşti, în lupta pentru promovare în prima categorie a ţării. Studentele din Braşov, care au fost învinse în tur pe teren propriu de ieşence, au venit la Iaşi puse pe fapte mari. Ele au desfăşurat un joc bun, avînd în Mureş, Pălăceanu şi Georgescu principalele realizatoare. Jucătoarele de la Universitatea s-au impus mai greu decit ne aşteptam. Totuşi, ele au desfăşurat în final un joc net superior adversarelor, fapt care le-a facilitat victoria cu 56—44. Trebuie menţionat că diferenţa de scor putea fi cu mult mai mare dacă nu s-ar fi ratat mult, mai ales în aruncările libere. De la Universitatea a ieșit in evidentă jocul bun prestat de Rozemarie Haraga (18), Otilia Apostol (10), Georgeta Gumeniuc (8). Excelent, arbitrajul asigurat de cuplul Petruțiu—Negulescu. AL. NOUR — corespondent Intîlnîre de fotbal... comentată Astăzi, de la ora 16:30, stadionul „23 August“ din Iași va găzdui întîlnirea amicală de fotbal dintre echipele Politehnica și Nicolina. Intrarea este liberă. Noutatea nu constă în aceasta, ci în faptul că partida va fi comentată pentru spectatori de doi reputaţi specialişti, arbitrii Mircea Rotaru şi Mircea Grădinaru. Acţiunea se înscrie într-un cerc mai larg de preocupări ale clubului Politehnica menite să ducă la cunoaşterea de câtre spectatori a regulamentului de fotbal. Rezultatele concursului Pronosport din 18 aprilie Bologna — Roma Cagliari — Catania Juventus — Internationale Lazio — Florentina Milan — Torino Sampdoria — Foggia Varese — Lanerossi Verona — Napoli C.F.R. Pașcani — Progresul Brăila 1 S. N. Olteniţa — Dunărea Giurgiu — Ceahlăul — A.S. Armata Tg. M. 1 Gloria Bistriţa — C.S.M. Sibiu 1 Gaz Metan — Minerul Anina 1 Fond de premii lei : 389.706 lei. FLACĂRA IAȘULUI HANDBAL, DIV. B U niver si tatea—Voinţa Bucureşti 12-10(7-4) Echipă cu pretenţii justificate la un loc în prima divizie a ţării, Universitatea Iaşi a avut duminică de rezolvat destule probleme in partida cu Voinţa Bucureşti. Căci aceasta din urmă s-a apărat cu multă agresivitate (deseori depăşind limitele) şi a folosit în atac, mai ales cînd era în teren Popa, pătrunderile în forţă. Ieşencele, ca de obicei, au dovedit o bună circulaţie a balonului, mai puţin a jucătoarelor, au alternat pătrunderile pe semicerc cu şuturile de la distanţă şi, drept consecinţă, au condus în permanenţă. Rezultatul cu care s-a încheiat partida : 12—10 (7—4) în favoarea studentelor ieşene. O observaţie se impune totuşi. Diferenţa de goluri putea fi substanţială, dacă handbalistele Universităţii nu dovedeau în destule cazuri pripeală. Din cauza acesteia n-au fost fructificate nişte contraatacuri splendide, din cauza acesteia nu era angajată uneori pentru finalizare cea mai bine plasată dintre jucătoare, preferindu-se aruncarea la poartă fără perspectivă. Sunt carenţe care pot fi uşor remediate, cu o singură condiţie : să fie ascultate indicaţiile antrenorului. Realizatoarele golurilor: Agapescu (7), Şerban (4), Galin (1) — Universitatea, Popa (6), Harghel (2), Ionescu (2) — Voinţa. Radu COSTIN Radio laşi Programul de scară (20 aprilie); 17.00 Buletin de ştiri ; 17.10 Cin- tecul eurora de dram; 17.45 Ştiinţa şi producţia ; 18.00 Şlagăre, stiluri, profiluri) 18.30 Colocviu radiofonic; 18.45 Patrie, pămlnt de aur (program de cîntece) 19 Radiojurnal; 19.15 Muzică popularii la diferite instrumente. 19.30 în emisie *. Tinereţea I; 20.00 Şapte arte: Muzică uşoară? 20.15 Canţonete interpretate de Mario Lanza ; 20.30 Teatru la microfon : .Oameni care fac" de Al- Voitin? Valsuri şi tangouri. Programul de dimineaţă (21 «•pinia): 0.00 Buletin de ştiri? 6.05 Stadiomatineu; 6.30 Actualitatea in agricultură*; 7.00 Medicul vă sfătuiește» Radiostatineu (continuare). Televiziune 18.00 Deschiderea amisuunii. A* teneii ~~ «misiune de actualitate muzicală 18.36 Toat* pinzeie sus! — amisiune pentru pionieri ; 19.15 Publicitate ; 19.26 1001 de seri ; 13.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 50 de ani in 50 de evocări ; 20.20 Intermei«» folcloric cu Marin Chisăr ; 20.30 Seară de teatru : „Febre“ de Horia Lovinescu, în distribuţie : Irina Petrescu, Doina Tuţescu, Virgil Ogăşanu, Fory Etterle, Toma Dimitriu, Vasile Niţulescu, Mihai Mereuţă, Victoria Mieilescu, Mircea Constantinescu şi alţii *, 21.50 Muzică uşoara cu Alida Călugăreanu şi formaţia Herie Moculescu ? 22-10 Prim plan : Teodor Toi vi — inginer proiect abişef la Urineâ® „1 Mai* Ploieşti ? 22.40 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, ars]« 9, 11.20, 14 , 16.20, 18.40; 21 .Clanul Ricilie“b«*l REPUBLICA, orale 8.40 ; îl, 15.15, 18.00 , 20.30; „Renegata", producția a Televiziunii din R. D. Germană. Scenariul : Christian Collin• după romanul lui Theodor Fontane. Cu : Angelica Dom röse, Horst Sehiiize. COPOU, orele 9, 11, 15; 17, 19, 21 : „Ge noveva de Brabant", coproducţie lito-spaniolS. ARTA, orele 9,15 ; 11,15; 15, 17; 19, 21 : „Recceeăo '70", producţie a studiourilor italiene. TATARASI, orele 16; 18, 20: «învăţătorul", producţie a studiourilor albaneze. NICOLINA, orele 16. 18. 20: „Departe în apus", cinemascop. Teatrul Naţional Le, ora 19.30, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Cum se jefuieşte o bancă“. Sunt valabil® biletele cu seria 69. Seară de filme franceze Astăzi, la ora 20.15, in amfiteatrul îi al Universităţii ieşene va avea loc o gală de filme. Cu acest prilej, vor rula „Actualităţi franceze*, „Rabelais*, „Buffet**,Castele şi rîuri*. Filmele vor fi prezentate de lectorul universitar Jean Delaperierre. Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare şi uşor instabilă, cu cerul temporar noros. Izolat se vor produce averse slabe temporare și ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul nord-estic. Temperatura aerului ușor variabilă,* minimele vor fi cuprinse între minus 1grad și plus 5 grade, iar maximele între 12 și 17 grade. Simpozion Ieri, în aula „M. Eminescu“ a Universităţii ieşene a avut loc un simpozion consacrat celei de a 50-a aniversări a partidului nostru, în organizarea Institutului de matematică al Filialei ieşene a Academiei, a catedrelor de matematică de la I.P.I. şi a Facultăţii de matematică-mecanică a Universităţii. Au fost prezentate următoarele comunicări : „Matematica şi mecanica la Universitate“ (prof. dr. docent Gheorghe Gheorghief şi prof. dr. docent Ilie Popa], „Cercetări de matematică şi mecanică la I.P.I.“ (prof. Gh. Giobanu, prof. dr. Al. Climescu şi prof. dr. docent Dumitru Mangeron), „Contribuţia Institutului de matematică la dezvoltarea matematicii şi mecanicii în Iaşi“ (şef de sector dr. Petre Caraman). Festivalul studenţesc (urmare din pag.i) cialist să fie polivalent, să facă apel la toate aptitudinile sale pentru a putea realiza obiectivele ce-i stau în faţă. Iată de ce în actuala săptămînă, de manifestări cuprinse în Festivalul „Gh. Asachi", se prezintă aspecte multiple şi variate ale unei activităţi de pregătire ca viitor specialist şi viitor cadru al societăţii socialiste. Prof. Golgotiu a enumerat apoi gama largă de acţiuni ce vor avea loc, exprimîndu-şi speranţa în deplina lor reuşită. In continuare, studenta Eldorina Oblu, membră în comisia profesională a consiliului U.A.S. din institut, a vorbit despre cercetarea ştiinţifică studenţească, accentuînd asupra importanţei deprinderii cu metodele investigaţiei ştiinţifice încă de pe băncile facultăţii, pentru formarea viitorului inginer pregătit temeinic, la înălţimea sarcinilor şi cerinţelor actuale ale economiei noastre. Studentul Dan Teodorescu a vorbit apoi despre Institutul politehnic ieşean la cea de a 50-a aniversare a partidului, insistind în mod deosebit asupra condiţiilor optime create tineretului studios prin grija părintească a partidului şi asupra realizărilor din anii puterii populare ce constituie tot atîtea dovezi ale recunoştinţei fierbinţi a studenţimii noastre. ★ In seara aceleiaşi zile a avut loc la casa de cultură a tineretului şi studenţilor un reuşit spectacol festiv consacrat acestui eveniment. b Astăzi se vor desfăşura variate manifestări ştiinţifice şi culturale. Solemnitatea redeschiderii Casei memoriale file Pintilie nu (urmare din pag. 1) muncit împreună în cadrul" aceleiaşi secţii de la fostele Ateliere „Nicolina". Ilie Pintilie, a spus vorbitorul, a fost un adevărat comunist. Stătea în mijlocul nostru, ne transmitea cuvîntul partidului. Nu pot să uit că datorită lui eu am devenit, în 1931, membru de partid. In aceeaşi celulă de partid mi-am dat seama de calităţile deosebite pe care le avea: combativitate revoluţionară, spirit organizatoric, credinţă nestrămutată în victoria cauzei pentru care luptam... El n-a mai ajuns să vadă lucind pe cerul scump al patriei soarele biruitor al socialismului. Cauza pentru care a luptat partidul nostru, pentru care şi-au dat viaţa mulţi eroi ai clasei muncitoare, a Învins. Comuniştii au ştiut să călăuzească poporul spre marile victorii din zilele noastre. S-a vizitat apoi Casa Imemorială, cu cele două părţi ale sale: camerele, în care a locuit Ilie Pintilie pînă în 1934, în care majoritatea mobilierului expus este cel original, şi partea muzeistică în care sunt expuse documente ale vremii — fotografii, extrase din presă, manifeste etc. — care oglindesc participarea, succesivă, a lui Ilie Pintilie la lupta clasei muncitoare, în anii ilegalităţii partidului, împotriva exploatării şi asupririi sociale. Alte exponate înfăţişează închisoarea Doftana în care au fost întemniţaţi cei mai buni fii ai poporului nostru şi sub zidurile căreia Ilie Pintilie, împreună cu alţi deţinuţi comunişti, şi-a găsit moartea, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940. Solemnitatea de redeschidere a Casei memoriale a fost punctată şi de poezia „Casa lui Ilie Pintilie", scrisă de George Lesnea, fost coleg de şcoală cu Ilie Pintilie, poezie pe care a recitat-o actorul ieşean Ion Lazu. Participanţii la solemnitate au semnat apoi în Cartea de onoare. ★ După solemnitate, Olga Pintilie, soţia celui în memoria căruia s-a redeschis casa de sub dealul Cetăţuii, ne-a spus : „Revăzînd casa în care am locuit în acei ani grei de viaţă, pînă în 1935, trăiesc momente de profundă emoţie. Redeschiderea acestei Case memoriale reprezintă un simbol al preţuirii de către partidul nostru a acelora care au luptat, în anii cruntei ilegalităţi, sacrificîndu-şi viața, pentru fericirea poporului. Joaca (urmare din pag. 1) bera alegere a celor mici, joaca şi jocurile capătă fiinţă, ca şi arta, dintr-un surplus de energie vitală pusă în slujba măruntelor satisfacţii, imediate ale celor care le practică fiind nutrite de o imaginaţie fecundă.De asta şi joaca şi jocurile, amîndouă prevestesc şi pregătesc viitoarele îndemînări şi îndeletniciri serioase ale virstei adulte de mai tîrziu. Problemă, aşadar, de pedagogie şi de psihopedagogie, de etică şi de sociologie, joaca şi, respectiv, jocurile numai aparent gratuite şi sterile ale celor mici, departe de a fi inutile, constituie un resort principal al civilizaţiei şi un important şi complex act instructiv, motiv pentru care solicită, in consecinţă, şi rezolvarea unor nu uşoare probleme de factură edilitar-gospodărească. în curînd, după luna lui mai, va veni şi cealaltă vacanţă, cea estivală. Se cuvine insă ca, pină atunci, să găsim soluţii cit mai rapide şi mai generoase pentru a asigura copiilor joaca lor de fiecare zi.