Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-08 / nr. 7636
ANUL XXIII 4 PAGINI 5# BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean GLORIOSUL SEMICENTENAR milIDL ŞI VLAŞII MUMIE Rolul clasei muncitoare în societatea socialistă constituie astăzi o problemă de o excepţională importanţă atît sub raport teoretic, cit şi sub aspectul activităţii sociale practice, al soluţionării sarcinilor complexe ridicate de procesul edificării socialiste. Experienţa dobindită în acest proces reprezintă o puternică şi vie confirmare a concluziei fundamentale a învăţăturii marxist-leniniste cu privire la misiunea istorică a clasei muncitoare, la capacitatea ei de a iniţia şi crea, de a fi un catalizator care pune in mişcare imensa putere de acţiune a unui popor liber şi stăpîn pe valorile sale materiale şi spirituale. De la marile bătălii de clasă desfăşurate înainte de eliberarea ţării, muncitorimea, care iradia pretutindeni curaj şi bărbăţie, spirit de organizare şi generozitate, putere de sacrificiu şi dăruire a trecut, in alianţă cu ţărănimea, cu alte pături sociale, la înfăptuirea sarcinilor pe care le ridica perioada istorică de după 23 August 1944. Rolul conducător şi atitudinea ei înaintată s-au vădit atunci în participarea totală la luptele pentru sprijinirea războiului antihitlerist, pentru refacerea economică a ţării şi înfrîngerea împotrivirii cercurilor reacţionare, pentru înfăptuirea transformărilor democratice şi cucerirea puterii de stat. O dată ce a devenit forţă socială conducătoare a societăţii româneşti, clasa muncitoare a înfăptuit, sub conducerea partidului, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Ajutorul economic şi politic multilateral, înmurirea ideologică a clasei muncitoare asupra ţărănimii au constituit factorii esenţili pentru atragerea acesteia pe cafea socialismului. Izbînda relaţiilor de producţie In întreaga economie, Industrializarea socialistă, pătrunderea largă a culturii in mase şi îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului, cristalizarea conştiinţei socialiste şi renovarea profundă sub raport moral au conectat definitiv rolul clasei muncitoare ca forţă socială conducătoare In România socialistă. întregul peisaj industrial, urbanistic, toate realizările din domeniul economiei, ştiinţei şi culturii au fost posibile numai prin aportul hotărîtor al muncitorilor, prin e■forturile întregului nostru popor, impulsionat de exemplul alesei muncitoare. Proporţiile uriaşe ale acestor eforturi, ca şi efectul lor social au crescut an de an, înfăţişind astăzi tabloul impresionant prin dimensiane şi varietatea lui, a activităţii pentru înfăptuirea programului elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului, de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In România socialistă, rolul conducător al clasei muncitoare se realizează şi se afirmă: Înainte de toate, prin conducerea întregii societăţi de către partidul ei de clasă, Partidul Comunist Român. Experienţa bogată dobîndită în conducerea societăţii, capacitatea mobilizatoare, spiritul de disciplină şi organizare, însuşiri care-i sunt proprii şi pe care le imprimă întregului popor, consecvenţa şi fermitatea politică, înalta sa conştiinţă revoluţionară aşează în mod obiectiv clasa muncitoare în fruntea efortului întregii naţiuni pentru progresul României pe calea socialismului. Rezultatele obţinute de economia noastră pe calea industrializării şi modernizării, dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie au asigurat creşterea continuă şi rapidă a rîndurilor clasei muncitoare. Dinamismul acestui fenomen este ilustrat de ritmul accelerat al sporirii numărului de muncitori, de la circa un milion de persoane in 1938 la peste 3.600.000 în 1969. Sporirea mai accentuată a numărului muncitorilor în raport cu alte categorii de salariaţi a dus la sporirea ponderii lor in totalul salariaţilor de la 57,6 la sută în 1950 la peste 73 la sută în 1969. Principalele detaşamente ale clasei muncitoare sunt legate în forma cea mai înaltă a producţiei sociale, de Industrie. La sfirşitul anului 1969 ponderea muncitorilor din industrie reprezenta 47,3 la sută din totalul muncitorilor pe întreaga economie naţională. „Creşterea ponderii clasei muncitoare in totalul populaţiei ocupate - arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expunerea cu privire la unele măsuri organizatorice pentru întărirea continuă a unităţii moralpolitice a poporului muncitor — are o însemnătate deosebită şi o influenţă pozitivă asupra evoluţiei social-politice a ţârii noastre, ea constituind cea mai avansată, mai revoluţionară şi mai consecventă clasă a societăţii, stegarul celor mai înaintate idealuri ale naţiunii noastre". Modificările în structura socială a României socialiste vin să confirme şi ele justeţea politicii P.C.R. de industrializare socialistă a ţării, care a fost şi rămine pivotul tuturor planurilor de dezvoltare. Importante schimbări au intervenit şi în structura socială a satului ca urmare a dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii. Sporirea însemnată a numărului de muncitori în agricultură (spre sfîrşitul anului 1970 numărul acestora se ridica la 367.000 de persoane, aproximativ o zecime din efectivul total al muncitorilor) exercită o influenţă binefăcătoare asupra dezvoltării economice, sociale şi ideologice a satelor, contribuind direct la strângerea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, la întărirea spiritului I. SAIZU cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol* (condevere in pag.«3-«] Se lucrează la montarea cofrajelor la un nou etaj de la tronsonul VI al blocului F din Podu-Roș. Foto : D. ROTARU (pentru concursul nostru de fotografii) Fapte gospodăreşti lăudabile Ieri s-a făcut bilanţul unei munci cauziaste desfăşurate în primele zile aie acestei primăveri de către cetăţenii municipiului Iaşi pentru înfrumuseţarea locătăţii în care trăiesc lucrări gospodăreşti , valoare de 450.000 de lei prin muncă patriotică. Aceste lucrări, care încorporează efortul a peste 25.000 de cetăţeni, sunt maerializate în plantarea a peste 15.000 de arbuşti, 3.000 de arbori, gard viu pe o ungime de 3 km., întreţinerea spaţiilor verzi în interiorul cartierelor de locuinţe pe o suprafaţă de peste 80 de hectare etc. S-au curăţat, totodată, peste 100 de heota■e zone de agrement. Ne facem ecoul dorinţei Comitetului executiv al Consiliului popular municipal de a evidenţia în primul rînd elevii şcolior profesionale de transporturi, de construcţii, de energie electrică, a Uzinei mecanice „Nicolina“, elevii liceelor nr. 1 şi celui agricol, asociaţiile de locatari de la punctul termic nr. 14 din Dimitrie Cantemir şi microraionul nr. 1 Tătăraşi, cetăţenii circumscripţiei electorale municipale nr. 39. O contribuţie importantă au adus-o unele întreprinderi din zona industrială, cum ar fi: Fabrica de ulei, Uzina metalurgică, LC.R.A. și altele. Este o acțiune lăudabilă a Consiliului popularunicipal ce trebuie continuată. Astăzi, la Iaşi Sesiune silit comisiuului parului Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, Academia de ştiinţe sociale şi politice a R.S.R. şi institutele de învăţămînt superior din Iaşi organizează, astăzi, sesiunea ştiinţifică jubiliară, consacrată semicentenarului partidului. Sesiunea, care are ca temă „50 de ani de lupte şi victorii ale poporului român, sub conducerea Partidului Comunist Român", va avea loc, începînd de la ora 11, în aula „ Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“, a can iaca ca ca ca ca ca in pagina a 2-a Promoția 1971 in fata * bacalaureatului ca ca caca Proletari din toate tarile, liniți-vă! in nou polimer cu largi aplicaţii Nu de mult prof. dr. ing. Emanuel Popper şi asist. univ. Ion Bîcu de la catedra de macromolecula a Institutului politehnic din Iaşi, efectuând cercetări ştiinţifice susţinute, au obţinut un polimer de tip poliamin-poliamid epiclorhidrină care poate duce la realizarea unei hîrtii cu caracteristici îmbunătăţite. Cu ajutorul acestuia se pot dobîndi tipuri noi de hîrtii speciale, rezistente în stare umedă sau la îmbătrînire şi cu reacţie neutri. Pe lîngă avantajele amintite se reduce consumul specific al unor materiale auxiliare costisitoare, folosite în prezent la fabricarea hîrtiei. De altfel, primele tone de hîrtie specială s-au şi realizat după executarea împreună cu specialiştii de la Combinatul de celuloză şi hîrtie din Bacău şi de la Fabrica „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ a unei instalaţii de obţinere industrială a polimerului respectiv. Invenţia a fost brevetată, iar prin aplicarea ei se vor realiza economii de cîteva milioane lei anual. Trustul de construcţii Iaşi Apartamente predate peste plan După cum ne-a informat tov. Vasile Găină, Inginerul şef al Trustului de construcţii, constructorii ieșeni au predat beneficiarilor, peste sarcinile planului primului trimestru, un număr de 20 apartamente. . Succesul este urmarea eforturilor depuse pentru scurtarea timpului de execuţie şi îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Fährte* da volt Iaşi PRODUSE PESTE PREVEDERI ŞI în acest an secţia a III-a de mobilă curbată din cadrul platformei Iaşi a Combinatului de exploatare şi industrializare e lemnului, se menţine printre colectivele fruntaşa. Astfel, la sfirşitul primului trimestru, secţia a înregistrat o producţie marf# vinduta şi încasat#, peste prevederi, de 286.000 de lei. Producţia suplimentar# s-a materializat in special la scaunele pentru export. La realizarea acestei produse s-au evidanţiat in special comuniştii: Gheorhe Nastasiu, Constantin Mocanu, Ioan Jeanu, Virgil Zvorişta, Emil Dorin, precum şi ceilalţi maiştri şi muncitori din secţia noastră, în frunte cu şeful ei — Gheorghe Dolhescu. DUMITRU CHELA (pentru concursul nostru de Informaţii) ■ 1 ca ca ca ca ca c3C3*c73 ca ca ca c31 ■T in pagina a 4-a Lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. Grevă generală în Italia ! II _» Comerţul cu textile-incălţăminte * * In sezonul de primăvară n anul 1971 avem create condiţii pentru eliminarea unor deficienţe manifestate In trecut, îmi bazez afirmaţia, In primul rînd, pe volumul sporit de mărfuri, într-o sortimentaţie mai diversă, prevăzut a fi desfăcut. Au fost luate din timp măsuri care să asigure acest lucru. Contractările de produse cu industria s-au desfăşurat încă în trimestrul III 1970, cu care prilej au fost alese cele mai noi creaţii de modele de confecţii, încălţăminte, tricotaje, ţesături etc. Contractele încheiate cu furnizorii noştri pentru trimestrele II şi III 1971, apreciem noi, asigură un fond de marfă la nivelul cerinţelor de consum din oraşul nostru, atît cantitativ cit şi ca varietate de modele. Vom putea desface în aceste două trimestre, mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 7.300 costume de tergal, 8.000 perechi pantaloni de tergal, 2.000 costume din fire fine, 4.200 scurte de relon, 12.000 rochii de vară, 12.000 perechi sandale pentru femei, 35.000 perechi sandale pentru copii, 1.200 costume taior pentru femei, circa 130.000 piese de diverse tricotaje etc. Această situaţie ne va permite ca în trimestrele II şi III 1971, să sporim desfacerile cu circa 7 milioane de lei, faţă de perioada similară a anului trecut. Populaţia municipiului Iaşi va putea găsi în unităţile O.C.L. „Textile-încălţăminte" importante cantităţi de mărfuri intrate în magazine în acest început de sezon, unele dintre acestea înscriindu-se la capitolul noutăţi. Amintesc de pardesiele din stofă, tergal şi caşerate, costumele din stofă şi tergal pentru bărbaţi, rochii din stofă, costume-taior, pentru a enumera cîteva. Noutăţi avem şi în sectorul tricotaje, unde dispunem de noi modele de scampolouri, bluze, jachete, toate într-o gamă coloristică bogată. Unităţile de marochinărie au primit un sortiment variat de poşete în culori deschise, specifice sezonului. Menţionez că ne-am propus pentru acest an un contact mai strîns cu cumpărătorii, în sensul ca aceştia să fie mai bine informaţi cu noutăţile din magazine şi să aibă posibilitatea de a-şi exprima în mai mare măsură gusturile şi preferinţele, acest ultim aspect fiind de mare importanţă pentru noi da a-i reprezenta oât mai eficient la contractările pentru anul viitor. Astfel, au fost deja organizate cîteva prezentări de modele la magazinele reprezentative, acţiuni care vor continua şi în viitor. Vitrinele, cărora le vom asigura o mai mare funcţionalitate, vor fi în măsură, ferindu-le, să contribuie la informarea populaţiei cu cele mai de seamă noutăţi. In sezonul cald trecut s-au manifestat, mai ales în prima parte, o serie de deficienţe privind ritmicitatea aprovizionării unităţilor, unele goluri nu totdeauna justificate. S-au aplicat încă de anul trecut o serie de măsuri ce au vizat perfecţionarea colaborării noastre cu întreprinderea de comerţ cu ridicata textileîncălţăminte (I.C.R.T.I.). Alte măsuri au fost preconizate în acest început de an şi urmăresc operativitatea în livrarea mărfurilor din depozite către unităţi, • mai justă repartizare a lor pe reţea, cunoaş- terea cît mai exactă de către lucrătorii din comerţul cu amănuntul şi cei ai I.C.R.T.I. a situaţiei din depozite şi, respectiv, din magazinele de desfacere. Una dintre importantele realizări pe această linie de preocupări este funcţionarea în incinta I.C.R.T.I. a unei camere permanente de mostre, care permite cunoaşterea în orice moment a stocurilor de mărfuri din depozite. Cîteva rînduri despre proiectele noastre pe linia deservirii clienţilor, a respectării eticii profesionale de către lucrătorii noştri, vînzători din magazine, care vin în contact direct cu cumpărătorii. Suntem conştienţi că, în ciuda unor progrese, avem de luptat cu o serie de manifestări, da atitudini neconforme cu cerinţele meseriei noastre. Populaţia aşteaptă din partea lucrătorilor din comerţ mai multă solicitudine şi nu indiferenţă, mai multe zîmbete şi nu gusturi şi replici jignitoare, sfaturi competente şi nu nepăsare pentru ceea ce cumpără clientul. E drept, nu se poate schimba totul peste noapte, dar sîntem hotărîţi să curmăm manifestările negative, acţionînd ferm pe diversele căi de care dispunem. S-au luat unele măsuri pentru intensificarea muncii de educaţie şi pregătire profesională, dar atunci cînd unii lucrători nu vor înţelege să-şi respecte îndatoririle vom apela şi la pîrghiile administrative de care dispunem. Conducerea O.G.B. şi aparatul său comercial şi-au intensificat munca de control în unităţi şi sîntem hotărîţi să nu tolerăm nici un fel de manifestări care să contravină regulilor contextului nostru socialist. Constantin COSMA’ Argatomi O.C.L. „Textile-Incălţăminte și Iaşi INTERESELE ÎN PAGINA CETĂŢEANULUI a 3-a ŞI RĂSPUNDEREA CELOR SOLICITAŢI BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM, în raza de lucru a S. M. A. Strunga Activitate bună şi chiar foarte bună, dar... nu peste tot C. A.P. Strunga: Ne grăbeşte timpul, ne grăbim şi noi C.A. P. Brătuleşti: Acum acum... şi se făcuse ora 9 cineva? Nu, toată lumea C.A. P. Oţeteni: Lipseşte prezentă Abia s-a luminat de ziuă şi curtea secţiei de mecanizare de la cooperativa agricolă din Strunga a rămas pustie. Cu agregatele puse la punct, mecanizatorii s-au îndreptat cu toţii către locurile indicate de către Aurel Coropcaru, şeful secţiei. Nici la sediul cooperativei agricole nu mai era nimeni fiindcă centrul de activitate era de acum cîmpul. Aşa că, împreună cu tov. ing. Radu Coca, directorul S.M.A. Strunga, ne îndreptăm spre tarlalele unde erau prezenţi mecanizatorii şi, alături de ei, ţăranii cooperatori. De departe, lîngă acareturile brigăzilor de la Fărcăşeni observăm o deosebită animaţie. Zeci de ţărani cooperatori scoteau cartofii din silozuri, îi sortau şi îi depozitau gata pentru plantare. Aici se afla şi inginerul Victor Tincu. Venise de la livadă unde se plantau în goluri ultimii pomi fructiferi ; s-a oprit puţin la silozurile de cartofi ca apoi împreună să ne îndreptăm pe o tarla de lîngă sat unde tractoristul Constantin Iuganu semăna macul. Brigadiera Constantin Maria, ajutată de un cooperator, jalona terenul pentru ca însămînţatul să se facă în rînduri perfect drepte. „Aici , însă, mînţăm ultimele hectare din cele 70 destinate culturii macului, ne-a spus ing. Victor Tincu. Am însămînţat, de asemenea, mazărea, borceagul, sfecla pentru butaşi, precum şi 30 de hectare de sfeclă de zahăr din 100 cîte avem prevăzute în plan. Două agregate execută în continuare această lucrare în timp ce alte 12 asigură front de lucru atît pentru semănatul sfeclei de zahăr cît și pentru plantatul cartofilor pe care îl vom începe de mîine sau poimîine“. In această zonă, a cooperativei agricole din Strunga, a plouat mai mult ca în alte locuri. Dar specialiștii au căutat porţiunile pe care s-a putut lucra şi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori au lucrat din plin. Deplasările pe raza de activitate a secţiei de mecanizare de la Strunga au dus la sosirea noastră mai tîrzie la cooperativa agricolă din Brătuleşti unde ştiam, de altfel, că există oameni harnici şi conducători pricepuţi. Ne aşteptam ca şi aici să facem cunoştinţă cu rezultate la fel de bune ca la vecini. Dar, surpriză. Surpriză neplăcută. Abia la ora 9, o semănătoare, un polidisc şi un agregat de săpat gropi pentru plantatul pomilor fructiferi se îndreptau spre locurile da muncă. — De ce aşa tîrziu ? — Să vedeţi, ne spun tovarăşii Gh. Chirilă, preşedintele unităţii, şi Ion Moroiu, inginerul şef (neporniţi încă de la sediu), e cam moale terenul. Dar n-o să rămînem în urmă, avem mecanizatori harnici...“. Ne îndreptăm cu toţii spre tarlaua unde urma să se semene macul. Agregatele intraseră în acţiune şi se lucra foarte bine. Deci activitatea putea începe şi aici, la Brătuleşti, de dimineaţă şi nu de la ora 9. Cîteva ore bune de muncă erau de-acum pierdute. Şi asta în detrimentul insămînţărilor. Cooperativa agricolă din Brătuleşti este mult rămasă în urmă cu semănatul. Pînă la data vizitei noastre erau însămînţate doar 30 de hectare cu mac din 50 planificate, 7 hectare de borceag din 17, iar la sfecla de zahăr, la Gh. STEJARU V. RACHITEANU (continuare In pag. a 2-a) (S.A.P. Totoești. Activitate intensă la pregătirea patului germinativ. jj CARNET IEŞEAN 22.000 de succese Zgircit la vorbă şi darnic In fapte. Nu prea inuit de statură şi cu ghioceii maturităţii la timple. Ca cei 58 de ani ai săi a rămas tot un îndrăgostit de meserie. De peste 44 de ani munceşte fără întrerupere. Un comunist ce a răspuns întotdeauna chemărilor partidului. Din 1946, de cînd a primit carnetul roşu, a dat viaţă multor sarcini care i s-au încredinţat. La nevoie a îndeplinit corect şi competent atît funcţia de director de unitate economică, cît şi pe cea de şef al unor secţii de producţie din diferite întreprinderi din ţară. In 1953 revine la Uzina mecanică de material rulant din Paşcani, unde este şi în prezent. Aici, i s-a încredinţat conducerea unor sectoare cheie. S-a străduit in permanenţă să nu dezmintă încrederea colectivului său. Tot competenţa şi spiritul organizatoric, pe care anii de muncă i le-au confirmat, pe drept, ca nişte reale calităţi ale sale, l-au adus in 1963 la conducerea secţiei de boghiuri, ce lua fiinţă, în acel an la uzina păşcăneană. Aşa cum ne mărturisea interlocutorul nostru, începutul a fost destul de greu. Deplasărilor pe care le-a făcut la uzina din Arad li s-au adăugat străduinţa şi efortul continuu de „a fura" cu mai multe din tainele secretului fabricării boghiurilor. Ani în şir de căutări, de muncă asiduă pentru ca boghiurile păşcănene să fie de o calitate ireproşabilă, să concureze cu succes pe piaţa externă alături de cele din alte întreprinderi cu tradiţie in fabricarea acestor pretenţioase produse. De la 20 de boghiuri intr-o lună, cît se executau la început, s-a ajuns ca astăzi să iasă pe poarta uzinei cite 12 boghiuri la 24 de ore. Aproximativ 22/100 de boghiuri au construit pînă în prezent pășcăne-Eugeniu ZIDARIȚA (continuare In pag. a 2-a)