Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-08 / nr. 7636

ANUL XXIII 4 PAGINI 5# BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean GLORIOSUL SEMICENTENAR milIDL ŞI VLAŞII MUMIE Rolul clasei muncitoare în societatea socialistă constituie astăzi o problemă de o excep­ţională importanţă atît sub ra­port teoretic, cit şi sub aspec­tul activităţii sociale practice, al soluţionării sarcinilor com­plexe ridicate de procesul edi­ficării socialiste. Experienţa do­­bindită în acest proces repre­zintă o puternică şi vie confir­mare a concluziei fundamenta­le a învăţăturii marxist-leniniste cu privire la misiunea istorică a clasei muncitoare, la capa­citatea ei de a iniţia şi crea, de a fi un catalizator care pu­ne in mişcare imensa putere de acţiune a unui popor liber şi stăpîn pe valorile sale ma­teriale şi spirituale. De la marile bătălii de clasă desfăşurate înainte de elibera­rea ţării, muncitorimea, care ira­dia pretutindeni curaj şi băr­băţie, spirit de organizare şi generozitate, putere de sacrificiu şi dăruire a trecut, in alianţă cu ţărănimea, cu alte pături so­ciale, la înfăptuirea sarcinilor pe care le ridica perioada is­torică de după 23 August 1944. Rolul conducător şi atitudinea ei înaintată s-au vădit atunci în participarea totală la lupte­le pentru sprijinirea războiului antihitlerist, pentru refacerea e­­conomică a ţării şi înfrîngerea împotrivirii cercurilor reacţiona­re, pentru înfăptuirea transfor­mărilor democratice şi cuceri­rea puterii de stat. O dată ce a devenit forţă socială conducătoare a societă­ţii româneşti, clasa muncitoare a înfăptuit, sub conducerea par­tidului, naţionalizarea principa­lelor mijloace de producţie. A­­jutorul economic şi politic mul­tilateral, înm­urirea ideologică a clasei muncitoare asupra ţără­nimii au constituit factorii e­­senţ­ili pentru atragerea aces­teia pe cafea socialismului. Iz­­bînda relaţiilor de producţie In întreaga economie, Industriali­zarea socialistă, pătrunderea largă a culturii in mase şi îm­bogăţirea vieţii spirituale a po­porului, cristalizarea conştiinţei socialiste şi renovarea profundă sub raport mo­ral au co­ne­­ctat definitiv ro­lul clasei mun­citoare ca forţă socială condu­cătoare In Ro­mânia socialis­tă. întregul pei­saj industrial, urbanistic, toate realizările din domeniul econo­miei, ştiinţei şi culturii au fost posibile numai prin aportul ho­­tărîtor al mun­citorilor, prin e­­■­forturile între­gului nostru popor, impulsionat de e­­xemplul alesei muncitoare. Pro­porţiile uriaşe ale acestor e­­forturi, ca şi efectul lor social au crescut an de an, înfăţi­­şind astăzi tabloul impresionant prin dimens­iane şi varietatea lui, a activităţii pentru înfăptui­rea programului elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidu­lui, de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. In România socialistă, rolul conducător al clasei muncitoa­re se realizează şi se afirmă: Înainte de toate, prin conduce­rea întregii societăţi de către partidul ei de clasă, Partidul Comunist Român. Experienţa bo­gată dobîndită în conducerea societăţii, capacitatea mobiliza­toare, spiritul de disciplină şi organizare, însuşiri care-i sunt proprii şi pe care le imprimă întregului popor, consecvenţa şi fermitatea politică, înalta sa conştiinţă revoluţionară aşează în mod obiectiv clasa munci­toare în fruntea efortului în­tregii naţiuni pentru progresul României pe calea socialis­mului. Rezultatele ob­­ţinute de eco­nomia noastră pe calea indus­trializării şi mo­dernizării, dez­voltarea impe­tuoasă a forţe­lor de produc­ţie au asigurat creşterea conti­nuă şi rapidă a rîndurilor clasei muncitoare. Di­namismul aces­tui fenomen este ilustrat de rit­mul accelerat al sporirii numărului de muncitori, de la circa un milion de per­soane in 1938 la peste 3.600.000 în 1969. Sporirea mai accentua­tă a numărului muncitorilor în raport cu alte categorii de sa­lariaţi a dus la sporirea pon­derii lor in totalul salariaţilor de la 57,6 la sută în 1950 la peste 73 la sută în 1969. Prin­cipalele detaşamente ale cla­sei muncitoare sunt legate în forma cea mai înaltă a pro­ducţiei sociale, de Industrie. La sfirşitul anului 1969 ponderea muncitorilor din industrie repre­zenta 47,3 la sută din totalul muncitorilor pe întreaga econo­mie naţională. „Creşterea ponderii clasei muncitoare in totalul populaţiei ocupate - arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expu­nerea cu privire la unele mă­suri organizatorice pentru întă­rirea continuă a unităţii moral­­politice a poporului muncitor — are o însemnătate deosebită şi o influenţă pozitivă asupra evo­luţiei social-politice a ţârii noas­tre, ea constituind cea mai a­­vansată, mai revoluţionară şi mai consecventă clasă a so­cietăţii, stegarul celor mai îna­intate idealuri ale naţiunii noas­tre". Modificările în structura so­cială a României socialiste vin să confirme şi ele justeţea po­liticii P.C.R. de industrializare socialistă a ţării, care a fost şi rămine pivotul tuturor planu­rilor de dezvoltare. Importante schimbări au intervenit şi în structura socială a satului ca urmare a dezvoltării bazei teh­­nico-materiale a agriculturii. Sporirea însemnată a număru­lui de muncitori în agricultură (spre sfîrşitul anului 1970 nu­mărul acestora se ridica la 367.000 de persoane, aproxima­tiv o zecime din efectivul to­tal al muncitorilor) exercită o influenţă binefăcătoare asupra dezvoltării economice, sociale şi ideologice a satelor, contribu­ind direct la strângerea alian­ţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, la întărirea spiritului I. SAIZU cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol* (cond­evere in pag.«­3-«] Se lucrează la montarea cofraje­lor la un nou etaj de la tronsonul VI al blocului F din Podu-Roș. Foto : D. ROTARU (pentru concursul nostru de fo­tografii) Fapte gospodăreşti lăudabile Ieri s-a făcut bilanţul unei munci ca­­uziaste desfăşurate în primele zile aie acestei primăveri de către cetăţenii muni­­cipiului Iaşi pentru înfrumuseţarea locăt­­ăţii în care trăiesc­ lucrări gospodăreşti , valoare de 450.000 de lei prin muncă patriotică. Aceste lucrări, care încorporează efortul a peste 25.000 de cetăţeni, sunt ma­­erializate în plantarea a peste 15.000 de arbuşti, 3.000 de arbori, gard viu pe o ungime de 3 km., întreţinerea spaţiilor verzi în interiorul cartierelor de locuinţe pe o suprafaţă de peste 80 de hectare etc. S-au curăţat, totodată, peste 100 de heota­­■e zone de agrement. Ne facem ecoul dorinţei Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular municipal de a evidenţia în primul rînd elevii şcoli­­or profesionale de transporturi, de con­­strucţii, de energie electrică, a Uzinei me­canice „Nicolina“, elevii liceelor nr. 1 şi celui agricol, asociaţiile de locatari de la punctul termic nr. 14 din Dimitrie Cantemir şi microraionul nr. 1 Tătăraşi, cetăţenii circumscripţiei electorale municipale nr. 39. O contribuţie importantă au adus-o unele întreprinderi din zona industrială, cum ar fi: Fabrica de ulei, Uzina metalurgică, LC.R.A. și altele. Este o acțiune lăudabilă a Consiliului popular­­­unicipal ce trebuie continuată. Astăzi, la Iaşi Sesiune silit com­i­siuului parului Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România, Academia de ştiinţe sociale şi politice a R.S.R. şi institutele de învăţămînt superior din Iaşi organizează, astăzi, sesiunea ştiinţifi­că jubiliară, consacrată semicentenarului par­tidului. Sesiunea, care are ca temă­­ „50 de ani de lupte şi victorii ale poporului român, sub con­ducerea Partidului Comunist Român", va avea loc, începînd de la ora 11, în aula „­ Emi­­nescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“, a can iaca ca ca ca ca ca in pagina a 2-a Promoția 1971­­ in fata * bacalaureatului ca ca caca Proletari din toate tarile, lini­ți-vă! ­in nou polimer cu largi aplicaţii Nu de mult prof. dr. ing. Ema­nuel Popper şi asist. univ. Ion Bîcu de la catedra de macromolecula a Institutului politehnic din Iaşi, efec­­tuând cercetări ştiinţifice susţinute, au obţinut un polimer de tip polia­­min-poliamid epiclorhidrină care poa­te duce la realizarea unei hîrtii cu caracteristici îmbunătăţite. Cu ajuto­rul acestuia se pot dobîndi tipuri noi de hîrtii speciale, rezistente în stare umedă sau la îmbătrînire şi cu reacţie neutri. Pe lîngă avanta­jele amintite se reduce consumul specific al unor materiale auxiliare costisitoare, folosite în prezent la fabricarea hîrtiei. De altfel, primele tone de hîrtie specială s-au şi rea­lizat după executarea împreună cu specialiştii de la Combinatul de ce­luloză şi hîrtie din Bacău şi de la Fabrica „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ a unei instalaţii de obţinere industrială a polimerului respectiv. Invenţia a fost brevetată, iar prin aplicarea ei se vor realiza economii de cîteva milioane lei anual. Trustul de construcţii Iaşi Apartamente predate peste plan După cum ne-a informat tov. Vasi­le Găină, Inginerul şef al Trustului de construcţii, con­structorii ieșeni au predat beneficiari­lor, peste sarcinile planului primului trimestru, un număr de 20 apartamente. . Succesul este urma­rea eforturilor de­puse pentru scurta­rea timpului de execuţie şi îndepli­nirea angajamente­lor asumate în în­trecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea aniversă­rii semicentenarului Partidului Comu­nist Român. Fährte* da volt Iaşi PRODUSE PESTE PREVEDERI ŞI în acest an secţia a III-a de mobilă curbată din cadrul platformei Iaşi a Com­binatului de exploatare şi industrializare e lemnului, se menţine printre colective­le fruntaşa. Astfel, la sfirşitul primului trimestru, secţia a înregistrat o producţie marf# vinduta şi încasat#, peste preve­deri, de 286.000 de lei. Producţia supli­mentar# s-a materializat in special la sca­unele pentru export. La realizarea acestei produse s-au evidanţiat in special comuniştii: Gheor­­he Nastasiu, Constantin Mocanu, Ioan Jeanu, Virgil Zvorişta, Emil Dorin, precum şi ceilalţi maiştri şi muncitori din secţia noastră, în frunte cu şeful ei — Gheorghe Dolhescu. DUMITRU CHELA (pentru concursul nostru de Informaţii) ■ ­­1 ca ca ca ca ca c3C3*c73 ca ca ca c31 ■T in pagina a 4-a Lucrările Congresului­­ al XXIV-lea al P.C.U.S.­­ Grevă generală­­ în Italia ! I­I _» Comerţul cu textile-incălţăminte * * In sezonul de primăvară n anul 1971 avem create condiţii pentru eliminarea unor deficienţe manifestate In trecut, îmi bazez afirmaţia, In primul rînd, pe vo­lumul sporit de mărfuri, într-o sor­­timentaţie mai diversă, prevăzut a fi desfăcut. Au fost luate din timp măsuri care să asigure acest lucru. Contractările de produse cu industria s-au desfăşurat încă în trimestrul III 1970, cu care pri­lej au fost alese cele mai noi creaţii de modele de confecţii, încălţăminte, trico­taje, ţesături etc. Contractele încheiate cu furnizorii noştri pentru trimestrele II şi III 1971, apreciem noi, asigură un fond de marfă la nivelul cerinţelor de con­sum din oraşul nostru, atît cantitativ cit şi ca varietate de modele. Vom putea des­face în aceste două trimestre, mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 7.300 costume de tergal, 8.000 perechi pantaloni de tergal, 2.000 costume din fi­re fine, 4.200 scurte de relon, 12.000 ro­chii de vară, 12.000 perechi sandale pen­tru femei, 35.000 perechi sandale pentru copii, 1.200 costume taior pentru femei, circa 130.000 piese de diverse tricotaje etc. Această situaţie ne va permite ca în tri­mestrele II şi III 1971, să sporim desfa­cerile cu circa 7 milioane de lei, faţă de perioada similară a anului trecut. Populaţia municipiului Iaşi va putea găsi în unităţile O.C.L. „Textile-încălţă­­minte" importante cantităţi de mărfuri intrate în magazine în acest început de sezon, unele dintre acestea înscriindu-se la capitolul noutăţi. Amintesc de parde­­siele din stofă, tergal şi caşerate, costu­mele din stofă şi tergal pentru bărbaţi, rochii din stofă, costume-taior, pentru a enumera cîteva. Noutăţi avem şi în sec­torul tricotaje, unde dispunem de noi mo­dele de scampolouri, bluze, jachete, toate într-o gamă coloristică bogată. Unităţile de marochinărie au primit un sortiment variat de poşete în culori deschise, spe­cifice sezonului. Menţionez că ne-am pro­pus pentru acest an un contact mai strîns cu cumpărătorii, în sensul ca aceş­tia să fie mai bine informaţi cu noută­ţile din magazine şi să aibă posibilitatea de a-şi exprima în mai mare măsură gusturile şi preferinţele, acest ultim as­pect fiind de mare importanţă pentru noi da a-i reprezenta oât mai eficient la con­tractările pentru anul viitor. Astfel, au fost deja organizate cîteva prezentări de modele la magazinele reprezentative, ac­ţiuni care vor continua şi în viitor. Vi­trinele, cărora le vom asigura o mai ma­re funcţionalitate, vor fi în măsură, fe­rindu-le, să contribuie la informarea populaţiei cu cele mai de seamă noutăţi. In sezonul cald trecut s-au manifestat,­ mai ales în prima parte, o serie de de­ficienţe privind ritmicitatea aprovizionă­rii unităţilor, unele goluri nu totdeauna justificate. S-au aplicat încă de anul tre­cut o serie de măsuri ce au vizat per­fecţionarea colaborării noastre cu între­prinderea de comerţ cu ridicata textile­­încălţăminte (I.C.R.T.I.). Alte măsuri au fost preconizate în acest început de an şi urmăresc operativitatea în livrarea măr­furilor din depozite către unităţi, • mai justă repartizare a lor pe reţea, cunoaş-­ terea cît mai exactă de către lucrătorii din comerţul cu amănuntul şi cei ai I.C.R.T.I. a situaţiei din depozite şi, res­pectiv, din magazinele de desfacere. Una dintre importantele realizări pe această linie de preocupări este funcţionarea în incinta I.C.R.T.I. a unei camere perma­nente de mostre, care permite cunoaşte­rea în orice moment a stocurilor de măr­furi din depozite. Cîteva rînduri despre proiectele noastre pe linia deservirii clienţilor, a respectării eticii profesionale de către lucrătorii noştri, vînzători din magazine, care vin în contact direct cu cumpărătorii. Sun­tem­ conştienţi că, în ciuda unor progrese, avem de luptat cu o serie de manifestări, da atitudini neconforme cu cerinţele me­seriei noastre. Populaţia aşteaptă din partea lucrătorilor din comerţ mai multă solicitudine şi nu indiferenţă, mai multe zîmbete şi nu gusturi şi replici jignitoare, sfaturi competente şi nu nepăsare pen­tru ceea ce cumpără clientul. E drept, nu se poate schimba totul peste noapte, dar sîntem hotărîţi să curmăm manifes­tările negative, acţionînd ferm pe di­versele căi de care dispunem. S-au luat unele măsuri pentru intensificarea mun­cii de educaţie şi pregătire profesională, dar atunci cînd unii lucrători nu vor în­ţelege să-şi respecte îndatoririle vom a­­pela şi la pîrghiile administrative de ca­re dispunem. Conducerea O.G.B. şi apa­ratul său comercial şi-au intensificat munca de control în unităţi şi sîntem ho­­tărîţi să nu tolerăm nici un fel de mani­festări care să contravină regulilor contex­tului nostru socialist. Constantin COSMA’ Argatomi O.C.L. „Textile-Incălţăminte ș­i Iaşi INTERESELE ÎN­ PAGINA CETĂŢEANULUI a 3-a ŞI RĂSPUNDEREA CELOR SOLICITAŢI BRIGADA REDACŢIEI­ LA DRUM, în raza de lucru a S. M. A. Strunga Activitate bună şi chiar foarte bună, dar... nu peste tot C. A.P. Strunga: Ne grăbeşte timpul, ne grăbim şi noi C.A. P. Brătuleşti: Acum­ acum... şi se făcuse ora 9 cineva? Nu, toată lumea C.A. P. Oţeteni: Lipseşte prezentă Abia s-a luminat de ziuă şi curtea secţiei de mecanizare de la cooperativa agricolă din Strunga a rămas pustie. Cu agregatele puse la punct, mecanizatorii s-au îndreptat cu toţii către locurile in­dicate de către Aurel Coropcaru, şeful secţiei. Nici la sediul cooperativei agri­cole nu mai era nimeni fiindcă centrul de activitate era de acum cîmpul. Aşa că, împreună cu tov. ing. Radu Coca, directo­rul S.M.A. Strunga, ne îndreptăm spre tarlalele unde erau prezenţi mecanizato­rii şi, alături de ei, ţăranii cooperatori. De departe, lîngă acareturile brigăzilor de la Fărcăşeni observăm o deosebită a­­nimaţie. Zeci de ţărani cooperatori sco­teau cartofii din silozuri, îi sortau şi îi depozitau gata pentru plantare. Aici se afla şi inginerul Victor Tincu. Venise de la livadă unde se plantau în goluri ul­timii pomi fructiferi ; s-a oprit puţin la silozurile de cartofi ca apoi împreună să ne îndreptăm pe o tarla de lîngă sat unde tractoristul Constantin Iuganu se­măna macul. Brigadiera Constantin Ma­ria, ajutată de un cooperator, jalona te­renul pentru ca însămînţatul să se facă în rînduri perfect drepte. „Aici , însă­, mînţăm ultimele hectare din cele 70 des­tinate culturii macului, ne-a spus ing. Victor Tincu. Am însămînţat, de aseme­nea, mazărea, borceagul, sfecla pentru butaşi, precum şi 30 de hectare de sfe­clă de zahăr din 100 cîte avem prevăzute în plan. Două agregate execută în con­tinuare această lucrare în timp ce alte 12 asigură front de lucru atît pentru se­mănatul sfeclei de zahăr cît și pentru plantatul cartofilor pe care îl vom începe de mîine sau poimîine“. In această zonă, a cooperativei agri­cole din Strunga, a plouat mai mult ca în alte locuri. Dar specialiștii au căutat porţiunile pe care s-a putut lucra şi me­canizatorii şi ţăranii cooperatori au lu­crat din plin. Deplasările pe raza de activitate a sec­ţiei de mecanizare de la Strunga au dus la sosirea noastră mai tîrzie la coopera­tiva agricolă din Brătuleşti unde ştiam, de altfel, că există oameni harnici şi conducători pricepuţi. Ne aşteptam ca şi aici să facem cunoştinţă cu rezultate la fel de bune ca la vecini. Dar, surpriză. Surpriză neplăcută. Abia la ora 9, o se­mănătoare, un polidisc şi un agregat de săpat gropi pentru plantatul pomilor fructiferi se îndreptau spre locurile da muncă. — De ce aşa tîrziu ? — Să vedeţi, ne spun tovarăşii Gh. Chirilă, preşedintele unităţii, şi Ion Mo­­roiu, inginerul şef (neporniţi încă de la sediu), e cam moale terenul. Dar n-o să rămînem în urmă, avem mecanizatori harnici...“. Ne îndreptăm cu toţii spre tarlaua unde urma să se semene macul. Agre­gatele intraseră în acţiune şi se lucra foarte bine. Deci activitatea putea în­cepe şi aici, la Brătuleşti, de dimineaţă şi nu de la ora 9. Cîteva ore bune de muncă erau de-a­­cum pierdute. Şi asta în detrimentul in­­sămînţărilor. Cooperativa agricolă din Brătuleşti este mult rămasă în urmă cu semănatul. Pînă la data vizitei noastre erau însămînţate doar 30 de hectare cu mac din 50 planificate, 7 hectare de bor­­ceag din 17, iar la sfecla de zahăr, la Gh. STEJARU V. RACHITEANU (continuare In pag. a 2-a) (S.A.P. Totoești. Activitate intensă la pregătirea patului germinativ. jj CARNET IEŞEAN 22.000 de succese Zgircit la vorbă şi darnic In fapte. Nu prea inuit de statură şi cu ghioceii maturităţii la timple. Ca cei 58 de ani ai săi a rămas tot un îndrăgostit de meserie. De pes­te 44 de­ ani munceşte fără între­rupere. Un comunist ce a răspuns întotdeauna chemărilor partidului. Din 1946, de cînd a primit carne­tul roşu, a dat viaţă multor sar­cini care i s-au încredinţat. La ne­voie a îndeplinit corect şi compe­tent atît funcţia de director de u­­nitate economică, cît şi pe cea de şef al unor secţii de producţie din diferite întreprinderi din ţară. In 1953 revine la Uzina mecanică de material rulant din Paşcani, unde­ este şi în prezent. Aici, i s-a în­credinţat conducerea unor sectoa­re cheie. S-a străduit in permanen­ţă să nu dezmintă încrederea co­lectivului său. Tot competenţa şi spiritul organizatoric, pe care anii de muncă i le-au confirmat, pe drept, ca nişte reale calităţi ale sale, l-au adus in 1963 la condu­cerea secţiei de boghiuri, ce lua fiinţă, în acel an la uzina păşcă­­neană. Aşa cum ne mărturisea in­terlocutorul nostru, începutul a fost destul de greu. Deplasărilor pe care le-a făcut la uzina din Arad li s-au adăugat străduinţa şi efor­tul continuu de „a fura" cu­ mai multe din tainele secretului fabri­cării boghiurilor. Ani în şir de căutări, de muncă asiduă pentru ca boghiurile păşcă­­nene să fie de o calitate irepro­şabilă, să concureze cu succes pe piaţa externă alături de cele din alte întreprinderi cu tradiţie in fa­bricarea acestor pretenţioase pro­duse. De la 20 de boghiuri intr-o lună, cît se executau la început, s-a ajuns ca astăzi să iasă pe poarta uzinei cite 12 boghiuri la 24 de ore. A­­proximativ 22/100 de boghiuri au construit pînă în prezent pășcăne-Eugeniu ZIDARIȚA (continuare In pag. a 2-a)

Next