Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)
1971-04-20 / nr. 7646
T a pi mu Nr. 7646 MARII 20 APRILIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Proietari din toate tarile, unifică! locura vnsului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A I In pagina a 4-a I I Puternic* acţiuni al* ■ patrioţilor cambodgianiI Sud-vietnamezi I Corespondenţe din Londra Prezenta „la Est de Suez“ anlila| -Síiuli in Mii 0 zi spornică După insăminţarea culturilor din epoca iutii pe cele 1.400 hectare, lucrătorii de la întreprinderea agricolă de stat Miroslava şi-au concentrat torţele la semănatul porumbului pentru boabe şi pentru siloz. Pînă în seara zilei de 17 aprilie a.c., suprafaţa însămînţată cu porumb era de 920 de hectare. Duminică s-a lucrat intens în toate cele zece ferme ale întreprinderii care au in plan această cultură, folosindu-se toate semănătorile S.P.C. G. La sfîrşitul zilei, cînd la întreprindere au fost centralizate rezultatele obţinute in fermă, s-a văzut că bilanţul muncii din ziua respectivă a fost destul de rodnic: au fost Insămînţate cu porumb 300 de hectare. „In ritmul acesta, în care am lucrat pînă acum, ne-a spus tov. Ing. Corneliu Mardare, directorul întreprinderii, încheiem semănatul In cîteva zile“. Fără nici un răgaz De cîteva zile mecanizatorii de la S.M.A. Ciurea care lucrează la C.A.P. Corneşti, împreună cu ţăranii cooperatori de pe agregate au trecut din plin la semănatul porumbului, şi dorinţa de a lichida Intîrzierile cauzate de vremea neprielnică şi * se încadra cu însămlnţările in epoca optimă, colectivul de muncă de aici a hotarît să lucreze şi duminică. Astfel, în ziua de 18 aprilie a.c., toate forţele secţiei de mecanizare puteau fi văzute pe cîmp, la pregătirea terenului,semănat şi întreţinerea culturilor de toamnă. După cum ne informa tov. Gh. Enache, preşedintele cooperativei agricole, pină acum au fost insămînţate cu porumb mai bine de jumătate din cele 365 hectare destinate porumbului. In prezent, toti tractoriştii secţiei de mecanizare, conduse de Gh. Dobre, depun eforturi pentru a încheia, în cel mai scurt timp, campania agricolă de primăvară. Pe ultimele hectare La cooperativa agricolă din Vinători, comuna Popricani, se însămînţează, în prezent, porumbul pe ultimele 70 de hectare din 320 de hectare planificate. Acest succes se datoreşte folosirii judicioase a timpului de muncă şi a parcului de tractoare şi semănători. Duminică, de exemplu, s-a lucrat cu mult spor la punctul „Şipoţel“, din satul Cuza Vodă. Aici au fost prezenţi, alături de mecanizatori, atit inginera Eugenia Alexa cît şi Nicolae Răuţ, preşedintele cooperativei agricole. Dintre mecanizatori s-au evidenţiat în mod deosebit Constantin Prodan, Constantin Papuc și Radu Tarnaucă. Şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele Uzina metalurgică ■ Colectivul de muncitori, ingineri, economişti şi tehnicieni al Uzinei metalurgice continuă seria succeselor şi nu acest prim an al noului cincinal. Astfel, după cum ne-a informat economistul Nicolaetocea, şeful serviciului de planificare, angajamentele în cinstea semicentenarului partidului au fost îndeplinite şi depăşite. Să apelăm la cîteva cifre : la ţevi s udate, faţă, de un angajament de 400 tone, s-au realizat peste plan 510 tone; la profile îndoite, faţă de 600 tone, s-au realizat 1.050 tone ; la export, faţă de 300 tone, s-au livrat suplimentar 500 tone ţevi şi profile îndoite , la beneficii, în loc de un milion de lei, s-au obţinut 1.870.000 de lei, cu perspective ca pînă la 8 mai să se ajungă la peste 2.000.000 de lei. Industria locală Şi unităţile industriei locale se străduiesc să întâmpine gloriosul semicentenar cu deosebite, succese în muncă. După cum ne-a informat economistul Ilie Prună, şeful serviciului de planificare din cadrul Direcţiei judeţenede Industrie locală, toate Întreprinderile şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele asumate in cinstea semicentenarului. Astfel, pe ansamblul industriei locale a judeţului, la producţia globală s-au obţinut suplimentar peste 9 milioane de lei, iar la producţia marfă aproximativ 12 milioane de lei. Producţia obţinută peste plan s-a materializat, în principal, în 230 de tone piese turnate din fontă şi 30.000 m.c. agregate grele de carieră. La obţinerea acestor succese şi-au adus aportul toate unităţile industriei locale, evidenţiindu-se în mod special I.E.I.L. Paşcani şi I.E.I.L. „Proletarul“ Iaşi. GLORIOSUL SEMICENTENAR Solemnitatea redeschiderii Festivalul studenţesc Casei memoriale „Ilie Pintilie“ LA IAŞI Măreţul jubileu al semicentenarului partidului prilejuieşte la Iaşi numeroase manifestări de evocare a glorioaselor tradiţii revoluţionare şi democratice ale clasei muncitoare, » clocotitoarei istorii de lupte şi victorii * partidului nostru. In acest context se înscrie şi redeschiderea Casei memoriale „In* Pintilie", care a avut loc In cursul dimineţii de ieri. La solemnitatea redeschiderii Casei memoriale a participat tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Au luat, de asemenea, parte tovarăşii: Gheorghe Cuibiu, Petre Mahomete, Alexandru Dumitrache, secretari ai Comitetului judeţean de partid; Gh. Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului, popular judeţean; Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului. Au fost prezenţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, membri , ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, membri ai biroului Comitetului municipal de partid, alţi activişti de partid şi de stat, vechi militant ai mişcării muncitoreşti. La ceremonie au participat, totodată, membri ai familiei llie Pintilie. Luind cuvintul cu acest prilej,, tov.. loan Manciuc a subliniat cîteva dintre momentele principale ale luptei Partidului Comunist Român în cele cinci decenii de existență, după care a evocat figura lui llie Pintilie, militant de seamă al clasei noastre muncitoare. Redeschiderea — în preajma glorioasei aniversări a partidului — a Casei memoriale, care evocăfigura luminoasă a , comunistului Ilie , Pintilie, a spus vorbitorul, este , un act necesar şi cu profunde semnificaţii. Viaţa şi activitatea acestuia. Închinat* idealurilor nobile ale celor mulţi vor rămîne vii în memoria clasei muncitoare şi a poporului nostru, ca un mesaj al luptei dusă de partidul comunist în anii grei ai ilegalităţii, pentru progres soc^, pentru socialism. Acc.ii^BF preajma marii sărbători, gindurii* noastre, ale tuturor, se îndreaptă cu recunoştinţă şi veneraţie către partidul nostru drag, conducătorul luptei poporului pentru independenţa şi suveranitateapatriei, pentru asigurarea dezvoltării României pe drumul civilizaţiei şi progresului. Figura revoluţionarului Ilie Pintilie a fost apoi evocată de tov. N. Băişan, membru de partid din ilegalitate, cu care a (continuare in pag. a 2-a) Aspect de la solemnitate. Foto : O. PAUL Casa memorială „Ilie Pintilie“. Ion C. Damian este brigadier fruntaş la cooperativa agricolă din Tătăruşi, fiind apreciat de cei 150 cooperatori din brigada a IlI-a, pe care o conduce, ca şi de conducerea cooperativei. Comunistul şi deputatul Ion C. Damian a mobilizat numeroşi săteni şi pentru acţiunile de gospodărie şi înfrumusețare a comunei. ▼ Forţa legalităţii socialiste Dreptul socialist, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională a partidului, „trebuie să oglindească schimbările profunde economice şi social-politice care au avut loc în procesul revoluţiei şi al construcţiei socialiste. Normele de drept trebuie să consacreţi să apere cuceririle fundamentale ale poporului nostru, să asigure dezvoltarea avutului , obştesc, exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti*. Esenţa democratică a Constituţiei, care reprezintă cadrul juridic de bază al dezvoltării multilaterale, a societăţii noastre şi reflectă transformările profunde în viaţa politica, economică şi socio-culturală, este pregnant ,, scoasă în evidenţă prin izvoarele sociale ale legii fundamentale, prin dispoziţiile ei referitoare la modul de organizare politică a societăţii, la sistemul şi structura organelor de stat, prin rolul activ şi creator al maselor populare în domeniul treburilor obşteşti etc. Legile adoptate de Marea Adunare Naţională, precum şi actele normative emise pe baza legilor şi în vederea respectării şi executării lor de către organele, organizaţiile de stat şi obşteşti, funcţionarii şi toţi cetăţenii. Republicii, au ca scop general apărarea orinduirii economice, sociale şi de stat, precum şi permanenta ocrotire a drepturilor şi libertăţilor democratice garantate in mod efectiv şi prevăzute in Consti- Prof. dr. Nicolae TATOMIR membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politici taţia Republicii Socialiste România. Legalitatea socialistă, principiu juridic ridicat , la rang de principiu constituţional (art. 39 al Constituţiei) constituie aşadar unui dim principiile fundamentale ale dreptului socialist şi ale organizării de stat, traducerea lui in viaţă fiind plenar asigurată prin întregul ansamblu de garanţii politice, economice şi juridice , şi controlată riguros şi sistematic de către organele de stat şi de către toţi cetăţenii ţării, atraşi tot mai activ la conducerea întregii societăţi. O înaltă conştiinţă a răspunderii sociale determină pe fiecare mn parte de a vedea in obligaţia respectării legilor îndatorirea de căpetenie a oricărui om de bună credinţă care, trăind într-un mediu social dat, doreşte progresul întregii societăţi, promovarea şi consolidarea unor relaţii constructive pentru satisfacerea intereselor comune şi, implicit, a intereselor fiecărui individ în parte. Organele de stat şi organizaţiile obşteşti, a căror activitate conjugată determină — printre altele — dinamismul societăţii noastre, trebuie să corespundă şi corespund în ţara noastră unor necesităţi reale desprinse din însăşi viaţa de zi cu zi a societăţii socialiste. Prin operativitatea şi supleţea lor, prin însăşi structura şi finalitatea activităţii lor, organele şi organizaţiile realizează în cea mai mare măsură asigurarea ordinii atit in activitatea lor internă, cît şi în relaţiile lor juridice cu alte entităţi, fiecare categorie de organe garantind legalitatea socialistă prin mijloace specifice. Analiza prealabilă şi competentă a faptelor desprinse din realitatea imediată, documentarea aprofundată asupra oportunităţii aplicării unui act ce urmează să fie emis de un organ, obligă conducerea acestuia să, hotărască dacă elaborarea unui asemenea act corespunde întrutotul nevoilor concrete, reale, ale vieţii practice, dacă actul emis reflectă în i mod adecvat realităţile noastre, realităţile unei societăţi multilateral dezvoltate. Legile şi celelalte acte ale organelor şi organizaţiilor de stat urmăresc satisfacerea deplină, maximă, a nevoilor oamenilor muncii. Dispoziţiile cuprinse în legi şi în alte acte normative trebuie să fie şi sînt cunoscute în mod real de toţi acei cărora li se adresează, de masele largi ale cetăţenilor, întrucît nemo censetur ignorare legem (continuare in pag. a 3-a) Ieri u început în oraşul nostru „Gheorghe Asachi“ ieri, In aula Institutului politehnic din Iaşi a avut loc şedinţe de deschidere a Festivalului studenţesc „Gheorghe Asachi", manifestare devenită tradiţională ce se desfăşoară în perioada 19—25- aprilie. La această festivitate a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi. Au participat, de asemenea, conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Iaşi, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., Nicolae Niculescu, preşedintele Consiliului U.A.S. pe centrul universitar. Numeroase cadre didactice şi studenţi au ţinut să ia parte la această festivitate. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de asist. univ. ing. Dorin Belaus, preşedintele Consiliului U.A.S. din institut, care a adus un călduros salut tuturor participanţilor, subliniind totodată faptul că cea de a treia ediţie a Festivalului „Gheorghe Asachi", care se înscrie de astă dată în contextul numeroaselor manifestări prilejuite de aniversarea semicentenarului partidului, constituie un fierbinte omagiu adus acestei Sărbători a întregului nostru popor. A luat apoi cuvântul tovarăşul Miu Dobrescu, care a arătat printre altele : „Asistăm astăzi la un eveniment marcant in viaţa centrului universitar ieşean: deschiderea celei de a IlI-a ediţii a Festivalului studenţesc „Gh. Asachi", manifestare care devenind tradiţională, semnifică plenar multitudinea preocupărilor creatoare ce animă atât prestigiosul corp profesoral al Institutului politehnic, ca şi tânăra generaţie de studenţi. Dedicat gloriosului semicentenar al partidului, festivalul capătă în acest an o semnificaţie cu totul aparte, el fiind un vibrant de cald omagiu adus celor mai iubiţi fii ai poporului român, comuniştii. Conştienţi de menirea şi răspunderea c* 1* revin, studenţii politehnici te prezintă la actuala ediţie cu un palmares rodnic. Este încă un semn al dragostei neţărmurite pe care tânăra generaţie o nutreşte faţă de partid. Suita de manifestări ce vor avea loc in zilele festivalului sunt o elocventă mărturie a unei activităţi complexe, care îmbrăţişează diversele laturi ale formării specialistului de mline, al omului de cultură d* mline, d*n* continuator al înaintaşilor noştri, car* şi-au Interi» pentru totdeauna numele p* tlratamentul ştiinţei naţionale şi universale. îmi »tărule In memorie — a subliniat vorbitorul — caldele cuvinte alei secretarului general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de la Începutul acestui an universitar, cînd adresa tineretului studenţesc urarea de i „noi izbinzi In însuşirea ştiinţei şi culturii, în pregătirea temeinică pentru muncă şi viaţă, pentru a putea ca mtine, tn Întreprinderi, în institutele de cercetări, de invăţămtnt, tn organizaţiile cooperatiste, în toate organismele societăţii noastre socialiste, să-şi aducă contribuţia la progresul general şi să ducă mai departe făclia progresului şi civilizaţiei, să ridice pe noi culmi România, naţiunea noastră socialistă*. Succinta trecere in revistă a programului acestui festival relevă varietatea de conţinut şi de formă a manifestărilor, polivalenţele preocupărilor de astăzi ale studenţimii noastre. Cred că suntem în asentimentul dumneavoastră să afirmăm că festivalul începe sub un bun augur, înscriindu-se ca un moment distinct şi pregnant In ansamblul bogatelor manifestări dedicate aniversării partidului. Nutrind speranţa că actualul festival va marca o ascendenţă faţă de ediţiile anterioare, vă rog să-mi îngăduiţi — a spus In Încheiere vorbitorul — ca, in numele Comitetului judeţean Iaşi al Partidului Comunist Român, să vă transmit un călduros salut, urări de succes deplin pentru împlinirea aspiraţiilor dumneavoastră, de a deveni cadre viguroase, de nădejde, capabile să înfăptuiască neabătut politica Înţeleaptă a partidului şi statului de continuă Înflorire a României socialiste. Din partea cadrelor didactice a luat cuvîntul prof. ing. Tiberiu Golgoţiu, prorector al Institutului politehnic, care a subliniat funcţia formativă a învăţămlntului superior în această perioadă, cînd se desfăşoară o revoluţie tehnico-ştiinţifice fără precedent. Vorbitorul e arătat că se beie mai mult ca oricînd viitorului spe(continuare în pag. a 3-a) Faianţă majolică Faianţa majolică este numele noului material pentru finisaje, a cărei fabricaţie a început la întreprinderea de materiale de construcţii de la Chitila. Realizată din argilă şi praf de marmură, faianţa majolică îşi află o largă întrebuinţare la placarea pereţilor şi executarea pardoselilor în bucătării, băi, în hale industriale, la decorarea locuinţelor sau construcţiilor socialculturale. Primele cantităţi au şi fost expediate zilele acestea şantierelor de construcţii de pe litoral. (Agerpres) In pagina a 2-a SPORT ■ Fotbal * Rugbi ■ Handbal a Haltere a Baschet I I I I I I I II „Decada cărţii româneşti“ Ieri, la Librăria „M. Eminescu" din Iaşi a avut loc deschiderea festivă a „Decadei cărţii româneşti", manifestare dedicată aniversării unei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comunist Român. La deschiderea festivă au participat tov. Cristian Chelaru, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, activişti de partid şi de stat,, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, scriitori ieşeni, studenţi, elevi, numeroşi cititori. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Anatol Lupşa, vicepreşedintele Comitetuului judeţean pentru cultură şi artă. Cu prilejul acestei manifestări a fost lansată cartea „Intelectuali ieşeni în lupta antifascistă“ de Gheorghe Ioniţă şi Aurel Kareţki. Scriitorii ieşeni, prezenţi ieri seară la Librăria „M. Eminescu“, au purtat discuţii cu cititorii şi au dat autografe. CARNET IEȘEAN JOACA Ion ISTRATI Luna aceasta a lui prier cu vacanţa de primăvară a elevilor şi cu explozia exuberantă a florilor ce au prins să ridă spre lumină şi soare ne-a îndemnat la cîteva promenade recente prin parcurile publice, prin grădinile, prin scuarurile şi esplanadele ieşene. Cu acest prilej, am putut constata că ,, la noi, la Iaşi, copiii au unde şi, mai ales, jiu prea au unde şi, in special, cu ce să se joace in ceasurile lor de răgaz, fiindcă, pe lingă cele înfăptuite pentru astfel de destinaţii necesare, mai trebuie încă să se întreprindă, in continuare, jiu puţijie şi jiu mijiore acţiuni. De altfel, e bine cunoscută, şi nu de azi, de ieri, însemnătatea excepţională pe care o reprezintă joaca şi, ca urmare a ei, jocurile de copii îji istoria culturii, incepind cu cea de ordin fizic şi mergind, treptat, spre cealaltă care să ne purifice Suifletele şi mintea ,inzestrindu-le cu variate şi rodnice ii florii spirituale. Încă de mult, Schillter în ale sale „Lettres sur Véducation esthétique de l'homme" scria că „o dată pentru totdeauna, pentru toţi şi pentru a sfîrşi cu această problemă, e limpede că omul nu se joacă decit acolo umde el este om in întreaga semanificaţie a fiinţei sale. Şi fiu e om integru decit acolo unde se joacă“. Tot el era de părere că, orientîndu-ne după joaca celor mici, atit de variată prin nuanţele ei, putem lesne pune un diagnostic care să caracterizeze diferitele profiluri și trepte ale culturii noastre umane. Lăsată la li(continuare în pag. a 2-a) .A