Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-20 / nr. 7646

T a pi mu Nr. 7646 MARII 20 APRILIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Proietari din toate tarile, unifi­că! locura vnsului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A I In pagina a 4-a I I Puternic* acţiuni al* ■ patrioţilor cambodgiani­­I Sud-vietnamezi I Corespondenţe din Londra­­ Prezenta „la Est de Suez“ anlila| -Síiul­i in Mii 0 zi spornică După insăminţarea culturilor din epoca iutii pe cele 1.400 hectare, lucrătorii de la întreprinderea agri­colă de stat Miroslava şi-au con­centrat torţele la semănatul porum­bului pentru boabe şi pentru siloz. Pînă în seara zilei de 17 aprilie a.c., suprafaţa însămînţată cu porumb era de 920 de hectare. Duminică s-a lucrat intens în toate cele zece fer­me ale întreprinderii care au in plan această cultură, folosindu-se toate semănătorile S.P.C. G. La sfîrşitul zi­lei, cînd la întreprindere au fost centralizate rezultatele obţinute in fermă, s-a văzut că bilanţul muncii din ziua respectivă a fost destul de rodnic: au fost Insămînţate cu po­rumb 300 de hectare. „In ritmul a­­cesta, în care am lucrat pînă acum, ne-a spus tov. Ing. Corneliu Mar­­dare, directorul întreprinderii, în­cheiem semănatul In cîteva zile“. Fără nici un răgaz De cîteva zile mecanizatorii de la S.M.A. Ciurea care lucrează la C.A.P. Corneşti, împreună cu ţăranii coo­peratori de pe agregate au trecut din plin la semănatul porumbului, şi dorinţa de a lichida Intîrzierile cau­zate de vremea neprielnică şi * se încadra cu însămlnţările in epoca optimă, colectivul de muncă de aici a hotarît să lucreze şi duminică. Ast­fel, în ziua de 18 aprilie a.c., toate forţele secţiei de mecanizare puteau fi văzute pe cîmp, la pregătirea te­renului,­­semănat şi întreţinerea cul­turilor de toamnă. După cum ne in­forma tov. Gh. Enache, preşedintele cooperativei agricole, pină acum au fost insămînţate cu porumb mai bine de jumătate din cele 365 hectare des­tinate porumbului. In prezent, toti tractoriştii secţiei de mecanizare, conduse de Gh. Dobre, depun efor­turi pentru a încheia, în cel mai scurt timp, campania agricolă de pri­măvară. Pe ultimele hectare La cooperativa agricolă din Vină­­tori, comuna Popricani, se însămîn­­ţează, în prezent, porumbul pe ul­timele 70 de hectare din 320 de hectare planificate. Acest succes se datoreşte folosirii judicioase a timpu­lui de muncă şi a parcului de trac­toare şi semănători. Duminică, de exemplu, s-a lucrat cu mult spor la punctul „Şipoţel“, din satul Cuza Vodă. Aici au fost prezenţi, alături de mecanizatori, a­­tit inginera Eugenia Alexa cît şi Ni­­colae Răuţ, preşedintele cooperativei agricole. Dintre mecanizatori s-au evidenţiat în mod deosebit Constantin Prodan, Constantin Papuc și Radu Tarnaucă. Şi-au îndeplinit şi depăşit angajam­entele Uzina metalurgică ■ Colectivul de muncitori, ingineri, economişti şi teh­nicieni al Uzinei metalurgice conti­nuă seria succese­lor şi nu acest prim an al noului cincinal. Astfel, du­pă cum ne-a infor­mat economistul Nicolae­tocea, şe­ful serviciului de planificare, anga­jamentele în cin­stea semicentena­rului partidului au fost îndeplinite şi depăşite. Să ape­lăm la cîteva ci­fre : la ţevi s udate, faţă, de un angaja­ment de 400 tone, s-au realizat peste plan 510 tone; la profile îndoite, fa­ţă de 600 tone, s-au realizat 1.050 tone ; la export, faţă de 300 tone, s-au livrat suplimentar 500 to­ne ţevi şi profile îndoite , la benefi­cii, în loc de un milion de lei, s-au obţinut 1.870.000 de lei, cu perspective ca pînă la 8 mai să se ajungă la peste 2.000.000 de lei. Industria locală Şi unităţile in­dustriei locale se străduiesc să în­tâmpine gloriosul semicentenar cu deosebite, succese în muncă. După cum ne-a informat economistul Ilie Prună, şefu­l servi­ciului de planifica­re din cadrul Di­recţiei judeţene­­de Industrie locală, toate Întreprinderi­le şi-au îndeplinit şi depăşit angaja­mentele asumate in cinstea semicen­tenarului. Astfel, pe ansamblul in­dustriei locale a ju­deţului, la produc­ţia globală s-au ob­ţinut suplimentar peste 9 milioane de lei, iar la produc­ţia marfă aproxi­mativ 12 milioane de lei. Producţia obţinută peste plan s-a materializat, în principal, în 230 de tone piese turnate din fontă şi 30.000 m.c. agregate grele de carieră. La obţinerea a­­cestor succese şi-au adus aportul toate unităţile industriei locale, evidenţiin­­du-se în mod spe­cial I.E.I.L. Paş­cani şi I.E.I.L. „Pro­letarul“ Iaşi. GLORIOSUL SEMICENTENAR Solemnitatea redeschiderii Festivalul studenţesc Casei memoriale „Ilie Pintilie“ LA IAŞI Măreţul jubileu al semicentenarului partidului prilejuieşte la Iaşi numeroase manifestări de evocare a glorioaselor tra­diţii revoluţionare şi democratice ale cla­sei muncitoare, » clocotitoarei istorii de lupte şi victorii * partidului nostru. In acest context se înscrie şi redeschiderea Casei memoriale „In­* Pintilie", care a avut loc In cursul dimineţii de ieri. La solemnitatea redeschiderii Casei me­moriale a participat tovarăşul Miu Do­­brescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, pre­şedintele Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Au luat, de asemenea, parte tovarăşii: Gheorghe Cu­ibiu, Petre Mah­omete, Ale­xandru Dumitrache, secretari ai Comite­tului judeţean de partid; Gh. Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului, popular judeţean; Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, primarul municipiului. Au fost prezenţi membri ai biroului Co­mitetului judeţean de partid, membri , ai Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, membri ai biroului­ Comi­tetului municipal de partid, alţi activişti de partid şi de stat, vechi militant­ ai mişcării muncitoreşti. La ceremonie au participat, totodată, membri ai familiei llie Pintilie. Luind cuvintul cu acest prilej,, tov.. loan Manciuc a subliniat cîteva dintre momentele principale ale luptei Partidului Comunist Român în cele cinci decenii de existență, după care a evocat figura lui llie Pintilie, militant de seamă al cla­sei noastre muncitoare. Redeschiderea — în preajma glorioasei aniversări a partidului —­ a Casei memo­riale, care evocă­­figura luminoasă a , co­munistului Ilie , Pintilie, a spus vorbitorul, este , un act necesar şi cu profunde sem­nificaţii. Viaţa şi activitatea acestuia. În­chinat* idealurilor nobile ale celor mulţi vor rămîne vii în memoria clasei mun­citoare şi a poporului nostru, ca un me­saj al luptei dusă de partidul comunist în anii grei ai ilegalităţii, pentru pro­gres soc^, pentru socialism. Acc.ii^BF preajma marii sărbători, gin­­durii* noastre, ale tuturor, se îndreaptă cu recunoştinţă şi veneraţie cătr­e parti­dul nostru drag, conducătorul luptei po­porului pentru independenţa şi suverani­tatea­­patriei, pentru asigurarea dezvoltării României pe drumul civilizaţiei şi pro­gresului. Figura revoluţionarului Ilie Pintilie a fost apoi evocată de tov. N. Băişan, mem­bru de partid din ilegalitate, cu care a (continuare in pag. a 2-a) Aspect de la solemnitate. Foto : O. PAUL Casa memorială „Ilie Pinti­lie“. Ion C. Damian este brigadier fruntaş la cooperativa agri­colă din Tătăruşi, fiind apreciat de cei 150 cooperatori din bri­gada a IlI-a, pe care o conduce, ca şi de conducerea coopera­tivei. Comunistul şi deputatul Ion C. Damian a mobilizat nu­meroşi săteni şi pentru acţiunile de gospodărie şi înfrumusețare a comunei. ▼ Forţa legalităţii socialiste Dreptul socialist, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Conferin­ţa Naţională a partidului, „trebuie să oglindească schimbările profun­de economice şi social-politice care au avut loc în procesul revoluţiei şi al construcţiei socialiste. Nor­mele de drept trebuie să consacre­ţi să apere cuceririle fundamentale ale poporului nostru, să asigure dez­voltarea avutului , obştesc, exercita­rea drepturilor şi libertăţilor cetăţe­neşti*. Esenţa democratică a Constituţiei, care reprezintă cadrul juridic de bază al dezvoltării multilaterale, a societăţii noastre şi reflectă transfor­mările profunde în viaţa politica, e­­conomică şi socio-culturală, este pregnant ,, scoasă în evidenţă prin izvoarele sociale ale legii funda­mentale, prin dispoziţiile ei referi­toare la modul de organizare poli­tică a societăţii, la sistemul şi struc­tura organelor de stat, prin rolul activ şi creator al maselor populare în domeniul treburilor obşteşti etc. Legile adoptate de Marea Adu­nare Naţională, precum şi actele normative emise pe baza legilor şi în vederea respectării şi executării lor de către organele, organizaţiile de stat şi obşteşti, funcţionarii şi toţi cetăţenii. Republicii, au ca scop general apărarea orinduirii econo­mice, sociale şi de stat, precum şi permanenta ocrotire a drepturilor şi libertăţilor democratice garantate in mod efectiv şi prevăzute in Consti- Prof. dr. Nicolae TATOMIR membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politici­ taţia Republicii Socialiste România. Legalitatea socialistă, principiu juridic ridicat , la rang de principiu constituţional (art. 39 al Constitu­ţiei) constituie aşadar unui dim­ principiile fundamentale ale dreptu­lui socialist şi ale organizării de stat, traducerea lui in viaţă fiind plenar asigurată prin întregul an­samblu de garanţii politice, econo­mice şi juridice , şi controlată rigu­ros şi sistematic de către organele de stat şi de către toţi cetăţenii ţării, atraşi tot mai activ la condu­cerea întregii societăţi. O înaltă conştiinţă a răspunde­rii sociale determină pe fiecare mn parte de a vedea in obligaţia res­pectării legilor îndatorirea de că­petenie a oricărui om de bună cre­dinţă care, trăind într-un mediu so­cial dat, doreşte progresul întregii societăţi, promovarea şi consolida­rea unor relaţii constructive pentru satisfacerea intereselor comune şi, implicit, a intereselor fiecărui in­divid în parte. Organele de stat şi organizaţiile obşteşti, a căror activitate conju­gată determină — printre altele — dinamismul societăţii noastre, tre­buie să corespundă şi corespund în ţara noastră unor necesităţi reale desprinse din însăşi viaţa de zi cu zi a societăţii socialiste. Prin operativitatea şi supleţea lor, prin însăşi structura şi finalitatea activităţii lor, organele şi organiza­ţiile realizează în cea mai mare măsură asigurarea ordinii atit in activitatea lor internă, cît şi în relaţiile lor juridice cu alte entităţi, fiecare categorie de organe garan­­tind legalitatea socialistă prin mij­loace specifice. Analiza prealabilă şi competentă a faptelor desprinse din realitatea imediată, documentarea aprofunda­tă asupra oportunităţii aplicării u­­nui act ce urmează să fie emis de un organ, obligă conducerea acestuia să, hotărască dacă­ elabo­rarea unui asemenea act corespun­de întrutotul nevoilor concrete, re­ale, ale vieţii practice, dacă actul emis reflectă în i mod adecvat rea­lităţile noastre, realităţile unei so­cietăţi multilateral dezvoltate. Legile şi celelalte acte ale orga­nelor şi organizaţiilor de stat ur­măresc satisfacerea deplină, maxi­mă, a nevoilor oamenilor muncii. Dispoziţiile cuprinse în legi şi în alte acte normative trebuie să fie şi sînt cunoscute în mod real de toţi acei cărora li se adresează, de masele largi ale cetăţenilor, întrucît­­ nemo censetur ignorare legem­­ (continuare in pag. a 3-a) Ieri u început în oraşul nostru „Gheorghe Asachi“ ieri, In aula Institutului politehnic din Iaşi a avut loc şedinţe de deschidere a Festivalului studenţesc „Gheorghe Asa­chi", manifestare devenită tradiţională ce se desfăşoară în perioada 19—25- aprilie. La această festivitate a luat parte to­varăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi. Au participat, de asemenea, conf. univ. Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Manciuc, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Iaşi, Gheorghe Macovei, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., Nicolae Niculescu, preşedintele Consiliului U.A.S. pe centrul universitar. Numeroase cadre didactice şi studenţi au ţinut să ia parte la această festivitate. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de asist. univ. ing. Dorin Belaus, preşedintele Consiliului U.A.S. din institut, care a adus un călduros salut tuturor partici­panţilor, subliniind totodată faptul că cea de a treia ediţie a Festivalului „Gheor­ghe Asachi", care se înscrie de astă­ da­­tă în contextul numeroaselor manifestări prilejuite de aniversarea semicentenarului partidului, constituie un fierbinte omagiu adus acestei Sărbători a întregului nos­tru popor. A luat apoi cuvântul tovarăşul Miu Do­brescu, care a arătat printre altele : „Asis­tăm astăzi la un eveniment marcant in viaţa centrului universitar ieşean: deschi­derea celei de a IlI-a ediţii a Festivalului studenţesc „Gh. Asachi", manifestare care devenind tradiţională, semnifică plenar multitudinea preocupărilor creatoare ce animă atât prestigiosul corp profesoral al Institutului politehnic, ca şi tânăra gene­raţie de studenţi. Dedicat gloriosului se­micentenar al partidului, festivalul capătă în acest an o semnificaţie cu totul apar­te, el fiind un vibrant de cald omagiu a­­dus celor mai iubiţi fii ai poporului ro­mân, comuniştii. Conştienţi de menirea şi răspunderea c* 1* revin, studenţii politehnici te pre­zintă la actuala ediţie cu un palmares rodnic. Este încă un semn al dragostei neţărmurite pe care tânăra generaţie o nutreşte faţă de partid. Suita de manifes­tări ce vor avea loc in zilele festivalului sunt o elocventă mărturie a unei activităţi complexe, care îmbrăţişează diversele la­turi ale formării specialistului de mline, al omului de cultură d* mline, d*n* continuator al înaintaşilor noştri, car* şi-au Interi» pentru totdeauna nu­mele p* tlratamentul ştiinţei naţionale şi universale. îmi »tărule In memorie — a subliniat vorbitorul — caldele cuvinte alei secretarului general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de la Începutul acestui an universitar, cînd a­­dresa tineretului studenţesc urarea de i „noi izbinzi In însuşirea ştiinţei şi cultu­rii, în pregătirea temeinică pentru muncă şi viaţă, pentru a putea ca mtine, tn În­treprinderi, în institutele de cercetări, de invăţămtnt, tn organizaţiile cooperatiste, în toate organismele societăţii noastre so­cialiste, să-şi aducă contribuţia la progre­sul general şi să ducă mai departe făclia progresului şi civilizaţiei, să ridice pe noi culmi România, naţiunea noastră so­cialistă*. Succinta trecere in revistă a programu­lui acestui festival relevă varietatea de conţinut şi de formă a manifestărilor, po­livalenţele preocupărilor de astăzi ale studenţimii noastre. Cred că suntem­ în a­­sentimentul dumneavoastră să afirmăm că festivalul începe sub un bun augur, în­­scriindu-se ca un moment distinct şi pregnant In ansamblul bogatelor manifes­tări dedicate aniversării partidului. Nu­trind speranţa că actualul festival va marca o ascendenţă faţă de ediţiile anteri­oare, vă rog să-mi îngăduiţi — a spus In Încheiere vorbitorul — ca, in numele Comitetului judeţean Iaşi al Partidului Comunist Român, să vă transmit un căl­duros salut, urări de succes deplin pen­tru împlinirea aspiraţiilor dumneavoastră, de a deveni cadre viguroase, de nădejde, capabile să înfăptuiască neabătut politica Înţeleaptă a partidului şi statului de continuă Înflorire a României socialiste. Din partea cadrelor didactice a luat cu­vîntul prof. ing. Tiberiu Golgoţiu, prorec­tor al Institutului politehnic, care a sub­liniat funcţia formativă a învăţămlntului superior în această perioadă, cînd se desfăşoară o revoluţie tehnico-ştiinţifice fără precedent. Vorbitorul e arătat că se b­eie mai mult ca oricînd viitorului spe­­(continuare în pag. a 3-a) Faianţă majolică Faianţa majolică este numele noului material pentru fi­nisaje, a cărei fa­bricaţie a început la întreprinderea de materiale de construcţii de la Chitila. Realizată din argilă şi praf de marmură, fa­ianţa majolică îşi află o largă între­buinţare la pla­carea pereţilor şi executarea pardo­selilor în bucătării, băi, în hale indus­triale, la decorarea locuinţelor sau con­strucţiilor social­culturale. Primele cantităţi au şi fost expedia­te zilele acestea şantierelor de con­strucţii de pe lito­ral. (Agerpres) In pagina a 2-a SP­O­RT ■ Fotbal * Rugbi ■ Handbal a Haltere a Baschet I I I I I I I I­I „Decada cărţii româneşti“ Ieri, la Librăria „M. Eminescu" din Iaşi a avut loc deschiderea festivă a „Decadei cărţii româneşti", manifestare dedicată aniversării unei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comunist Român. La deschiderea festi­vă au participat tov. Cristian Chelaru, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de par­tid, şeful secţiei de propagandă, acti­vişti de partid şi de stat,, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, scriitori ieşeni, studenţi, elevi, numeroşi cititori. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Anatol Lupşa, vicepreşedintele Comitetu­u­lui judeţean pentru cultură şi artă. Cu pri­lejul acestei manifestări a fost lansată cartea „Intelectuali ieşeni în lupta anti­fascistă“ de Gheorghe Ioniţă şi Aurel Kareţki. Scriitorii ieşeni, prezenţi ieri seară la­ Librăria „M. Eminescu“, au purtat discuţii cu cititorii şi au dat au­tografe. CARNET IEȘEAN JOACA Ion ISTRATI Luna aceasta a lui prier cu va­canţa de primăvară a elevilor şi cu explozia exuberantă a florilor ce au prins să ridă spre lumină şi soare ne-a îndemnat la cîteva pro­menade recente prin parcurile pu­blice, prin grădinile, prin scuaru­­rile şi esplanadele ieşene. Cu a­­cest prilej, am putut constata că ,, la noi, la Iaşi, copiii au unde şi,­­ mai ales, jiu prea au unde şi, in special, cu ce să se joace in cea­surile lor de răgaz, fiindcă, pe lin­gă cele înfăptuite pentru astfel de destinaţii necesare, mai trebuie încă să se­­ întreprindă, in conti­nuare, jiu puţijie şi jiu m­ijiore ac­ţiuni. De altfel, e bine cunoscută, şi nu de azi, de ieri, însemnătatea ex­cepţională pe care o reprezintă joaca şi, ca urmare a ei, jocurile de copii îji istoria culturii, ince­pind cu cea de­ ordin fizic şi m­ergind, treptat, spre cealaltă care să ne purifice Suifletele şi mintea ,­inzes­­trindu-le cu variate şi rodnice ii flori­i spirituale. Încă­ de mult, Schil­­l­­ter în ale sale „Lettres sur Véduca­­tion esthétique de l'homme" scria că „o dată pentru totdeauna, pentru toţi şi pentru a sfîrşi cu această problemă, e limpede că omul nu se joacă decit acolo umde el este om in întreaga semanificaţie a fiin­ţei sale. Şi fiu e om integru decit acolo unde se joacă“. Tot el era de părere că, orientîndu-ne după joaca celor mici, atit de variată prin nuanţele ei, putem lesne pune un diagnostic care să caracterizeze di­feritele profiluri și trepte ale cul­turii noastre umane. Lăsată la li­(continuare în pag. a 2-a) ­.A

Next