Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)
1972-05-23 / nr. 7985
AND XXVIII. A PACINI ?• PANI Proleteri din toate fârile, offifi-va!inenrii Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean MUNCA DE CONCEPŢIE esenţa activităţii inginerului!I n mai puţin de 24 40 ore la Încheierea Conferinţei pe ţară a Inginerilor şi tehnicienilor, sintem. In mijlocul colectivului de munci al Ucinei mecanice „Nicolina Plaţi. Remarcăm că lucrările acestui forum al Inteligenţei tehnice româneşti au fost urmărite cu viu interes de personalul tehnic şi de muncitorii urinei. Din discuţiile pe care le-am purtat cu numeroşi oameni ai muncii a reieşit că cei mai mulţi interlocutori se informaseră asupra conţinutului cuvintării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, meditaseră asupra modalităţilor de aplicare a indicaţiilor In viaţa uzinei. Este cunoscut că Uzina mecanică „Nicolina" se află intr-un amplu şi profund proces de transformareparalel cu creşterea capacităţii de producţie continuă procesul de reprofilare Început cu ani In urnă. Ilustrativ este faptul că Întreprinderea produce, la ora actuală, 28 tipuri de utilaje pentru construcţii de drumuri, alte zece urmlnd a fi asimilate In acest an. E de la sine Înţeles că aceasta solicită un mare volum de muncă din partea personalului tehnic din uzină. Adăugind la aceasta sarcinile de sporire a productivităţiimuncii, reducerea costurior de producţie, sporirea parametrilor tehnico-funcţionali ai utilajelor fabricate, lese şi mai pregnant în evidenţă responsabilitatea sporită ce revine specialiştilor din unitate, alături de muncitori şi alte categorii de oameni ai muncii. — As dosi ti remans, sublinia lftf. Adrian Frolov, şeful sariielului constructor-şef, că ideile, observaţiile critice cuprinse In cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au o deosebită valabilitate In cadrul concret al uzinei noastre. Complexitatea şi multitudinea problemelor ce ne stau în faţă nu vor putea fi rezolvate corespunzător fără creşterea aportului inginerului în activitatea uzinei. Intr-adevăr, cercetarea, concepţia şi producţie sunt sectoarele unde trebuie să fim prezenţi noi, printrre activitate creatoare, cu efecte concrete asupra producţiei. Dar ţi In uzina noastră există Însemnate deficienţe In această privinţă ţi apreciez că doar circa 29 la sută din Inginerii uzinei noastre se ocupă efectiv de probleme inginereşti Ca să fiu mai concret, apreciez că eu Însumi, In funcţia ce o ocup, nu educ aportul de care sunt capabil In producţie. Mă ocup zi de zi de grafice, planuri de măsuri, informări, întocmiri de situaţii etc. clnd aş da un randament mult mai mare la rezolvarea unor probleme tehnice. Cred că uzina nu a avut decit de pierdut prin numirea mea In această funcţie. Aceeaşi „inginerie" este practicată şi de alţi şefi de servicii şi adjuncţi al acestora, aleşi dintru Inginerii care au evidenţiaseră In activitatea de proiectare, de concepţia In general, sau In producţie. In orice caz, pledez pentru aşezarea omului potrivit la locul potrivit ţi eliminarea din munca noastră a tot ceea ce ne împiedică desfăşurarea eficientă a activităţii. Poate că procentul menţionat de interlocutor să fie exagerat, după cum cel puţin discutabilii esteţi disjuncţia Intre aspectul pur tehnic al activităţii Inginerului şi cel organizatoric şi de conducere. . Inginerul este prin definiţie un conducător şi organizator al producţiei. Dar, in spusele sale, există mult adevăr cu privire la modul in care sunt folosiţi specialiştii Inuzină, fapt reieşit şi din discuţiile cu alte cadre tehnice. Am mai remarcat, pe aceeaşi linie, observaţiile făcute la nivelul de pregătire a unor cadre tehnice, faptul că unele servicii funcţionale, nelegate de activitatea de concepţie, sunt încadrate cu ingineri, a căror prezenţă este reclamată în alte sectoare, Gh. MIHALACHE (continuare in pag. 13-a) In obiectiv, documentele Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor Duminică pe ogoare Unii cu toate forţele la stîrpirea buruienilor, alţii la umbră ■ Bilanţ rodnic la I. A. S. Miroslava ■ Mecanizatori în acţiune ■ Cultivatoare în repaus, tarlale îmburuienite Acum, cînd plantele s-au dezvoltat viguros şi au umiditate suficientă in sol, important pentru a se obţine recolte bogate la hectar este ca toate culturile să fie întreţinute bine şi la timp. Prin executarea pravilelor repetate, nici unui fir de buruiană nu-i trebuie îngăduit să crească între plante. In această bătălie, lucrătorii de la întreprinderea agricolă de stat Miroslava, de exemplu, s-au angajat cu toate forţele, consacrindu-i şi ziua de duminică. In toate fermele se lucra din plin atît la prăşitul porumbului, cit şi la cositul lucernei. Tovarăşul inginer Corneliu Mardare, directorul unităţii, întîlnit spre seară la ferma Galata, ne-a spus că membrii de partid, împreună cu toţi lucrătorii, au hotărît ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului să depună toate eforturile şi să folosească fiecare ceas, fiecare agregat, astfel ca întregul complex de lucrări stabilit pentru fiecare cultură în parte să fie îndeplinit la timp şi de calitate în scopul depăşirii producţiilor planificate. „Astăzi s-a prăşit porumbul pe încă 250 de hectare şi s-a cosit lucerna de pe încă 100 de hectare, ne-a spus tovarăşul director. În acelaşi timp, au fost cărate la locul de depozitare circa 100 de tone de fin, încă o zi-două şi Încheiem praşila I pe toate cele 1 .100 de hectare cu porumb neierbicidate. Imediat vom trece la praşila a II-a". La fel au înţeles să lupte pentru recolte superioare la hectar, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Răducăneni. Deşi era zi de odihnă, tractoriştii Alexandru Panţîru, Nicolae Luca, Ion Onofrei, Nicolae Creţu, împreună cu şeful secţiei de mecanizare, tovarăşul Vasile Druţă, prăşeau porumbul de pe tarlaua „Surpa-ses". Tovarăşa ingineră Maria Proca ne-a spus că specialiştii unităţii urmăresc ca pe măsură ce plantele răsar să se treacă de- îndată la stîrpirea buruienilor. „Lucrul acesta il facem nu numai noi, a ţinut să ne spună tovarăşa ingineră Teodora Simlion, fermieră, ei şi ţăranii cooperatori. Azi au mers pe cîmp, să vadă dacă e momentul potrivit pentru a-şi prăşi porţiunile luate în primire, zeci de ţărani cooperatori. Aplicarea acordului global stimulează tuturora interesul pentru recolte bogate“. Tovarăşul Constantin Călăraşu, secretarul comitetului comunal de partid, care i-a însoţit pe mecanizatori în cimp, ne-a spus că s-a început praşila a Xl-a la sfecla furajeră, la cartofi, la floarea-soarelui şi că se continuă din plin praşila I la porumb. De asemenea, a fost Încheiat stropitul in vie şi terminată sapa mare. Aceeaşi grijă pentru sporirea rodniciei pămîntului dovedeau şi membrii cooperative agricole din Grozeşti. Aici, legumele sunt cultivate pe 65 de hectare. O parte din grădină se află la Sălăgeni, alta la Grozeşti. In prezenţa brigadierilor Ilie Zota şi Vasile Paraschiv, echipele de legumicultori udau răsadurile, pliveau cultura de roşii de sub solar şi de sub tunele. „Cu prăşitul, ne-a spus tovarăşul Victor Surdu, inginerul şef al unităţii, suntem la zi. Prăşim a doua oară floareasoarelui cultivată pe 150 de hectare, cartofii pe 25 de hectare, sfecla furajeră pe 10 hectare. De asemenea, din 640 de hectare cu porumb, pe 520 de hectare, adică pe întreaga suprafaţă unde plantele au răsărit, s-a aplicat prima lucrare de întreţinere. Astăzi prăşim cu 4 cultivatoare". Aşa au înţeles lucrătorii din cadrul a numeroase unităţi să se încadreze in lupta pentru recolte bogate. In unele locuri Insă, buruienilor li se Îngăduie prea mult să convieţuiască cu plantele, bineînţeles în detrimentul recoltei. La cooperativa agricolă din comuna Cozmeşti, CB şi la cea din Moşna, foarte multe tarlale cu porumb erau imburuienite, în timp ce la sediul secţiilor de mecanizare, cultivatoarele stăteau nefolosite. Tovarăşul Gheorghe Bursuc, preşedintele cooperativei agricole din Cozmeşti, ne-a spus că, in ziua vizitei noastre, în această unitate se lucrează în cimp cu 5 cultivatoare. Dar, trecînd pe la secţie, am aflat că în ziua respectivă n-a pornit la lucru nici un mecanizator. Pe tarlale era linişte deplină. Din 900 de hectare cite sunt cultivate cu porumb au fost prăşite numai 350. Ii ştim pe mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din comuna Cozmeşti de oameni harnici, altădată fruntaşi între vecini la întreţinerea culturilor. Am vrea să confirme acelaşi lucru şi în 1972. Organizaţiile de partid de la Cozmeşti, de la Moşna să-şi îmbunătăţească şi mai mult munca în rîndul ţăranilor cooperatori, pentru ca participarea acestora la treabă să fie cit mai corespunzătoare. Gh. STEJARI? Dan VAI,BRIT? (3.A.P. Gafttaeşti , la proştul mecanizat al culturii de floarea-soarelist. NICOLAE CEAUSESCU Cuvîntare la Conferinţa penară a inginerilor şi tehnicienilor In EDITURA POLITICA a apărut, 19 mai 1972 Ieri au început Lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi constructiv schimb de păreri In presă şi In publicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate Intr-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, In opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orinduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creaţie, alţi oameni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales la unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă; Discuţii: Aprobarea activităţii Uniunii Scriitorilor şi aComisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii Scriitorilor; Alegerea Consiliului Uniunii Scriitorilor, a biroului şi a conducerii operative a Uniunii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrlndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutun a prezentat raportul Comisiei de cenzori Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvintul scriitorii Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghika, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Gyozo, Ilie Păunescu, Ion Negoițescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu, . Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) t în pagina a 3-a in Intimpinarea Conferinţei Nationale a partidului, cuvintul de ordine: PERFECŢIONAREA La Topile S-a inaugurat un muzeu şcolar Duminică, satul Topile din comuna Valea Seacă, a trăit un eveniment deosebiţ, deschiderea muzeului şcolar. La festivitatea de deschidere au participat tovarăşii Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean de partid, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Gheorghe Roman, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, care a scos in evidenţă realizările pe planul bunei gospodăriri şi al înfrumuseţării comunei. Luînd cuvlntul, tovarăşul Vasile Potop a arătat semnificaţia acestui muzeu şcolar — unic In Judeţul Iaşi — importanţa acestuia In activitatea cultural-educativă care va contribui la educaţia patriotică a generaţiilor de elevi şi a celorlalţilocuitori, va pune in valoare elementele de cultură locală. După ce s-a tăiat panglica inaugurală, cei prezenţi au vizitat muzeul şcolar. Tovarăşul Vasile Mihalache, directorul şcolii, animatorul, principal al amenajării muzeului şcolar, a dat explicaţii cu privire la piesele expuse arheologice, numismatice, etnografice etc. A fost vizitat, de asemenea, cabinetul de ştiinţe sociale şi punctul de informare. O delegaţie a Liceului pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi a dăruit tinărului muzeu o colecţie numismatică, iar un reprezentant al Casei pionierilor din Iaşi a oferit cîteva piese colecţionate în cadrul acţiunii „Căutătorii de comori". In încheiere, în faţa a cîteva sute de spectatori, aflaţi în sala căminului cultural, formaţiile artistice ale şcolii generale, căminului cultural, liceelor de învăţători şi educatoare din Iaşi au prezentat un frumos program artistic care s-a bucurat de succes. .WMWA’.WAVVWJVAWV/|"WJVV 9W.WAVAVA In pagina a 2-a ■ Un plus de inedit săptămînii „Valori ieșene în contemporaneitate ■SPORT VV.VAV.VMV.V/.W.V.V.V.VgW.VAW.Vf.V.V.V.v/i I Diastons industrială a Iașului s 1 I "1 La Universitatea ieşeană Prima promoţie de absolvenţi vietnamezi De curînd a avut loc în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi o solemnitate prilejuită de absolvirea cursurilor universitare de către prima promoţie de studenţi din R. D. Vietnam. La festivitate au participat cadre didactice şi studenţi ai Universităţii din Iaşi. Cuvintul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. docent Ion Creangă care, în numele Senatului Universităţii, a felicitat pe absolvenţi pentru seriozitatea şi râvna cu care au muncit, însuşindu-şi o temeinică pregătire profesională şi dovedindu-se demni de sarcina Încredinţată de către poporul erou vietnamez, de vitejia celor care, rămaşi acasă, luptă cu abnegaţie pentru pa- tria lor. A luat apoi cuvântul tov. Nguyert Van Hoa, secretarul Ambasadei IT. D. Vietnam la Bucureşti, care a mulţumit călduros corpului profesoral al Universităţii pentru grija cu care s-a ocupat de aceşti tineri, dăruindu-le, pe Ungi lumina ştiinţei şi culturii, căldură su-» fletească şi o deosebită înţelegere şi solidaritate. Au mai rostit cuvinte emoţionanta : prof. dr. Mihai Todosia, prof. dr. docent Dumitru Rusu, prof. dr. Ton Donişă, lector Celmare Ştefan, prof. dr. docent C. Budeanu, prof. dr. docent V. Ababi şi alţii. Vorbitorii Şi-au exprimat gindurile prieteneşti şi sentimentele de profundă solidaritate militantă cu lupta dreaptă pe care o poartă viteazul popor vietnamez. In numele absolvenţilor a mulţumit Pham Xuân Hoi, şeful grupului de studenţi vietnamezi, manifestindu-şi recunoştinţa pentru calda ospitalitate de care s-au bucurat în anii de studii.. În încheiere li s-au luminatabsolvenţilor albume ,care cuprind aspecte din activitatea lor în anii studenţiei, nn. laboratoarele, amfiteatrele şi căminele Universităţii ieşene. Premieră la Teatrul Naţional Joi, 25 mai a.e, la ora 19:30 la Teatru Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi va avea loc premiera spectacolului cu piesa „Gaiţele" de Al. Kiriţescu în regia lui Dan Nasta, artist emerit. In rolul titular, Margareta Baciu, artistă emerită. Din distribuţie mai fac parte Bella Ghiţescu, Carmen Barbu, Vioieta Popescu, Domniţa Mărculescu, Virginia Carabin- Raiciu, Aurora Roman, George Macovei, Valeria Burlacu şi Boris Olinescu. Muzica aparţine lui George Rodin Foca. I SCHIJE ÎN CREION mummum La Ciric Duminică, la Ciric, atent la cîntecul mierlelor şi la pinza diafană de fum a grătarelor cu mititei, am trecut pe lingă prima promoţie de insolaţi ai verii ieşene 1972. Cei care nu ne-am îmbrăcat costumele de baie doar ca sâ ne încercăm rezistenţa pielii prin spinii din iarbă, noi, nerăbdătorii care ne-am şi scăldat în lac, putem garanta că apa era bună şi relativ curată. Păcat însă că s-a întîrziat acţiunea de înlăturare a vegetaţiei de baltă care împiedică înotul şi canotajul, împrejmuit parţial, cu noul restaurant elegant şi bine pusIn peisaj, cu construcţiile de pe malul celălalt, ţărm pe care s-au amenajat plaje şi alei, ansamblul se conturează promiţător, ca un mic Snagov ieşean, unde multe mii de localnici au venit să petreacă ziua de odihnă, fugind de primul val de căldură estivală. Cu gînduri bune pentru forurile municipale şi celelalte organisme care au pus umărul la închegarea acestui spaţiu de care are atita nevoie o aglomeraţie urbană ca a noastră, lăudînd ce-i de lăudat pe merit, cred că-i bine să spunem, de la începutul sezonului, şi ce nu ne-a plăcut. Am fost de acord cu un prieten, om de inimă şi pasiun* In funcţia de răspundere pe care o exercită, ce pleca pe la amiază cam dezamăgit de contrastele întîlnit®. Şi le cam intilneam la tot pasul. Chiar de la intrare, sub ochii celor ce încasau taxele de rigoare, plajele ** absolut toate fuseseră transformate in maidane pentru bătut tot felul de mingi. Un nor de nisip şi de praf prin care se frămintau sute de ..oameni,. îriverşunaţi să demonstreze că au talente fotbalistice ascunse şi că ultimele infringed ale echipelor reprezentative româneşti sînt cu totul şi cu totul întîmplătoare, în jurul pogodnelor de nisip transformate în arenă nu se putea sta. Şi fanaticii cu burtă şi cu pantalonii suflecaţi nu ţineau seama de nimic, avînd cu picioarele plajele de dimineaţă pînă la apusul soarelui. E ciudat că pe aceşti oameni nu-i vezi niciodată pe un teren autentic de sport, pe cîmpiile din jurul Iaşului unde ar putea da cu picioarele in minge cit pot şi fără oprelişte. Şi nimeni nu le spunea să se astîmpere... Că prin frumoasele luminişuri şi pajişti din jurul dricului n-a trecut nimeni să cureţe spinii, rugii ţepoşi, cioburile şi tot ce îţi taie cheful de a umbla prin iarbă, nu mai spun. Mai de neînţeles e faptul că pentru vestiar s-a înălţat o clădire ce pare, de departe ca şi din profil, cînd nu-i vezi cabinele, o vilă a unui milionar american din Florida. Nu ştiu ce se intenţionează, dar în viitor n-ar strica să se improvizeze ceva mai simplu pentru schimbarea de rigoare a costumaţiei şi să se facă mai multe instalaţii sanitare ... în plus, pe la orele prînzului, cele mai multe bufete nu mai aveau ce servi de mîncat şi de băut. Exact cînd i se face omului foame. . . .... .. . încolo,toate bune: aerul încă oarecum curat, pădurea minunată, bărci, veselie, tranzistoare concurînd păsăretul şi... perspective care, cu mai multă inspiraţie, vor amplifica nota de agreabil a Ciricului, Mihai DUMITRIUCII 11 I 1 i . I 1 . 1 N I I ° $5 $ I $»2 §£ 1 § $5