Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-23 / nr. 7985

AND­ XXVIII. A PACINI ?• PANI Proleteri din toate fârile, offifi-va!­inenrii Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean MUNCA DE CONCEPŢIE esenţa activităţii inginerului!I­ ­n mai puţin de 24 40 ore la Încheierea Conferinţei pe ţară a Inginerilor şi teh­nicienilor, sintem­. In mijlocul colectivului de munci al U­­cinei mecanice „Nicolina P­laţi. Remarcăm că lucrările aces­tui forum al Inteligenţei teh­nice româneşti au fost urmă­rite cu viu interes de perso­nalul tehnic şi de muncitorii urinei. Din discuţiile pe care le-am purtat cu numeroşi oa­meni ai muncii a reieşit­ că cei mai mulţi interlocutori se informaseră asupra con­ţinutului cuvintării tovarăşu­lui NICOLAE CEAU­ŞESCU, meditaseră asupra modalităţi­lor de aplicare a indicaţiilor In viaţa uzinei. Este cunoscut că Uzina mecanică „Nicolina" se află intr-un amplu şi profund pro­ces de transformarepara­lel cu creşterea capacităţii de producţie continuă procesul de reprofilare Început cu ani In urnă. Ilustrativ este fap­tul că Întreprinderea produ­ce, la ora actuală, 28 tipuri de utilaje pentru construcţii de drumuri, alte zece urmlnd a fi asimilate In acest an. E de la sine Înţeles că aceasta solicită un mare volum de muncă din partea personalu­­­­lui tehnic din uzină. Adău­gind la aceasta sarcinile de sporire a productivităţii­­mun­cii, reducerea costurior de producţie, sporirea parametri­lor tehnico-funcţionali ai u­­tilajelor fabricate, lese şi mai pregnant în evidenţă respon­sabilitatea sporită ce revine specialiştilor din unitate, ală­turi de muncitori şi alte cate­gorii de oameni ai muncii. — As dosi ti remans, sub­linia lftf. Adrian Frolov, şe­ful sariielului constructor-şef, că ideile, observaţiile critice cuprinse In cuvintarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu au o deosebită valabilitate In­ ca­drul concret al uzinei noastre. Complexitatea şi multitudinea problemelor ce ne stau în fa­ţă nu vor putea fi rezolvate corespunzător fără creşterea aportului inginerului în acti­vitatea uzinei. Intr-adevăr, cercetarea, concepţia şi pro­ducţie sunt sectoarele unde trebuie să fim prezenţi noi, printrre activitate creatoare, cu efecte concrete asupra pro­ducţiei. Dar ţi In uzina noas­tră există Însemnate deficien­ţe In această privinţă ţi a­­preciez că doar circa 29 la sută din Inginerii uzinei noas­tre se ocupă efectiv de pro­bleme inginereşti Ca să fiu mai concret, apreciez că eu Însumi, In funcţia ce o ocup, nu educ aportul de care sunt capabil In producţie. Mă o­­cup zi de zi de grafice, pla­nuri de măsuri, informări, întocmiri de situaţii etc. clnd aş da un randament mult mai mare la rezolvarea unor probleme tehnice. Cred că u­­zina nu a avut decit de pier­dut prin numirea mea In a­­ceastă funcţie. Aceeaşi „in­ginerie" este practicată şi de alţi şefi de servicii şi ad­juncţi al acestora, aleşi din­tru Inginerii care au eviden­ţi­aseră In activitatea de pro­iectare, de concepţia In gene­ral, sau In producţie. In orice caz, pledez pentru aşezarea omului potrivit la locul potri­vit ţi eliminarea din munca noastră a tot ceea ce ne îm­piedică desfăşurarea eficientă a activităţii. Poate că procentul menţi­onat de interlocutor să fie exagerat, după cum cel pu­ţin discutabilii este­ţi disjunc­ţi­a Intre aspectul pur tehnic al activităţii Inginerului şi cel organizatoric şi de con­ducere. . Inginerul este prin definiţie un conducător şi or­ganizator al producţiei. Dar, in spusele sale, există mult adevăr cu privire la modul in care sunt folosiţi specialiştii In­­uzină, fapt reieşit şi din discuţiile cu alte cadre teh­nice. Am mai remarcat, pe aceeaşi linie, observaţiile fă­cute la nivelul de pregătire a unor cadre tehnice, faptul că unele servicii funcţionale, nelegate de activitatea de con­cepţie, sunt încadrate cu in­gineri, a căror prezenţă este reclamată în alte sectoare, Gh. MIHALACHE (continuare in pag. 1­3-a) In obiectiv, documentele Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor Duminică pe ogoare Unii­ cu toate forţele la stîrpirea buruienilor, alţii­­ la umbră ■ Bilanţ rodnic la I. A. S. Miroslava ■ Mecanizatori în acţiune ■ Cultivatoare în repaus, tarlale îmbu­­ruienite Acum, cînd plantele s-au dezvoltat vi­guros şi au umiditate suficientă in sol, im­portant pentru a se obţine recolte bo­gate la hectar este ca toate culturile să fie întreţinute bine şi la timp. Prin execu­tarea pravilelor repetate, nici unui fir de buruiană nu-i trebuie îngăduit să crească între plante. In această bătălie, lucrătorii de la între­prinderea agricolă de stat Miroslava, de exemplu, s-au angajat cu toate forţele, consacrindu-i şi ziua de duminică. In toa­te fermele se lucra din plin atît la pră­­şitul porumbului, cit şi la cositul lucer­­nei. Tovarăşul inginer Corneliu Mardare, directorul unităţii, întîlnit spre seară la ferma Galata, ne-a spus că membrii de partid, împreună cu toţi lucrătorii, au hotărît ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului să depună toate eforturile şi să folosească fiecare ceas, fiecare agregat, astfel ca întregul complex de lucrări sta­bilit pentru fiecare cultură în parte să fie îndeplinit la timp şi de calitate în scopul depăşirii producţiilor planificate. „Astăzi s-a prăşit porumbul pe încă 250 de hectare şi s-a cosit lucerna de pe în­că 100 de hectare, ne-a spus tovarăşul di­rector. În acelaşi timp, au fost cărate la locul de depozitare circa 100 de tone de fin, încă o zi-două şi Încheiem praşila I pe toate cele 1 .100 de hectare cu porumb neierbicid­ate. Imediat vom trece la pra­şila a II-a". La fel au înţeles să lupte pentru re­colte superioare la hectar, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Răducăneni. Deşi era zi de odihnă, tractoriştii Alexandru Panţîru, Nicolae Luca, Ion Onofrei, Ni­colae Creţu, împreună cu şeful secţiei de mecanizare, tovarăşul Vasile Druţă, pră­şeau porumbul de pe tarlaua „Surpa-ses". Tovarăşa ingineră Maria Proca ne-a spus că specialiştii unităţii urmăresc ca pe măsură ce plantele răsar să se treacă de- îndată la stîrpirea buruienilor. „Lucrul a­­cesta il facem nu numai noi, a ţinut să ne spună tovarăşa ingineră Teodora Sim­lion, fermieră, ei şi ţăranii cooperatori. Azi au mers pe cîm­p, să vadă dacă e momentul potrivit pentru a-şi prăşi por­ţiunile luate în primire, zeci de ţărani cooperatori. Aplicarea acordului global stimulează tuturora interesul pentru re­colte bogate“. Tovarăşul Constantin Călă­­raşu, secretarul comitetului comunal de partid, care i-a însoţit pe mecanizatori în cimp, ne-a spus că s-a început praşila a Xl-a la sfecla furajeră, la cartofi, la floa­­rea-soarelui şi că se continuă din plin praşila I la porumb. De asemenea, a fost Încheiat stropitul in vie şi terminată sapa mare. Aceeaşi grijă pentru sporirea rodniciei pămîntului dovedeau şi membrii coopera­­tive­ agricole din Grozeşti. Aici, legumele sunt cultivate pe 65 de hectare. O parte din grădină se află la Sălăgeni, alta la Grozeşti. In prezenţa brigadierilor Ilie Zo­­ta şi Vasile Paraschiv, echipele de legu­micultori udau răsadurile, pliveau cultu­ra de roşii de sub solar şi de sub tu­­nele. „Cu prăşitul, ne-a spus tovarăşul Victor Surdu, inginerul şef al unităţii, sun­tem­ la zi. Prăşim a doua oară floarea­­soarelui cultivată pe 150 de hectare, car­tofii pe 25 de hectare, sfecla furajeră pe 10 hectare. De asemenea, din 640 de hec­tare cu porumb, pe 520 de hectare, adică pe întreaga suprafaţă unde plantele au răsărit, s-a aplicat prima lucrare de între­ţinere. Astăzi prăşim cu 4 cultivatoare". Aşa au înţeles lucrătorii din cadrul a numeroase unităţi să se încadreze in lupta pentru recolte bogate. In unele locuri Insă, buruienilor li se Îngăduie prea mult să convieţuiască cu plantele, bineînţeles în detrimentul recoltei. La co­operativa agricolă din comuna Cozmeşti, CB şi la cea din Moşna, foarte multe tar­lale cu porumb erau imburuienite, în timp ce la sediul secţiilor de mecanizare, cultivatoarele stăteau nefolosite. Tovarăşul Gheorghe Bursuc, preşedintele cooperati­vei agricole din Cozmeşti, ne-a spus că, in ziua vizitei noastre, în această unitate se lucrează în cimp cu 5 cultivatoare. Dar, trecînd pe la secţie, am aflat că în ziua respectivă n-a pornit la lucru nici un mecanizator. Pe tarlale era linişte depli­nă. Din 900 de hectare cite sunt cultivate cu porumb au fost prăşite numai 350. Ii ştim pe mecanizatorii şi ţăranii co­operatori din comuna Cozmeşti de oameni harnici, altădată fruntaşi între vecini la întreţinerea culturilor. Am vrea să con­firme acelaşi lucru şi în 1972. Organiza­ţiile de partid de la Cozmeşti, de la Moş­na să-şi îmbunătăţească şi mai mult munca în rîndul ţăranilor cooperatori, pentru ca participarea acestora la treabă să fie cit mai corespunzătoare. Gh. STEJARI? Dan VAI,BRIT? (3.A.P. Gafttaeşti , la proş­tul mecanizat al culturii de floarea-soarelist. NICOLAE CEAUSESCU Cuvîntare la Conferinţa pe­nară a inginerilor şi tehnicienilor In EDITURA POLITICA a apărut, 19 mai 1972 Ieri au început Lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni di­mineaţa, lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi constructiv schimb de păreri In presă şi In publicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate Intr-un spirit de înaltă răs­pundere probleme ale creaţiei scriitori­ceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, In opere literare, în­­tr-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a con­structorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orinduiri so­ciale, măreţul program propus de partid privind făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Con­ferinţei iau parte numeroşi invitaţi­­ re­prezentanţi ai instituţiilor centrale şi or­ganizaţiilor de masă, membri ai condu­cerii celorlalte uniuni de creaţie, alţi oa­meni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniu­nii Scriitorilor. Participanţii au ales la unanimita­te un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor şi ai Co­mitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe peri­oada noiembrie 1968 — mai 1972 ; Ra­portul de activitate al Comisiei de cen­zori, pe aceeaşi perioadă; Discuţii: A­­probarea activităţii Uniunii Scriitorilor şi a­­Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii Scriitorilor; Alege­rea Consiliului Uniunii Scriitorilor, a bi­roului şi a conducerii operative a Uniu­nii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrlndu-se în ordinea de zi, Zaha­ria Stancu, preşedintele Uniunii, a pre­zentat Raportul de activitate al Consi­liului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutun a prezentat raportul Comisiei de cenzori Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvintul scriitorii­­ Constantin Chiriță, Alecu Ivan Ghik­a, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Gyozo, Ilie Păunescu, Ion Negoi­­țescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Vir­gil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu, . Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) t în pagina a 3-a in Intimpinarea Conferinţei Nationale a partidului, cuvintul de ordine: PERFECŢIONAREA La Topile S-a inaugurat un muzeu şcolar Duminică, satul Topile din comuna Va­lea Seacă, a trăit un eveniment deose­biţ, deschiderea muzeului şcolar. La festivitatea de deschidere au parti­cipat­ tovarăşii Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean, Petre Mal­omete, secretar al Comitetului judeţean de partid, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Gheorghe Roman, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, care a scos in evidenţă reali­zările pe planul bunei gospodăriri şi al înfrumuseţării comunei. Luînd cuvlntul, tovarăşul Vasile Po­top a arătat semnificaţia acestui muzeu şcolar — unic In Judeţul Iaşi — impor­tanţa acestuia In activitatea cultural-e­­ducativă care va contribui la educaţia patriotică a generaţiilor de elevi şi a celorlalţi­­locuitori, va pune in valoare elementele de cultură locală. După ce s-a tăiat panglica inaugurală, cei prezenţi au vizitat muzeul şcolar. Tovarăşul Vasile Mihalache, directoru­l şcolii, animatorul, principal al amenajă­rii muzeului şcolar, a dat explicaţii cu privire la piesele expuse­­ arheologice, numismatice, etnografice etc. A fost vi­zitat, de asemenea, cabinetul de ştiinţe sociale şi punctul de informare. O dele­gaţie a Liceului pedagogic „Vasile Lu­pu“ din Iaşi a dăruit tinărului muzeu o colecţie numismatică, iar un reprezentant al Casei pionierilor din Iaşi a oferit cîteva piese colecţionate în cadrul ac­ţiunii „Căutătorii de comori". In încheiere, în faţa a cîteva sute de spectatori, aflaţi în sala căminului cul­tural, formaţiile artistice ale şcolii ge­nerale, căminului cultural, liceelor de învăţători şi educatoare din Iaşi au pre­zentat un frumos program artistic care s-a bucurat de succes. .WMWA’.WAVVWJVAWV/|"WJVV 9W.WAVAVA In pagina a 2-a ■ Un plus de inedit săptămînii „Valori ieșene în contemporaneitate ■SPORT VV.VAV.VMV.V/.W.V.V.V.VgW.VAW.Vf.V.V.V.v/i I Dias­tons industrială a Iașului s 1 I "1 La Universitatea ieşeană Prima promoţie de absolvenţi vietnamezi De curînd a avut loc în cadrul Uni­versităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi o so­lemnitate prilejuită de absolvirea cursurilor universitare de către prima promoţie de studenţi din R. D. Viet­nam. La festivitate au participat cadre di­dactice şi studenţi ai Universităţii din Iaşi. Cuvintul de deschidere a fost rostit de prof. univ. dr. docent Ion Creangă care, în numele Senatului Universităţii, a felicitat pe absolvenţi pentru seriozi­tatea şi râvna cu care au muncit, însu­­şindu-şi o temeinică pregătire profesio­nală şi dovedindu-se demni de sarcina Încredinţată de către poporul erou viet­namez, de vitejia celor care, rămaşi acasă, luptă cu abnegaţie pentru pa-­ tria lor. A luat apoi cuvântul tov. Nguyert Van Hoa, secretarul­ Ambasadei IT. D. Vietnam la Bucureşti, care a mulţumit călduros corpului profesoral al Univers­­ităţii pentru grija cu care s-a ocupat de aceşti tineri, dăruindu-le, pe Ungi lumina ştiinţei şi culturii, căldură su-» fletească şi o deosebită înţelegere şi solidaritate. Au mai rostit cuvinte emoţionanta : prof. dr. Mihai Todosia, prof. dr. do­cent Dumitru Rusu, prof. dr. Ton Do­­­nişă, lector Celmare­ Ştefan, prof. dr. docent C. Budeanu, prof. dr. docent V. Ababi şi alţii. Vorbitorii Şi-au ex­primat gindurile prieteneşti şi sentimen­tele de profundă solidaritate militantă cu lupta dreaptă pe care o poartă vi­teazul popor vietnamez. In numele absolvenţilor a mulţumit Pham Xuân Hoi, şeful grupului de studenţi vietnamezi, manifestindu-şi re­cunoştinţa pentru calda ospitalitate de care s-au bucurat în anii de studii.. έn încheiere li s-au luminat­­absolven­ţilor albume ,care cuprind aspecte din activitatea lor în anii studenţiei, nn. la­boratoarele, amfiteatrele şi căminele U­­niversităţii ieşene. Premieră la Teatrul Naţional Joi, 25 mai a.e, la ora 19:30 la Teatru­­­ Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi va avea loc premiera spec­tacolului cu piesa „Gaiţele" de Al. Kiriţescu în regia lui Dan Nasta, ar­tist emerit. In ro­­lul titular, Marga­reta Baciu, artistă emerită. Din distribuţie mai fac parte Bel­la Ghiţescu, Car­men Barbu, Vioie­­ta Popescu, Dom­niţa Mărculescu, Virginia Carabin- Raiciu, Aurora Ro­man, George Ma­­covei, Valeria Bur­­lacu şi Boris Oli­­nescu. Muzica aparţine lui George Rodin Foca. I SCHIJE ÎN CREION mummum La Ciric Duminică, la Ciric, atent la cîntecul mierlelor şi la pinza­­ diafană­­ de fum a grătarelor cu mititei, am trecut pe lingă prima promoţie de insolaţi ai verii ieşene 1972. Cei care nu ne-am îmbrăcat costumele de baie doar ca sâ ne încercăm rezistenţa pielii prin spinii din iarbă, noi, nerăbdătorii care ne-am şi scăldat în lac, putem garanta că apa era bună şi­­ relativ­­ curată. Păcat însă că s-a întîrziat acţiunea de înlăturare a vegetaţiei de baltă care împiedică înotul şi canotajul, împrejmuit parţial, cu noul restaurant elegant şi bine pus­In peisaj, cu construcţiile de pe malul celălalt, ţărm pe care s-au amenajat plaje şi alei, ansamblul se conturează promiţător, ca un mic Snagov ieşean, unde multe mii de lo­­calnici au venit să petreacă ziua de odihnă, fugind de primul val de căldură estivală. Cu gînduri bune pentru forurile municipale şi ce­lelalte organisme care au pus umărul la închegarea acestui spaţiu de care are atita nevoie o aglomeraţie urbană ca a noastră, lăudînd ce-i de lăudat pe merit, cred că-i bine să spunem, de la începutul sezonului, şi ce nu ne-a plăcut. Am fost de acord cu un prieten, om de inimă şi pasiun* In funcţia de răspundere pe care o exercită, ce pleca pe la amiază cam dezamăgit de contrastele întîlnit®. Şi le cam intilneam la tot pasul. Chiar de la­ intrare, sub ochii celor ce încasau taxele de rigoare, plajele ** absolut toate­­ fuseseră transfor­mate in maidane pentru bătut tot felul de mingi. Un nor de nisip şi de praf prin care se frămintau sute de ..oameni,. îri­­verşunaţi să demonstreze că au talente fotbalistice ascunse şi că ultimele infringed ale echipelor reprezentative româneşti sînt cu totul şi cu totul întîmplătoare, în jurul pogod­nelor de nisip transformate în arenă nu se putea sta. Şi fanaticii cu burtă şi cu pantalonii suflecaţi nu ţineau seama de nimic, avînd cu picioarele plajele de dimineaţă pînă la apusul soarelui. E ciudat că pe aceşti oameni nu-i vezi niciodată pe un teren autentic de sport, pe cîmpiile din jurul Iaşului unde ar putea da cu picioarele in minge cit pot şi fără oprelişte. Şi nimeni nu le spunea să se astîmpere... Că prin frumoasele lumini­şuri şi pajişti din jurul dricului n-a trecut nimeni să cureţe spinii, rugii ţepoşi, cioburile şi tot ce îţi taie cheful de a umbla prin iarbă, nu mai spun. Mai de neînţeles e faptul că pentru vestiar s-a înălţat o clădire ce pare, de departe­­ ca şi din profil, cînd nu-i vezi cabinele, o vilă a unui milionar american din Florida. Nu ştiu ce se intenţionează, dar în vii­tor n-ar strica să se improvizeze ceva mai simplu pentru schim­barea de rigoare a costumaţiei şi să se facă mai multe in­stalaţii sanitare ... în plus, pe la orele prînzului, cele mai multe bufete nu mai aveau ce servi de mîncat şi de băut. Exact cînd i se face omului foame. . . .... .. . încolo,­­toate bune­: aerul încă oarecum curat, pă­durea minunată, bărci, veselie, tranzistoare concurînd păsăretul şi... perspective care, cu mai multă inspiraţie, vor amplifica nota de agreabil a Ciricului, Mihai DUMITRIU­C­I­I 1­1 I 1 i . I 1 . 1 N­­­­ I I ° $5 $ I $»2 §£ 1 § $5

Next