Flacăra Sibiului, 1968 (Anul 24 [25], nr. 3822-3835)
1968-02-14 / nr. 3834
nmînarea insignei de fruntaş în întrecerea socialistă Răsplata Atelierul prelucrări mecanice al uzinei Balanţa are un rol important în realizarea indicatorilor de plan. Aici se execută peste 32 la sută din manopera aferentă fiecărui produs. Bilanţul încheiat la finele anului trecut a fost bogat. Ca rezultat al preocupării colectivului s-au economisit 14,5 tone metal. Valoarea economiilor înregistrate în secția I se ridică la peste 66 000 lei. ... 9 februarie a. c. După încetarea lucrului, muncitorii din atelierul prelucrări mecanice se îndreaptă cu toții spre locul stabilit pentru adunarea generală a grupei. De această dată, ordinea de zi diferă: „înmînarea insignei de fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1967“. Au urmat momente solemne. Feţele surîzătoare ale strungarilor, frezorilor şi rabotorilor arătau că fiecare îşi refăcea în minte bilanţul muncii depuse. După enunţarea realizărilor obţinute în întrecerea socialistă au fost citate numele muncitorilor Ioan Pipernea, Gheorghe Stoia, Ioan Kopotzi, care lucrează în acest atelier de peste 15 ani. Ei au primit pentru a cincea oară consecu muncii div insigna de fruntaş în întrecerea socialistă. Apoi ale lui Dumitru Vrînceanu, Iosif Ludwig şi ale altora care au primit, pentru a patra oară, această distincţie, precum şi ale lui Ilie Mlădin, Constantin Farcaş, Francisc Feldmann, Gheorghe Schuster, Gică Juglan, Ioan Ciobanu, Toader Fleşeru, Aurel Mărgineanu. In total 22 de muncitori au primit insigna strălucitoare a hărniciei. Ei reprezintă însă numai o parte din fruntaşii în întrecerea socialistă cu care colectivul uzinei Balanţa se mîndreşte. In zilele următoare vor mai primi această distincţie încă 149 muncitori, tehnicieni şi ingineri. Alături de întregul colectiv, fruntaşii în întrecerea socialistă îşi aduc din plin contribuţia la îndeplinirea cu succes a planului de producţie din cel de-al treilea an al cincinalului. Rezultatele obţinute în luna ianuarie, constituie o dovadă elocventă din care se desprinde concluzia că, în acest an, indicatorii de plan, ce revin colectivului de muncă al uzinei noastre, vor fi realizaţi exemplar. Sandu ROMAN coresp. Realizările DEPOUL C. F. R. In întîmpinarea zilei de 16 Februarie, ceferiştii sibieni se prezintă cu realizări deosebite. La finele primei luni din acest an, colectivul Depoului C.F.R. a economisit 415 tone combustibil convenţional, a depăşit indicatorul parcurs mediu zilnic , cu 5 la sută, iar productivitatea muncii a sporit în perioada amintită cu 11 la sută. Cele mai bune rezultate, în acţiunea de economisire a combustibilului, le-au obţinut mecanicii Ştefan Kalman, Constantin Maier, Petru Mănescu, Gheorghe Moraru, a feroviarilor tutorii de mecanic Petru Bîrlea şi Petru Moiş şi fochistul Gheorghe Fusoi. Recent aceştia au primit şi insignele de fruntaş în întrecerea socialistă, pe anul 1967. (^zîmpeie dintr-o areatiţă ţudentă Supraaglomerate, autobuzele au pornit din gară într-o cursă, lungă de 32 de km, la capătul căreia aveau să coboare cei 260 de studenţi, veniţi la odihnă în pitoreasca staţiune climaterică Păltiniş. Lăsînd în urmă Răşinarii şi cabana Curmătura, pentru cei mai mulţi, peisajul montan din depărtare, cu piscurile de culoarea violet-albăstruie a Făgăraşilor, privit în lumina soareluirăsare, constituie o imagine de neuitat, aidoma unei ţări a basmelor. Brazii, împodobiţi de confetiile iernii, stau de strajă serpentinelor, urcate cu răbdare. Gerul dimineţii începe să bată în retragere. Geamurile cabanelor intime şi bine întreţinute îşi schimbă deîndată toaleta, din capotul cu flori de gheaţă, într-un veşmânt aburos. După o sesiune grea, destinderea, în aerul ozonat al brazilor, e mult aşteptată. Şi cum avem de-a face cu tineri, plini de viaţă şi dornici să-şi petreacă plăcut timpul celor zece zile pe care aveau să le guste din plin aici, priviţi-i imortalizaţi pe pelicula indiscretă a aparatului fotografic, chiar din primele clipe după sosire. Săniile luate cu împrumut de la clubul staţiunii sînt din plin solicitate. Una din pîrtii, cea de lingă cabana Păltiniş, oferă o excelentă coborîre, atît pentru posesorii de schi, cît şi celor pentru care săniatul a devenit de-acum o plăcută amintire din anii copilăriei. Veselia, cu superlativul ei, zburdălnicie, este pretutindeni prezentă. Colegi de grupă sau de facultate, ori pur şi simplu cunoştinţe făcute cu o jumătate de oră în urmă, prilejuiesc discuţii în grup pline de haz, sau purtate în intimitatea unui colţ retras. Timpul favorabil ultimelor zile invită la drumeţii în împrejurimi. Excursii cu o largă participare la Şanta, Onceşti şi Găujoaia, doar cîteva din locurile amintite de organizatori, fac parte din programul odihnei active. Şi, după asemenea escapade, moleşiţi de aerul înălţimilor, ora prînzului e cît se poate de aşteptată. Citesc pe listă meniul zilei respective: ciorbă ardelenească, sărmăluţe cu mămăliguţă, prăjitură. Întorc o foaie: ciorbă de perişoare, şniţel papricat cu smîntînă, compot. De ce să nu recunosc, mi-a lăsat şi mie gura apă! Fred MSS (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU ATELIERELE DE ZONĂ Şi colectivul de la Atelierele de zonă C.F.R. a înregistrat, în prima lună, succese de seamă pe linia realizării indicatorilor de plan. Aplicînd o serie de metode judicioase în organizarea producţiei, muncitorii de aici au reparat peste plan 9 vagoane de călători şi marfă, au revizuit frînele automate la alte 16 vagoane. în fruntea întrecerii socialiste se află Ioan Lazăr, Iacob Blaga, Francisc Piszkai, Nicolae Ion, Augustin Hila, Simion Cristea, maistrul Octavian Căpăţînă şi alţii. Am pornit la analiza gradului de folosire a utilajelor de la indicele scăzut realizat pe 1967, de numai 54,5 la sută. Făcînd o comparaţie între acest indice şi cel al producţiei globale, de exemplu, de la bun început apare o rezervă destul de importantă. Spunem aceasta, deoarece planul de producţie a fost depăşit cu circa 12 milioane lei, deşi utilajele au fost folosite într-o proporţie nu tocmai corespunzătoare. Urmărindu-se pe grupe de utilaje se constată că multe dintre ele sunt folosite mult sub nivelul indicelui realizat pe uzină. De exemplu, grupa ANCHETA ECONOMICĂ maşinilor de frezat a fost utilizată în proporţie de 49,3 la sută, a maşinilor de rectificat numai 40,9 la sută iar a preselor hidraulice şi mai puţin. Una din explicaţiile nefolosirii utilajelor la un timp care să se apropie cît mai mult de cel disponibil, am primit-o de la tehnologul şef, inginerul Ştefan Carabulea. „Mai ales anul trecut şi chiar in prezent noi n-am avut şi n-avem încărcare cu comenzi suficiente pentru fluxurile specializate. De aceea, maşinile ce compun fluxul tehn I. CREŢU (Continuare în pag. a III-a) La uzina Automecanica Indicele de utilizare a mașinilor indică încă serioase rezerve Ajutorul de maistru Ernst Herberth, de la întreprinderea Mătasea roşie, Cisnădie, este preocupat în permanenţă de rezolvarea promptă a defecţiunilor ivite, la războaiele de ţesut de care răspunde. Foto: Fr. MSS ANUL XXIV 3834 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 4 pagini — 20 bani înţelegătorii behăitului O dată cu primele zile ale lui făurar, la saivanele C.A.P. Săcel era mare forfotă. Oile nu mai aveau astîmpăr, nemaigăsindu-şi locul, îşi arătau nemulţumirea prin puternice behăituri şi manifestări de agitaţie. După o noapte întreagă de frămîntări şi gînduri, cea mai bătrînă din- FOILETON tre ele își pofti suratele la sfat. — Beeee! Cred că-i bine să ne consultăm cu toatele și să găsim cea mai bună cale. I — Beee, beeee — răspunse una din mioare. Pă- 1 rerea mea este să alegem o I solie care să se prezinte la conducerea cooperativei și să spună păsul nostru, că I de nu __ In solie au plecat cele mai oacheşe şi mai repre- I zentative. Căpetenia ambasadoarelor intră ţanţoşe-n biroul preşedintelui. Acesta rămase întîi cu gura căscată. îşi reveni treptat. La un moment dat se adresă brigadierului zootehnic, ce era de faţă. — Niculae, ia fi atent! Eu înţeleg cîte ceva din E. CALCIU S. MAGEANU (Continuare în pag. IlI-a)