Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-30 / nr. 1725

• 2 * ndeva, între m­uhii Împodobiți de brazi, la altitudinea de 1000 de metri. Infruntînd timpul și cutul, un necunos­grup de pionieri și școlari a pornit in Căutarea unor vestigii ale trecutului măreț și tainic în același t­imp, ale așezărilor strămoșilor. Au reușit, astfel, să se găsească, de fapt, pe ei înșiși — ca urmași ai dacilor — odată cu urmele de viață străveche. Pe urmele lor, dar, din păcate, numai... consultînd jurnalul expe­diției, stînd de vorbă cu membrii ei, am pornit și eu. Rețin precizările din jurnal făcu­te la încheierea cercetărilor : „Am descoperit o așezare milenară, su­prafețe enorme ale unor exploatări metalifere de metal nobil, necu­noscute până-n prezent, și am a­­dunat colecții foarte valoroase". Cele descoperite stau în atenția specialiștilor pentru a fi verificate. Reușita lucrărilor a încununat strădania expediției cu premiul „Termosul de argint" și distincții. In acest an, Cristian Bruno Stritter, Ion Mărie, Mălaia, Ernest Gorzo și mulți alții vor pleca iarăși spre Semenic. Date noi vor veni să completeze dosarul de anul trecut, să apropie de realitate unele po­vestiri în legătură cu alte locuri. Haranbașa (Haran-Pașa), un de­zertor din armata turcă, cu o ceată de haiduci și-au stabilit „sediul" la locul zis „Cleanțul Popii". Sunt, de fapt, mai multe relații care se in­terferează și de aceea locurile­­ au mai fost căutate și de alții de imuit. S-a descoperit aici o așezare, pe locurile acestea să se facă săpături preconizîndu-se cu ajutorul specialiștilor pentru a se găsi e­­ventual vestigii străvechi. Ideea aceasta a expedițiilor, or­ganizate de Consiliul național al pionierilor și revista „Cutezătorii", mobilizează și antrenează pe foarte mulți pionieri, și atrage, desigur, nota de inedit, de aventură, dorin­ța de a descoperi lucruri nemai­­întîlnite, de a învinge greutăți ale naturii și vieții. Copiii aceștia cu ochii, mari, plini de vise, au rezis­tat celor citeva „expediții" de pînă acum. Ei așteaptă cu nerăbdare În­ceputul verii pentru a pleca în Semenic să-și continue cercetările. Pînă atunci trăiesc emoțiile unei eventuale alte descoperiri. In cu­­rând, sub supravegherea și cu sprijinul muzeului județean Reșița, vor începe săpături în zona Mo­­roasa, unde ei au descoperit o ve­che așezare de prelucrare a fieru­lui. S-au găsit circa 170 tuburi su­­flante din ceramică precum și mi­nereuri și zgură. Presupunerile prof. C. Gheorghe, conducător al acestei expediții, sînt destul de în­drăznețe, afirmînd că această așe­zare ar fi milenară, dacă nu chiar din vremuri dacice. Tot la Moroa­­sa vor face săpături la așa zisa bi­serică turcească, ce pare a fi urmă de cetate. în măsura în care ipotezele se confirmă, „urmașii dacilor" își în­­tîlnesc strămoșii. GH. JURMA „ Urmașii « focilor" RAZELE „DETECTIVI“ O crimă comisă cu 97 de ani în urmă a fost descoperită recent științific. Victima, Charles Franzic Hall, era conducătorul unei expe­diții alcătuite din 32 de persoane, care în 1871 a pornit, la bordul na­vei americane cu pînze „Polaris" înt­r-o tentativă de a atinge Po­lul Nord. Cînd corabia pătrundea între ghețuri, între Hali și căpi­tanul vasului s-a încins o discuție aprinsă asupra celui mai bun loc de iernare. Conflictul s-a agravat. La scurt timp după aceea, Hali s-a îmbolnăvit și a murit; înainte de a muri însă, el a formulat u­­nele bănuieli în legătură cu fap­tul că ar fi fost otrăvit. Cîțiva dintre membrii expediției­­ încli­nau să creadă că ceva nu era Marginalii în regulă cu moartea lui Hali, dar nu au putut aduce dovezi. In vara anului 1968, un grup de exploratori au descoperit mor­­mintul lui Hali in ghețurile Nordului și i-au transportat ca­davrul în Statele Unite. Probe de țesuturi din trupul lui Hali au fost iradiate într-un reactor ato­mic cu neutroni. In acest fel s-a putut constata prezența arsenicu­lui, ai cărui atomi absorbind neu­tronii s-au transformat în nuclee radioactive cu o radiație specifi­că. In acest mod s-a putut aduce dovada că cu circa două săptă­­mîni înainte de moarte, Hall în­ghițise o dată cu mîncarea mari cantități de arsenic. Testul este deosebit de eficient atunci este făcut asupra unghiilor cînd părului victimei, deoarece în sau a­­ceste țesuturi arsenicul se în­mulțește. Avantajul acestui procedeu constă în faptul că se elimină o serie de operațiuni chimice ex­trem de complicate, necesare pî­nă acum pentru a se depista can­titățile infime de arsenic din țesuturi Astfel, știința a izbutit să aducă lumină în cazurile otră­virii cu arsenic, greu de depistat pînă acum cu mijloacele clasice. \\\\­­­­­­­NW\\\\­­­\\N­\\\­N\\\\\­­­­\\N­ hã\\\^ DE TOATE 51 DE PRETUTINDENI VXXXXXXXXXXXXXXXX'XXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXN^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXVXXVXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXVVXXXXXXXXXXXXXXXXXX < Peisaj în apropierea comunei Plugova Ș­tiați OAMENII de știință au calculat că ar fi necesare 1­700 de centrale electrice cu o putere de câte 1 milion kW fiecare pentru a produce un singur procent din energia solară care' ajută­' pe suprafața Pământul­ui. UN GRUP de fiziologi de la Universitatea din Kobe (Japonia) au readus la viață un creier de pisică, conservat timp­­ de­ aproape­ șapte luni la temperatura de minus 20 °. IN FRANȚA trăiește o familie care a căpătat în lite­ratura de genetică denumirea de „ciudatul batalion femi­nin". Intr-adevăr de peste trei generații în această familie nu se nasc decit fetițe. IN PREZENT, pe planeta noastră există peste 500 de vulcani activi. Două treimi dintre ei se află pe coastele O­­ceanului Pacific. IN POLONIA s-au construit experimental cărămizi din sticlă prin care circulă apă caldă sau rece, după cum este nevoie, ca locuința să fie­ încălzită sau răcită. ÎN LOCALITĂȚILE din apropierea Ecuatorului, 320 de zile pe an bîntuie furtuni însoțite de descărcări electrice și trăsnete LA UNIVERSITATEA din Boston a fost elaborat proiec­tul unui dirijabil cu motor atomic. Puterea calorică a reac­torului atomic este de 200 000 kW. Lungimea dirijabilului este de circa 300 m, iar înălțimea lui — de 52 m. INGINERII din Moscova au creat un generator cu semi­conductor­ care transformă energia solară în energie elec­trică. Puterea lui este de 1 000 de ori mai mare decât a ba­teriil­or solare. ÎN LIMBA turcă există un singur verb neregulat. In limba engleză 194. PRIMA virgulă a apărut între secolele XV și XVI. Ea a fost introdusă de tipograful și editorul venețian ,Aldo Manuzzi. COSMOS - TERRA CARTOGRAFIE LUNARĂ La Institutul astronomic din Moscova s-a elaborat o hartă re­­prezentînd regiunea lunară din zona Mării Liniștei. Pe un sector al suprafeței lunare au fost cu­mulate rezultatele observațiilor privind temperatura, polarizarea luminii, culoarea și strălucirea în perioada Lunii pline. Luate în parte, aceste indicii nu oferă un tablou complet al sectorului ob­servat. Specialiștii consideră insă că o combinație a acestor indicii permite să se determine, de e­­xemplu, structura rocilor lunare, deosebirile în compoziția lor, vîrsta, originea. Hărțile obișnuite ale Lunii o­­feră o imagine doar a reliefului. In­­ condițiile noilor metode de întocmire a hărților, vechile hărți ale reliefului sunt luate ca bază pe care se aplică în contururi și semne convenționale informații cu caracter fizic. ASTRONAVE DE TRANSPORT Anul acesta, NASA va organiză un concurs pentru firmele parti­cipante la a doua etapă (faza B) a programului de realizare a unor nave cosmice de transport. Aceste nave ar urma să facă curse in­tre pămînt și stațiile orbitale. în a doua etapă se prevede o analiză complexă a proiectelor de nave cosmice de transport, prezentate de către diferite fir­me. Au și anunțat participarea la aceste lucrări mai multe firme, printre care și firma „Lockeed Missiles and Space“. Aceasta și-a unit eforturile depuse scop cu firma „Boeing“. în acest Astfel, firma „Loockeed Missiles and Space“ intenționează să proiecte­ze blocul orbital al unei nave cos­mice de transport, pe când fir­ma „Boeing“ proiectează să con­struiască blocul de propulsie. Cheltuielile generale pentru realizarea navelor cosmice de transport ar însuma cca 10 mi­liarde dolari. Cel mai bătrîn copac din lume Pe pantele vulcanului Etna, bo­­taniștii italieni au descoperit cel mai bătrîn copac din lume. Este vorba de rămășițele unui castan, distrus de un trăsnet. Diametrul tulpinei măsoară la bază 6,24 m­. Din ea au crescut trei pomi care au format deasupra rămășițelor o coroană comună cu un dia­metru de peste 100 m.­Trunchiul nu s-a păstrat însă bine, așa nn­cit nu se poate stabili exact ce vîrsta are copacul. Oamenii de știință presupun că el datează de acum 3 000—4 000 de ani. Moneda „Expo-70“ Anul acesta, numismații din lumea întreagă își vor completa cu incă un exemplar colecțiile. Cu prilejul expoziției mondiale ,„Expo-70“, statul japonez pune in circulație o nouă monedă de 100 de yeni. Pe fața acesteia este înfățișat vulcanul Fuji, unul din Simbolurile Țării Soarelui Răsa­re, iar pe revers — simbolul ex­poziției „Expo-70“. Ouă de dinozaur O expediție de paleontologi so­vietici și mongoli a făcut o des­coperire foarte interesantă în pustiul Gobi. In cursul săpături­lor, oamenii de știință au găsit globuri mari de scoarță tare se­­mănînd ca înfățișare cu ghiulele vechi de tun. La un studiu a­­mănunțit s-a constatat că este vorba nu de ghiulele, ci de ouă de dinozaur. După terminarea să­păturilor, oamenii de știință au transportat ouăle la Institutul de paleontologie al Academiei de Științe din Moscova. Această valoroasă descoperire poate deschide noi pagini intere­sante în povestea vieții din pustiul Gobi în epoca reptilelor gigantice. Tînăra Ulrike In general acoperișurile caselor sînt instalate și finisate de băr­bați. Există insă și excepții. Ast­fel, tînăra Ulrike Bergander în virstă de numai 17 ani lucrează tot timpul la mari înălțimi. Ea acoperă casele cu tablă, fiind cea mai tînără meseriașă in acest do­meniu din R.F. a Germaniei. Cum în familia Bergander nu­ există băieți, Ulrike s-a decis să-și în­sușească meseria tatălui ei. Trandafir albastru Trandafirul — floarea grădini­lor Mesopotamiei, Babilonului și Egiptului — era cunoscut pînă nu de mult în diversele sale nuanțe de alb și roșu. Recent însă, hor­ticultorul S. Klimenko, din Cri­­m­eea, a prezentat­, după ani de muncă perseverentă, o varietate de trandafir — albastru. Compozitor la nouă ani La sfirșitul spectacolului de ba­let „Potcoava de argint“ a cărei premieră a avut loc la Sverd­lovsk, spectatorii au chemat la­­ stampă pe autor. Pe scenă s-a urcat un copil de nouă ani. Dima Krivițki, elev in clasa a IlI-a a Școlii de muzică este un nume cunoscut în lumea muzicală din Sverdlovsk, încă de acum șase ani compozițiile sale erau execu­tate de orchestra Conservatorului din localitate. In prezent, tînărul compozitor scrie muzica pentru baletul „Soldatul de plumb“ după povestirea lui Andersen. Fitoterapie în pădurea tropicală Medicina primitivă nu este doar șarlatanie. Aceasta este con­cluzia la care a ajuns medicul Patrik Brown în timpul călătorii­lor sale prin bazinul fluviului A­­mazoanelor, unde a cunoscut în amănunt practica „colegilor“ săi — vracii triburilor indiene. Un asemenea vraci este un a­­devărat botanist. El tratează frecventele mușcături de șerpi veninoși cu un preparat obținut din frunzele și rădăcinile plantei ..mai poan“; contra durerilor de cap recomandă un medicament extras dintr-o plantă care are mi­­­rosul aspirinei. Dacă vine la el un pacient înțepat de insecte, vraciul freacă locul inflamat cu frunze de „metakulu“, iar dacă cineva este rănit în timpul unei vinători, el îi freacă rana cu planta medicinală „taia“. Anticele temple grecești din Per­tum (la sud de Neapole) sunt înconjurate de o pădurice de brazi și anghinare. In iulie 1969, fiul lui­­ Luigi Franco, în timp ce ara, a lovit cu plugul un obiect tare. „Obiectul“ s-a dovedit a fi acoperișul unui mormînt antic. Spre deosebire de alte morminte găsite pînă acum în sudul Ita­liei, acesta avea pereții acoperiți cu fresce de origine greacă. In decurs de cinci luni s-au scos la iveală 109 morminte cu 212 plăci pictate. După părerea experților, frescele datează din anii 340—320 î.e.n. Ele reprezintă compoziții in stil clasic din perioada timpurie — episoade din viață, ritualuri fu­nebre etc. Se pare că prețioasele relicve s-au conservat datorită anghina­­relor: rîul care curge prin Postum, plin de mii, a transfor­mat regiunea în mlaștini, focare de malarie. Veacuri de-a rîndul, umezeala pătrunzînd din mlaștini în morminte nu a permis vopse­lelor să se usuce și să se supoaie de pe pereți. Cind in 1944 mlaștinile au fost desecate, ume­zeala di­n morminte a fost Între­ținută de rădăcinile anghinarelor. Ceasuri celebre Klaus Hofmann din Frankfurt are o pasiune pentru ceasuri. El posedă o colecție interesantă exemplare care au aparținut de u­­nor personalități marcante ca Napoleon­ Balzac, Mark Twain, Marlon Brando, Marilyn Monroe. Fericitul posesor al acestor rari­tăți este de meserie bibliotecar. Pasiune de ornitolog Bătrînul ornitolog din Letonia, Karl Grigulis, in virstă de 86 de ani, a adunat în cursul vieții sa­le o bogată colecție de înre­gistrări ale ciripitului păsărilor. In această originală se află „glasul” a 70 de „fonotecă“ păsări. Bătrînul ornitolog are o activitate bogată și ca scriitor, relatând in­­timplări din viața păsărilor. „Fuga de infarct“ In Belgia, partizanii mișcării „fuga de infarct” au primit un sprijin din partea statului. Prin­­tr-o hotărire guvernamentală, a­­nul 1970 a fost declarat „anul sportului în familie“. CURIOZITĂȚI • CURIOZITĂȚI Fresce salvate antichitate din PUNCTUL DE INCIDENTA (Urmare din pag. l-a)­șadar elaborate ținindu-se seama de această realitate. După o aten­tă filtrare a condițiilor, forța creativă a uzinei a reușit să răspundă bine dezideratului. S-au conturat astfel o teh­nologie originală, ca și dispoziti­vele necesare îmbinării la toleran­țele prevăzute. MAI, 1960. In secția poduri ru­lante, se încheagă un sector cu o configurație aparte : „Podul Du­nării". Cei patru șefi de cărora li se încredințase echipă, execu­ția propriu-zisă a lucrării, sudo­rii Gheorghe Morcov și Ovidiu Oancea, lăcătușii Ion Coroban și Ton Mengay, începeau îndelunga bătălie pentru realizarea su­prastructurii metalice. — In cei 32 de ani de cind muncesc — avea să-mi spună șeful de atelier Simion Bitea — am participat adesea la lucrări grele. De data aceasta, fiecare dintre noi avea de biruit un exa­men dificil, urma să-și verifice priceperea profesională într-un chip inedit. Intr-un cuvînt, era o sarcină uriașă. Ea Intervenea acum cea de a tre­problemă grea: verificarea priceperii colectivului de a-și redimensiona întreaga experi­ență, pregătirea profesională. Practic, măsurile luate de condu­cerea uzinei vizau specializarea rapidă, imediată a sectorului „Podul Dunării“ pe măsura spe­cificului și solicitărilor implicate in realizarea lucrării. Sute de su­dori au trecut prin aspre probe profesionale, apoi cei mai buni dintre eit prin ceea ce acum nu­mesc școala teoretică a „Podului Dunării“. Altor citeva sute de lă­cătuși le-a fost aplicat același re­gim selectiv. Sectorul pe care-l constituiau devenea astfel un nu­cleu puternic, monolit, unitate de Voință și acțiune. Sudorii Gheor­ghe Barbu, Ștefan Vogh, Vasile Basarabă, Ion Novac, Costa Mără­­șescu, Marin Vîrban, Valeria Pauliuc, Mihai Kincs, lăcătușii Petru Sperneac, Mihai Heggy, Io­sif Balogh, Dumitru Buzatu sau Alexandru Velceleanu și alții, zeci la număr, și-au legat desti­nele de înfăptuirea acestei sar­cini. Dar greutățile ivite nu puteau fi biruite prea ușor. Oamenii în­că nu reușeau să se acomodeze, deși se creaseră asemenea condi­ții de lucru indet practic erorile erau de neconceput. Ritmul acce­lerat al creșterii profesionale a determinat ritmul muncii. — Abia reușeam, în primele luni, să dăm 20 — 50 tone construcție metalică pe lună de a preciza șeful de atelier Simion Bizea. Mai tirziu am ajuns la 500 — 600 de tone. E puțin spus: „oamenii nu precupețeau nici un efort“. In fapt, mulți dintre ei stă­teau efectiv in uzină d­­e 12 și 16 ore. Adesea li s-a cerut să-și rein­­venteze metodele de muncă. Tre­buiau născocite dispozitive noi, mijloace adecvate. Una dintre in­vențiile realizate in acea vreme în uzină — avindu-i ca autori pe inginerul Constantin Simu și pe tehnicianul Lucian Coajă — re­zolva o anumită latură a tehno­logiei, aducind uzinei economii de circa 300 000 lei. Dintre nenumăratele amănunte ale acestei istorii a faptelor, unul trebuie reținut; el exprimă res­ponsabilitatea conștientă a fie­cărui om în raport cu calitatea cerută. — Fiecare sudor — explica O­­vidiu Oancea — a purtat asupra sa un poanson propriu. Astfel, se va ști mereu cine dintre noi a lu­crat la un anumit subansamblu, la cutare reper. MAI, 1970. La intrarea in hală, doar o inscripție mai amintește zbuciumul de pînă acum o lună : „Podul Dunării”. Ultimele tron­soane importante ale suprastruc­turii metalice au fost expediate beneficiarului încă la finele lunii aprilie. La Giurgeni — Vadu Oii au plecat mulți dintre specialiștii și muncitorii uzinei bocșene, for­­mind scheletul colectivului de montori care vor arcui peste ape­le bătrânului fluviu acea valută încremenită în oțel și beton a cu­tezanței și măreției.­ Au rămas aici cei patru șefi de echipă. Fi­nisează elemente metalică simplă pe de construcție care le vor livra incă înainte de 1 iunie — termenul de încheiere a lucrării. A rămas sectorul, de acum pre­gătit să înfrunte alte dificultăți, — de data aceasta insă fără în­doiala cu care pornea la drum acum un an — deoarece la exa­menul bărbăției și priceperii i s-au dat note maxime. Au rămas câștigurile multiple ale uzinei de la simpla nevoie a oamenilor de a se depăși ca meseriași, și pînă la plusul de prestigiu care va însoți de Oxum­ înainte marca U.C.M.M.A. în țară și poate peste hotare. I FLAMURA —1.723 ... Și cavalerii regelui Ar­­­­thur se îndreptară spre înde­­­­părtata Vale a Trandafirilor,­­ unde pe stinca Duioșiei se * inalță Castelul dragostei, ale­­ cărui ziduri ascund cele mai­­ frumoase femei din lume * Lung și greu a fost drumul lor . Dar iată că atunci cind stele­­­­le purpurii se arătau pe cer,­­ nobilii cavaleri au ajuns in­ in­tr-o vale unde erau așa de mulți­­ trandafiri incit stinca pe care­­ se înălța falnicul castel părea Ji că nici nu atinge pămintul. Și­­ cum au văzut castelul, cavale­­ri­zii au și pornit... asaltul. Dar,­­ in locul grelelor spade, ei ți­­­­neau in miini crenguțe cu­­ boboci de trandafir iar din­­ arcurile întinse au pornit spre și zidurile castelului florile par­­g fumate pe care frumoasele a­ ji Baladă despre Valea Trandafirilor părătoare, ascunse după zidu­rile crenelate, le adunau in buchete cu care ii acopereau pe asediatori. Insă mirosul im­bătător al florilor le-au a­­mețit pe castelane așa că, la lăsatul serii, au deschis porți­le fortăreței dragostei. Frumoasele balade despre Valea Trandafirilor povestite pe strane de menestrelii Evu­lui Mediu nu au ajuns pînă la noi pe cale scrisă sau orală pentru că nimeni, in sălile de ospețe sau in timpul turniruri­­lor poetice nu a întrerupt vra­ja povestirii ca să noteze pen­tru noi textul acestor balade cavalerești. Totuși, ele ne sunt cunoscute după desenele de pe covoare și țesături, din minia­turi sau diferite obiecte sculp­tate. Și doar după ele, cercetă­torii au putut­ reconstitui poveș­­tile renumite in ciclul balade­lor despre Castelul dragostei. O descoperire recentă a fă­cut să se vorbească din nou despre aceste încintătoare ba­lade — simboluri ale dragos­tei și vitejiei cavalerești. In timpul unor săpături efectua­te la Novgorod a fost găsită o miniatură de fildeș realizată în Franța la începutul seco­lului al XIV-lea care repre­zintă un desen cu subiect din acest ciclu de balad. Oare ce l-a atras pe vechiul prv­goro­­dean in această imagin doar eleganța și frumusețea XL sau el, locuitor al unuia dintre ce­le mai mari centre mediemde, cunoștea baladele menestri­­lilor despre Castelul dragosei născute in Franța la mii de kilometri de malurile Volho­­vului ? F. V. > s * De Ziua copilului ORIZONTAL. 1) Viitorul țării (fig.) — Părinte drag. 2) „... din copilărie“ de I. Creangă — Mă­sură cu anumite... riscuri! (3) Tei... dezrădăcinat! — Plăpînd 4) Nume... de pușcă ! — Dragă tuturora. 5) Bunică prea... gri­julie (fig.) 6) Domiciliul moțatei din „Amintiri din copilărie“ — Văzduh (fig.) — Diminutivul A­­dri­­ei. 7) In fruntea editurii! — Barbu Delavrancea — Explorator polar. 8) Boală a copilăriei — Bu­cată de lemn ! 9) O mamă cu mulți copii — Prenumele unui pionier al aviației mondiale. 10) Din nou — Stațiune montană unde se or­ganizează des tabere pionierești 11) Copiii, în viziunea ideală a pâ­rinților — început de idilă ! 12 Studii științifice care arată, prin­tre altele, și creșterea indicilo antropometriei la copii. VERTICAL. 1) Se formează sub influența școlii și a familiei — E­lev de frunte (fig.) 2) Copil bine crescut! — Compoziții muzicale lirice. 3) Prietenii Albei ca Ză­pada — Ocupație preferată în co­pilărie. 4) A se împotmoli la mall — Capitala Libanului. 5) Ieșit ! — Preparat dietetic pentru sudări­i— Nota 3 ! 6) PiJ și-a pierdut capul! —Ivan Turbincă ! A văzut „Moar­­tea căprioarei“ cu ochii nevino­vați ai copilăriei. 7) Cartea — pentru copii! — Aliment necesar dezvoltării copilului. 8) Dă viață (fig.) — Începe la sunetul clopo­țelului ! — Acești. 9) A iubi — Sport practicat de tineret. 10) Co­leg de bancă — începe recreația! 11) Ion Creangă — „La...“, de Ionel Teodoreanu, roman al uni­versului copilăriei și adolescenței. 12­­1 iunie 1970­ — Animale me­­tamerice — Dr. GHEORGHE MANESCU f

Next