Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-26 / nr. 1721
t .V . , , , - - - DESTINAȚIA: JUDEȚELE INUNDATE în aceste zile de grea încercare pentru țară, întreaga noastră națiune, răspunzînd Chemării Frontului Unității Socialiste, depune eforturi susținute pentru diminuarea pagubelor pricinuite de stihiile naturii, pentru redresarea economiei. Unii, înfruntînd furia apelor cu bărbăție, durează diguri și baraje, salvează bunuri de la distrugere, alții, în fabrici și uzine, pe ogoare, depun eforturi fără margini, sporesc producția spre vindecarea grabnică a rănilor deschise de calamități. Populația județului nostru, manifestîndu-și înaltul spirit patriotic, solidaritatea cu cei loviți greu de calamități, întreprinde nenumărate acțiuni spre ajutorarea acestora. Bărbați și femei, tineri și vîrstnici, elevi și pionieri se îndreaptă zilnic spre cele 238 centre de colectare, spre C.E.C., donează obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte și alimente, bani pentru ajutorarea sinistraților. 46.003 kg de grîu, 102.820 kg porumb, 17.049 kg fasole, 30.534 kg cartofi, 6.721 kg slănină, 1.340 kg untură, 7.213 kg brînză, 6.787 kg făină de grîu, 59.597 ouă, colectate pînă ieri la centrele din județ, reprezintă nu numai contribuția materială a populației județului nostru. Reprezintă ceva mai mult, ceva care nu poate fi tradus în cifre. OMENIA. Coloanele de mașini ce pleacă spre zonele sinistrate din Reșița, Bocșa, Caransebeș, Anina și alte localități, transportă bunuri dăruite din suflet de către oameni, pentru oameni. Pînă ieri, au fost expediate spre Satu Mare 22.247 obiecte de îmbrăcăminte pentru copii, 10.062 articole de îmbrăcăminte pentru femei și 12.193 pentru bărbați. Numai din orașul Bocșa au fost trimise județelor sinistrate 702 colete, din Reșița peste 50.000 articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic, din Caransebeș aproape 40.000 articole ș.a.m.d. Zilnic, convoaiele cu mașini pornesc încărcate cu obiecte, dar în același timp, populația continuă să aducă noi și noi donații. In comuna Ocna de Fier s-au colectat pînă în prezent 2.375 articole de îmbrăcăminte, la Dognecea peste 1000, la Zăvoi 2.500 kg porumb boabe, 300 kg slănină, 200 kg brinză, 1000 kg cartofi, 400 kg fasole, 2.800 lei și obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 50.000 lei. Dar nu numai aici. In toate localitățile județului nostru oamenii muncii — români, germani,, sîrbi și de alte naționalități — demonstrează că sunt părtași la durerea celor loviți de furia apelor, la durerea țării. întregul județ într-o deplină unitate de voință și fapte, își amplifică eforturile și capacitatea pentru DIMINUAREA CÂT MAI GRABNICĂ A EFECTELOR CALAMITĂȚII Trebuie pentru făcut totul realizarea producției agricole! Ploile abundente care au căzut în ultimile zile au provocat o creștere puternică a debitelor rîurilor ce străbat județul nostru, care s-au revărsat acoperind cu apă întinse suprafețe de terenuri agricole. După datele centralizate la Comandamentul județean, suprafața acoperită de ape depășește 7.500 de hectare, din care peste 4000 de hectare sunt însămînțate cu diferite culturi. Apele revărsate au pus în pericol sectoarele zootehnice din mai multe cooperative agricole de producție dar prin măsurile energice întreprinse de către organele locale, de către conducerile unităților cooperatiste și prin participarea masivă a membrilor cooperatori, s-a reușit evacuarea la timp a animalelor, astfel că nu s-au înregistrat pierderi. Este demnă de remarcat promptitudinea cu care cooperatorii de la Bocșa, Ramna, Ersig , și Surduc au răspuns la chemarea consiliilor de conducere și au salvat pinul la, unui animalele din grajdurile supuse inundației. Animați de același simțămînt de înaltă grijă și răspundere față de avutul obștesc, cooperatorii de la Grădinari au vegheat toată noaptea de sîmbătă spre duminică pentru a putea interveni cu operativitate ca să salveze tot ce putea fi evacuat din calea furiei apelor. Acum, cînd apele încep să se retragă, în zonele afectate de inundații se cere să se desfășoare o muncă intensă, zi și noapte, în fiecare unitate, pentru refacerea și normalizarea situației. In multe unități agricole, cum sînt C.A.P. Șoșdea, Vrani, Sacu, Berzovia, Iam și altele, suprafețele afectate de apele revărsate sunt de ordinul sutelor de hectare, astfel că luarea de urgență a unor asemenea măsuri care să repună în producție aceste terenuri, constituie o sarcină imediată de mare răspundere. Pentru a cunoaște ce trebuie făcut în vederea reducerii efectului distructiv al calamităților naturale și crearea condițiilor necesare reluării rapide a acțiunilor de producție în unitățile afectate de inundații, ne-am adresat tovarășului ing. Petru Vișescu, vicepreședinte al Consiliului popular județean. — în primul rînd, pe măsură ce apele se retrag, se va urmări ca prin desfundarea canalelor, săpare de șanțuri și rigole, să fie evacuată apa care băltește în depresiuni, pe terenurile care nu au scurgere. Intrucît suprafața cultivată cu grîu, care a fost inundată, depășește 1600 de hectare, prin luarea măsurilor de scurgerea cit mai grabnică a apei, o bună parte mai poate fi salvată de la calamitatea totală, astfel că spre această lucrare trebuie să fie concentrate eforturile. După retragerea apei, pe măsură ce terenul se usucă, se va trece de urgență la efectuarea reînsămînțărilor, astfel ca nici o bucată de teren să nu rămînă nelucrată, întreaga suprafață de teren arabil pe care culturile au fost calamitate se va însămânța în mod obligatoriu cu porumb boabe. De asemenea, în grădinile de legume, în locul culturilor distruse se vor însămânța și planta alte legume. La porumb, va trebui să folosim în exclusivitate hibrizii timpurii din grupa 100, care pot să ajungă la maturitate pînă în toamnă. Sămânța disponibilă din hibrizii tîrzii se va folosi pentru culturile de siloz și masă verde ce urmează a fi însămânțate pe ultimele suprafețe zvîntate. în sectorul creșterii animalelor, vor trebui să fie luate măsuri de punere în funcțiune a grajdurilor ce au fost inundate. In contul CEC 2000 pînă Ieri locuitorii județului au depus suma de 420.220 lei In aceste momente cînd mari grele, regiuni ale țării se află încă sub puterea nestăvilită a apelor, cînd se conturează tabloul sumbru al uriașelor distrugeri provocate de inundații, sînt tot mai numeroase dovezile de ale solidaritate întregului popor față de cei din regiuninile sinistrate. Convoaie întregi de camioane cu obiecte de îmbrăcăminte și alimente au plecat in aceste zile și din județul nostru spre zonele calamitate. In clișeu, pregătirea unui nou transport în orașul Bocșa, c joanaaani: Pentru a contribui la ștergerea cit mai grabnică a suferințelor pricinuite de cumplita calamitate care s-a abătut asupra țării, în aceste zile afluxul continuă oamenilor muncii din orașele și satele severinene caracla centrele de colectare a obiectelor pentru sinistrați. I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAS-SEVERÍN ALP.t.R.SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■»»■••••a a a a • a t a a a I a • ( I a , , , a • t • , , * a a a a a a a a • aaaaaaataaaaattaral fa a a 'a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a aaaa**aa»aaaaaaaa » ••***••■■» • • ea aaaaaaaeaaaaaaaaaa « * a , ,aaaaataaaiaaaaaaaaaaaa .........................»■(••.fai a a a a a a a a aaaaaaeeeeeaaaeaaaaa • • * a ea ea • .•.*** »»•*.*.•*.• a.t a a a a a ea • a a a a > a a................................... ■ a a a a a • • a a a ■ a a aeaeaaeaaa'aaa*aaaaaaaaaaaaaaa a a aaaaaaaaaaaaaaa a a a a a ea a •• a a ea ea • •••**•••»•■•■• ai a a e a a a a a a a a a a a a: a a a a a a a a aaaaaaaaa a a a a a a a a a a a,a a » a * a « a a * a »••••••*. « .. . .......................................................; _____ ————^———Tv ANUL XVIII Nr. 1721 * MARȚI, 26 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI Din toată inima ! Din ton Pensionarul Ion Benei, din Reșița, a depus la C.E.C. zilele trecute în contul 2000 suma de 1 000 lei. Ț — Dau acești bani. — a desclarat el — din toată inima. > Țară trece printr-o situație grea, iar populația din jude ițele Sinistrate are nevoie de ajutorul nostru. Tehnicienii Ion Popovici, Toni Suta, Gheorghe Ionescu, Emil 1 Bossert și contabila Maria Boereanu, de la I.J.C.M., au hotărit să doneze pentru sinis-i trați salariul pe o lună de zile, iar șoferul Teodor Calotă, să doneze cite 4 zile pe lună din salariul la acord maxim, pînă la sfirșitul anului. — Urmărind la televizor siituația din zonele s nistrate — ne-a declarat Teodor Calotă — am fost impresionat profundi de ravagiile pe care apa le-a făcut in diverse județe ale țării. Am văzut localități inunidate, bunuri materiale distru ise, oameni luptîndu-se cu apa învolburată. Și m-am hotărit să contribui la ajutorarea populației sinistrate. Consider că așa este omenesc. Așa este omenesc ! Cuvinte. Cuvinte rostite simplu, din convingere. Ele oglindesc profilul moral al omului de inimă, al poporului nostru, cunoscut astfel de veacuri. Duminică, 257 tehnicieni de la U.C.M. Reșița, proveniți din rîndul muncitorilor, au muncit efectiv în producție. — Am lucrat duminică și voi lucra suplimentar de cite ori va fi nevoie — ne-a declarat tehnicianul Ion Țăranu. Opt ore ale mele, cele ale tuturor celorlalți tehnicieni, efectuate la mașini, bancuri de lucru, în turnătorii și alte sectoare, reprezintă tot atâtea sporuri, la producția suplimentară de care economia națională, lovită dureros de calamități, are astăzi nevoie. Țara are nevoie astăzi de munca fiecăruia dintre noi. Și fiecare dintre noi, intr-un fel sau altul, ne aducem contribuția la redresarea situației create de stihiile dezlănțuite. \ DE LA COMANDAMENTUL DE APARARE ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR SITUAȚIA IN JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN In județul Caraș-Severin, precipitațiile căzute în ultimele zile au ajuns între 60 și 70 litri pe metru pătrat. Apele Carașului la Vărădia, pîrîul Ciclova la Oravița, riul Bîrzava în aval de Bocșa și ale Timișului, au depășit cotele de inundație. Au fost inundate 7.500 hectare teren agricol și, parțial, 9 localități : Grădinari, Goruia, Surduc, Forotic, Comorîște, Tirol, Vărădia, Bocșa și Glimboca, afectind parțial 200 de case. Pe o lungime de 700 metri au fost afectate traseele feroviare Berzovia — Oravița și Oravița — Anina, circulația trenurilor fiind întreruptă. Pe șoseaua Reșița — Oravița au fost distruse două poduri. Fabrica de pîine din Bocșa a fost inundată, dar printr-o intervenție hotărîtă, apa a fost evacuată și fabrica a reintrat în funcțiune in scurt timp. Comandamentul județean Caraș-Severin de apărare împotriva inundațiilor a luat măsuri operative pentru diminuarea pierderilor provocate de calamitățile naturale. Măsuri deosebite au fost luate pentru apărarea de inundații a uzinei din Oțelu Roșu. In municipiul Reșița s-au asigurat un număr de 3000 saci cu nisip, organizîndu-se comandamente de apărare pe întreprinderi. De asemenea, au fost organizate echipe de intervenție și s-a avertizat populația din zonele amenințate. Prin acțiuni imediate, au fost redate circulației drumul rutier Reșița — Grădinari și calea ferată Oravița — Anina. S-au evacuat familiile din cele 200 case periclitate, cele 300 tone porumb știuleți din baza de recepție de la Baziaș și 1000 mc lemn ales de la sectorul forestier Drencova. Au fost mobilizate forțele necesare pentru restaurarea grabnică a circulației pe linia de cale ferată Berzovia — Oravița. Comandamentul județean de apărare ne-a anunțat ieri seară că între Surduc și Dodin circulația trenurilor de marfă este întreruptă, iar cele de persoane circulă prin transbordare pe o distanță de 80 metri. In întregul județ, șoselele sunt practicabile pentru toate autovehiculele, cu excepția unei porțiuni de la intrarea în comuna Vărădia. 1 C=3 C=3 Iiani Muncă avantată în ușine, pe șantiere Solidaritatea muncitorească, națională, se manifestă azi în forme multiple. Fiecare om,fiecare cetățean al țării dorește din suflet să participe efectiv la diminuarea efectelor calamității. Au loc întîlniri spontane. Oamenii discută, caută soluții de a veni în ajutorul zonelor sinistrate, se leagă să-și sporească eforturile fiecare la locul său de muncă, pentru ca tot ceea ce fac să fie de folos patriei aflată intr-o luptă acerbă cu dezlănțuirea oarbă a naturii. Colectivele întreprinderilor din județul nostru s-au angajat să realizeze pînă la sfîrșitul anului în plus față de sarcinile de plan, un spor de 103.720.000 lei la producția globală, 124.000.000 lei la producția marfă și 30.875.000 lei beneficii. Din județul Caraș-Severin vor fi date economiei țării 6.000 tone fontă, 10.000 tone oțel, 7.700 tone laminate finite, 3.800 tone cărbune, 3 motoare pentru L D.E. de 2.100 CP, 1.200 tone agresate de carieră, 500 tone calcar măcinat, 1.300 mp f fabricate din beton armat, 600 mc cherestea rășinoase și mobilă în valoare de 1,5 milioane lei peste sarcinile prevăzute a se realiza în acest an, iar Duminicăi în unitățile economice, s-a lucrat în schimburi suplimentare Colectivele întreprinderilor din județul nostru, înțelegînd situația grea prin care trece țara, răspund prin fapte înflăcăratei Chemări a Frontului Unității Socialiste. Duminică, in multe unități economice, s-a lucrat. Muncitori, ingineri și tehnicieni, conștienți că fiecare oră de lucru peste timpul normal reprezintă producție în plus, contribuție la redresarea economiei naționale, au desfășurat schimburi suplimentare. La Uzina de construcții de mașini din Reșița, au venit duminică la locurile lor de muncă 7287 Salariați, realizînd o producție de ...100.000 lei. Minerii de la I.M. Bocșa au lucrat duminică în trei schimburi, realizînd producția unei zile normale. Colectivul secției de construcții metalice de la U.C.M.M.A. Bocșa a lucrat în două schimburi, iar cel al fabricii de cherestea în trei schimburi. La U.E.I.S. Bocșa, s-au prezentat la schimb 523 muncitori, realizînd o producție de 195.000 lei, iar la I.C.M.M. Reșița 452 constructori — cu tot timpul nefavorabil — au efectuat lucrări în valoare de 173.000 lei. Eforturi. Muncă suplimentară, răspundere majoră în munca de fiecare zi, grijă pentru, țară și economia ei. Ce poate fi mai nobil decît ceea ce fac azi oamenii României 7. Schimbul trei întârziat nn a Duminică seara. In jurul autobuzului staționat în centrul satului Gîrliște, muncitorii din schimbul de noapte stau adunați piscuri, piscuri. Pe fețele lor se citește îngrijorarea și nerăbdarea. Se apropie ora de plecare și șoferul Ion Bîrțu nu era prezent, ca de obicei, să-și controleze mașina. E plecat la telefon, pentru a cere Autobazei Reșița să se trimită o autodubă, singura care ar putea străbate șuvoaiele dezlănțuite ale Carașului. La ora 4, cînd a transportat schimbul de dimineață, pe porțiuni mari de șosea între Lupac și Gîrliște, apa se ridica aproape la un metru, întreaga luncă a Carașului era transformată intr-un șuvoi tulbure și amenințător. în sfîrșit, Bîrțu apare, asaltat de întrebări. — Nu putem primi autoduba, de altfel e și prea tîrziu. Vom pleca tot cu ăsta — și arătă spre autobuz. Apoi, coborînd glasul, adăugă: O fac pe răspunderea mea. E ora 20,45. Muncitorii urcă grăbiți în cursă și pornim. In lumina ștearsă a apusului, zărim cîmpuri inundate, apoi în apropierea Carașului, la Podul Morii, șoseaua transformată într-un MARIUS POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) iar Orientarea școlară și profesională corelată cu cerințele vieții! In etapa pe care o parcurgem, caracterizată printr-un impetuos ritm al evoluției științei și tehnicii, al domeniilor social-culturale, menirea școlii de a pregăti elevi pentru viață îmbracă forme complexe. Se cer îmbinate armonios aspirațiile miilor de tineri prinși în procesul instructiv-educativ cu cerințele actuale și de perspectivă ale economiei naționale, ale culturii noastre socialiste. Ce s-a întreprins în acest sens, în școlile din județul nostru ? Au acțiunile în curs de desfășurare capacitatea de a orienta cât mai bine cu putință, științific, absolvenții școlilor generale de 8 ani și pe cei ai liceelor spre profesiuni pentru care au realmente vocație și de care are nevoie dezvoltarea social-economică ? Ci da eficient acționează școala, familia, organizațiile U.T.C. și cele de pionieri ? In mai multe unități școlare și, cu deosebire, la Inspectoratul județean de învățământ, ne-am edificat asupra multor măsuri de bun augur pentru problema în dezbatere. — i jiuiovici siMu inseamana pentru județul nostru aproape 5.500 de absolvenți — ne spune prof. NICOLAE PÂUNESCU, inspector general la Inspectoratul școlar județean. Firește, fiind atît de reprezentativ, eșalonul acesta dă satisfacție. Dar cadrele didactice, fiecare slujitor al școlii resimte, pronunțat și răspunderea pentru viitorul celor pe care i-au format, de unde, o intensificare a muncii, în primul rînd în cadrul școlilor, pentru o bună orientare școlară și profesională. Intre măsurile aplicate, sau în curs, de mare însemnătate ni s-a părut constituirea unui comandament județean menit să coordoneze întreaga activitate de orientare — de la cunoașterea tendințelor elevilor spre școli postgenerale și pînă la acțiunile destinate să determine o informare mai largă a lor și a părinților asupra dezvoltării ramurilor economice, a necesității de cadre pa care acestea le au. Dar tînăra promoție 1970, se bucură și de activități care îi vin nemijlocit în sprijin privind cunoașterea esenței unor profesiuni prin organizarea, la începutul lunii mai, a unor vizite la locurile de muncă din uzine și întreprinderi, denumite „Săptămini ale porților deschise“. Au fost vizitate de către clasele a VIII-a unitățile industriale din Reșița, Caransebeș, Topleț, Bocșa, Oțelu Roșu, elevii reușind să se edifice asupra unor profesiuni industriale, purtînd discuții cu muncitori de înaltă calificare, făcînd cunoștință cu mașini și utilaje, cu tehnologii de execuție. Paralel, elevii din numeroase școli sătești — Obreja, Glimboca, Ramna, Berzovia, Vermeș, Mehadia, Iablanița — au vizitat uzinele din apropiere. Este un merit deosebit al organizației județene U.T.C. și a Inspectoratului școlar județean inițierea acestei acțiuni eficienta NICOLAE CATANA (Continuare în pag. a 2-a) J JL