Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-26 / nr. 1721

t .V . , , , - - - DESTINAȚIA: JUDEȚELE INUNDATE în aceste zile de grea încerca­re pentru țară, întreaga noastră națiune, răspunzînd Chemării Frontului Unității Socialiste, de­pune eforturi susținute pentru di­minuarea pagubelor pricinuite de stihiile naturii, pentru redresarea economiei. Unii, înfruntînd furia apelor cu bărbăție, durează di­guri și baraje, salvează bunuri de la distrugere, alții, în fabrici și uzine, pe ogoare, depun efor­turi fără margini, sporesc pro­ducția spre vindecarea grabnică a rănilor deschise de calamități. Populația județului nostru, ma­­nifestîndu-și înaltul spirit patrio­tic, solidaritatea cu cei loviți greu de calamități, întreprinde nenu­mărate acțiuni spre ajutorarea a­­cestora. Bărbați și femei, tineri și vîrstnici, elevi și pionieri se în­dreaptă zilnic spre cele 238 cen­tre de colectare, spre C.E.C., do­nează obiecte de uz casnic, îm­brăcăminte și alimente, bani pen­tru ajutorarea sinistraților. 46.003 kg de grîu, 102.820 kg porumb, 17.049 kg fasole, 30.534 kg cartofi, 6.721 kg slănină, 1.340 kg untură, 7.213 kg brînză, 6.787 kg făină de grîu, 59.597 ouă, co­lectate pînă ieri la centrele din județ, reprezintă nu numai con­tribuția materială a populației ju­dețului nostru. Reprezintă ceva m­­ai mult, ceva care nu poate fi tradus în cifre. OMENIA. Coloanele de mașini ce pleacă spre zonele sinistrate din Reșița, Bocșa, Caransebeș, Anina și alte localități, transportă bunuri dă­ruite din suflet de către oameni, pentru oameni. Pînă ieri, au fost expediate spre Satu Mare 22.247 obiecte de îm­brăcăminte pentru copii, 10.062 articole de îmbrăcăminte pentru femei și 12.193 pentru bărbați. Numai din orașul Bocșa au fost trimise județelor sinistrate 702 colete, din Reșița peste 50.000 ar­ticole de îmbrăcăminte și obiec­te de uz casnic, din Caransebeș aproape 40.000 articole ș.a.m.d. Zilnic, convoaiele cu mașini pornesc încărcate cu obiecte, dar în același timp, populația conti­nuă să aducă noi și noi donații. In comuna Ocna de Fier s-au co­lectat pînă în prezent 2.375 ar­ticole de îmbrăcăminte, la Dog­­necea peste 1000, la Zăvoi 2.500 kg porumb boabe, 300 kg slăni­nă, 200 kg brinză, 1000 kg cartofi, 400 kg fasole, 2.800 lei și obiecte de îmbrăcăminte în valoare de 50.000 lei. Dar nu numai aici. In toate localitățile județului nostru oamenii muncii — români, ger­mani,, sîrbi și de alte­ naționali­tăți — demonstrează că sunt păr­tași la durerea celor loviți de fu­ria apelor, la durerea țării. întregul jude­ț într-o deplină unitate de voință și fapte, își amplifică eforturile și capacitatea pentru DIMINUAREA CÂT MAI GRABNICĂ A EFECTELOR CALAMITĂȚII Trebuie pentru făcut totul realizarea producției agricole! Ploile abundente care au căzut în ultimile zile au provocat o creștere puternică a debitelor rîu­­rilor ce străbat județul nostru, care s-au revărsat acoperind cu apă întinse suprafețe de terenuri agricole. După datele centraliza­te la Comandamentul județean, suprafața acoperită de ape depă­șește 7.500 de hectare, din care peste 4000 de hectare sunt însă­­mînțate cu diferite culturi. Ape­le revărsate au pus în pericol sectoarele zootehnice din mai multe cooperative agricole de pro­ducție dar­ prin măsurile energi­­­ce întreprinse de către organele locale, de către conducerile uni­tăților cooperatiste și prin parti­ciparea masivă a membrilor co­operatori, s-a reușit evacuarea la timp a animalelor, astfel că nu s-au înregistrat pierderi. Este demnă de remarcat promptitudi­nea cu care cooperatorii de la Bocșa, Ramna, Ersig , și Surduc au răspuns la chemarea consiliilor de conducere și au salvat pinu­l la­, unui animalele din grajdurile supuse inundației. Animați de a­­celași simțămînt de înaltă grijă și răspundere față de avutul ob­ștesc, cooperatorii de la Grădinari au vegheat toată noaptea de sîm­­bătă spre duminică pentru a pu­tea interveni cu operativitate ca să salveze tot ce putea fi evacuat din calea furiei apelor. Acum, cînd apele încep să se retragă, în zonele afectate de inundații se cere să se desfășoa­re o muncă intensă, zi și noapte, în fiecare unitate, pentru reface­rea și normalizarea situației. In multe unități agricole, cum sînt C.A.P. Șoșdea, Vrani, Sacu, Berzovia, Iam și altele, suprafețe­le afectate de apele revărsate sunt de ordinul sutelor de hecta­re, astfel că luarea de urgență a unor asemenea măsuri care­­ să repună în producție aceste tere­nuri, constituie o sarcină imedia­tă de mare răspundere. Pentru a cunoaște ce trebuie făcut în vederea reducerii efectu­lui distructiv al calamităților na­turale și crearea condițiilor nece­sare reluării rapide a acțiunilor de producție în unitățile afecta­te de inundații, ne-am adresat tovarășului ing. Petru Vișescu, vi­cepreședinte al Consiliului popu­lar județean. — în primul rînd, pe măsură ce apele se retrag, se va urmări ca prin desfundarea canalelor, săpare de șanțuri și rigole, să fie evacuată apa care băltește în de­presiuni, pe terenurile care nu au scurgere. Intrucît suprafața cul­tivată cu grîu, care a fost inun­dată, depășește 1600 de hectare, prin luarea măsurilor de scurge­rea cit mai grabnică a apei, o bu­nă parte mai poate fi salvată de la calamitatea totală, astfel că spre această lucrare trebuie să fie concentrate eforturile. După retragerea apei, pe măsură ce te­renul se usucă, se va trece de ur­gență la efectuarea reînsămînță­­rilor, astfel ca nici o bucată de teren să nu rămînă nelucrată, întreaga suprafață de teren ara­bil pe care culturile au fost ca­lamitate se va însămânța în mod obligatoriu cu porumb boabe. De asemenea, în grădinile de legume, în locul culturilor distruse se vor însămânța și planta alte legume. La porumb, va trebui să folosim în exclusivitate hibrizii timpurii din grupa 100, care pot să ajun­gă la maturitate pînă în toamnă. Sămânța disponibilă din hibrizii tîrzii se va folosi pentru culturile de siloz și masă verde ce urmea­ză a fi însămânțate pe ultimele­ suprafețe zvîntate. în sectorul creșterii animalelor, vor­ trebui să fie luate măsuri de punere în funcțiune a grajdurilor ce au fost inundate. In contul CEC 2000 pînă Ieri locuitorii județului au depus suma de 420.220 lei In aceste mo­mente cînd mari grele, re­giuni ale țării se află încă sub puterea nestă­vilită a apelor, cînd se contu­rează tabloul sumbru al uria­șelor distrugeri provocate de inundații, sînt tot mai nume­roase dovezile de ale solidaritate întregului popor față de cei din regiuni­­nile sinistrate. Convoaie în­tregi de cami­­­oane cu obiec­te de îmbrăcă­minte și ali­mente au plecat in aceste zile și din județul nostru spre zo­nele calamitate. In clișeu, pregătirea unui nou transport în orașul Boc­șa, c joanaaani: Pentru a con­tribui la șterge­rea cit mai grabnică a su­ferințelor pri­cinuite de cum­plita calami­tate care s-a abătut asupra țării, în aceste zile afluxul continuă oame­nilor muncii din orașele și satele severinene cara­c­­la centrele de co­lectare a obiec­telor pentru si­nistrați. I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAS-SEVERÍN ALP.t.R.SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■»»■••••a a a a • a t a a a I a • ( I a , , , a • t • , , * a a a a a a a a • aaaaaaataaaaattaral fa a a 'a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a aaaa**aa»aaaaaaaa » ••***••■■» • • ea aaaaaaaeaaaaaaaaaa « * a , ,aaaaataaaiaaaaaaaaaaaa .........................»■(••.fai a a a a a a a a aaaaaaeeeeeaaaeaaaaa • • * a ea ea • .•.*** »»•*.*.•*.• a.t a a a a a ea • a a a a > a a................................... ■ a a a a a • • a a a ■ a a aeaeaaeaaa'aaa*aaaaaaaaaaaaaaa a a aaaaaaaaaaaaaaa a a a a a ea a •• a a ea ea • •••**•••»•■•■• ai a a e a a a a a a a a a a a a: a a a a a a a a aaaaaaaaa a a a a a a a a a a a,a a » a * a « a a * a »••••••*. « .. . .......................................................; _____ ————^———Tv ANUL XVIII Nr. 1721 * MARȚI, 26 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI Din toată inima ! Din ton­ ­ Pensionarul Ion Benei­, din­­ Reșița, a depus la C.E.C. zi­­l­­ele trecute în contul 2­000 su­­­­­ma de 1 000 lei. Ț­­ — Dau acești bani. — a de­s­clarat el — din toată inima. > Țară trece printr-o situație­­ grea, iar populația din jude­ i­țele Sinistrate are nevoie de­­­­ ajutorul nostru. Tehnicienii Ion Popovici, Ton­i Suta, Gheorghe Ionescu, Emil 1­­ Bossert și contabila Maria­­ Boereanu, de la I.J.C.M., au­­ hotărit să doneze pentru sinis-­i trați salariul pe o lună de zile,­­ iar șoferul Teodor Calotă, să­­ doneze cite 4 zile pe lună din­­ salariul la acord maxim, pînă­­­­ la sfirșitul anului. — Urmărind la televizor si­i­tuația din zonele s nist­rate —­­ ne-a declarat Teodor Calotă —­­ am fost impresionat profund­­i de ravagiile pe car­e apa le-a­­ făcut in diverse județe ale ță­­­­rii. Am văzut localități inun­­i­date, bunuri materiale distru­ i­se, oameni luptîndu-se cu apa­­ învolburată. Și m-am­ hotărit­­ să contribui la ajutorarea po­pulației sinistrate. Consider că așa este omenesc. Așa este omenesc ! Cuvinte. Cuvinte rostite simplu, din convingere. Ele oglindesc pro­filul moral al omului de inimă, al poporului nostru, cunoscut astfel de veacuri. Duminică, 257 tehnicieni de la U.C.M. Reșița, proveniți din rîndul muncitorilor, au mun­cit efectiv în producție. — Am lucrat duminică și voi lucra suplimentar de cite ori va fi nevoie — ne-a decla­rat tehnicianul Ion Țăranu. Opt ore ale mele, cele ale tu­turor celorlalți tehnicieni, efec­tuate la mașini, bancuri de lucru, în turnătorii și alte sectoare, reprezintă tot atâtea sporuri, la producția suplimen­tară de care economia națio­nală, lovită dureros de cala­­mități, are astăzi nevoie. Țara are nevoie astăzi de munca fiecăruia dintre noi. Și fiecare dintre noi, intr-un fel sau­ altul, ne aducem contri­buția la redresarea situației create de stihiile dezlănțuite. \ DE LA COMANDAMENTUL DE APA­RARE ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR SITUAȚIA IN JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN In județul Caraș-Severin, precipitațiile căzute în ultimele zi­le au ajuns între 60 și 70 litri pe metru pătrat. Apele Carașului la Vărădia, pîrîul Ciclova la Oravița, riul Bîrzava în aval de Boc­șa și ale Timișului, au depășit cotele de inundație. Au fost inun­date 7.500 hectare teren agricol și, parțial, 9 localități : Grădinari, Goruia, Surduc, Forotic, Comorîște, Tirol, Vărădia, Bocșa și Glim­­boca, afectind parțial 200 de case. Pe o lungime de 700 metri au fost afectate traseele feroviare Berzovia — Oravița și Oravița — Anina, circulația trenurilor fiind întreruptă. Pe șoseaua Reșița — Oravița au fost distruse două po­duri. Fabrica de pîine din Bocșa a fost inundată, dar printr-o in­tervenție hotărîtă, apa a fost evacuată și fabrica a reintrat în funcțiune in scurt timp. Comandamentul județean Caraș-Severin de apărare împotri­va inundațiilor a luat măsuri operative pentru diminuarea pier­derilor provocate de calamitățile naturale. Măsuri deosebite au fost luate pentru apărarea de inundații a uzinei din Oțelu Roșu. In municipiul Reșița s-au asigurat un număr de 3000 saci cu ni­sip, organizîndu-se comandamente de apărare pe întreprinderi. De asemenea, au fost organizate echipe de intervenție și s-a avertizat populația din zonele amenințate. Prin acțiuni imediate, au fost redate circulației drumul rutier Reșița — Grădinari și calea ferată Oravița — Anina. S-au eva­cuat familiile din cele 200 case periclitate, cele 300 tone porumb știuleți din baza de recepție de la Baziaș și 1000 mc lemn ales de la sectorul forestier Drencova. Au fost mobilizate forțele necesare pentru restaurarea grabni­că a circulației pe linia de cale ferată Berzovia — Oravița. Comandamentul județean de apărare ne-a anunțat ieri seară că între Surduc și Dodin circulația trenurilor de marfă este în­treruptă, iar cele de persoane circulă prin transbordare pe o dis­tanță de 80 metri. In întregul județ, șoselele sunt practicabile pentru toate auto­vehiculele, cu excepția unei porțiuni de la intrarea în comuna Vărădia. 1 C=3 C=3 I­iani Muncă avantată în ușine, pe șantiere Solidaritatea muncitorească, națională, se ma­nifestă azi în forme multiple. Fiecare om,­fie­care cetățean al țării dorește din suflet să parti­cipe efectiv la diminuarea efectelor calamității. Au loc întîlniri spontane. Oamenii discută, caută soluții de a veni în ajutorul zonelor sinistrate, se leagă să-și sporească eforturile fiecare la lo­cul său de muncă, pentru ca tot ceea ce fac să fie de folos patriei aflată intr-o luptă acerbă cu dezlănțuirea oarbă a naturii. Colectivele întreprinderilor din județul nostru s-au angajat să realizeze pînă la sfîrșitul anului în plus față de sarcinile de plan, un spor de 103.720.000 lei la producția globală, 124.000.000 lei la producția marfă și 30.875.000 lei beneficii. Din județul Caraș-Severin vor fi date econo­miei țării 6.000 tone fontă, 10.000 tone oțel, 7.700 tone laminate finite, 3.800 tone cărbune, 3 mo­toare pentru L D.E. de 2.100 CP, 1.200 tone agre­sate de carieră, 500 tone calcar măcinat, 1.300 m­p­­ f fabricate din beton armat, 600 mc cheres­tea rășinoase și mobilă în valoare de 1,5 milioa­ne lei peste sarcinile prevăzute a se realiza în acest an, iar Duminicăi în unitățile eco­nomice, s-a lucrat în schimburi suplimentare Colectivele întreprinderilor din județul nostru, înțelegînd situa­ția grea prin care trece țara, răs­pund prin fapte înflăcăratei Che­mări a Frontului Unității Socia­liste. Duminică, in multe unități economice, s-a lucrat. Muncitori, ingineri și tehnicieni, conștienți că fiecare oră de lucru peste tim­pul normal reprezintă producție în plus, contribuție la redresarea economiei naționale, au desfășu­rat schimburi suplimentare. La Uzina de construcții de ma­șini din Reșița, au venit dumini­că la locurile lor de muncă 7287 Salariați, realizînd o producție de ...100.000 lei. Minerii de la I.M. Bocșa au lu­crat duminică în trei schimburi, realizînd producția unei zile nor­male. Colectivul secției de con­strucții metalice de­ la U.C.M.M.A. Bocșa a lucrat în două schimburi, iar cel al fabricii de cherestea în trei schimburi. La U.E.I.S. Boc­șa, s-au prezentat la schimb 523 muncitori, realizînd o producție de 195.000 lei, iar la I.C.M.M. Re­șița 452 constructori — cu tot timpul nefavorabil — au efectuat lucrări în valoare de 173.000 lei. Eforturi. Muncă suplimentară, răspundere majoră în munca de fiecare zi, grijă pentru, țară și e­­conomia ei. Ce poate fi mai no­bil decît ceea ce fac azi oamenii României 7. Schimbul trei întârziat nn a Duminică seara. In jurul auto­buzului staționat în centrul satu­lui G­î­r­l­i­ș­t­e, muncitorii din schimbul de noapte stau adunați piscuri, piscuri. Pe fețele lor se citește îngrijorarea și nerăbdarea. Se apropie ora de plecare și șofe­rul Ion Bîrțu nu era prezent, ca de obicei, să-și controleze mașina. E plecat la telefon, pentru a cere Autobazei Reșița să se trimită o autodubă, singura care ar putea străbate șuvoaiele dezlănțuite ale Carașului. La ora 4, cînd a tran­sportat schimbul de dimineață, pe porțiuni mari de șosea între Lupac și Gîrliște, apa se ridica aproape la un metru, întreaga luncă a Carașului era transformată intr-un șuvoi tulbure și amenin­țător. în sfîrșit, Bîrțu apare, a­­saltat de întrebări. — Nu putem primi autoduba, de altfel e și prea tîrziu. Vom pleca tot cu ăsta — și arătă spre autobuz. Apoi, coborînd glasul, adăugă: O fac pe răspunderea mea. E ora 20,45. Muncitorii urcă grăbiți în cursă și pornim. In lu­mina ștearsă a apusului, zărim cîmpuri inundate, apoi în apro­pierea Carașului, la Podul Morii, șoseaua transformată într-un MARIUS POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) iar Orientarea școlară și profesională corelată cu cerințele vieții! In etapa pe care o parcurgem, caracterizată printr-un impe­tuos ritm al evoluției științei și tehnicii, al domeniilor social-cultu­­rale, menirea școlii de a pregăti elevi pentru viață îmbracă for­me complexe. Se cer îmbinate armonios aspirațiile miilor de tineri prinși în procesul instructiv-educativ cu cerințele actuale și de perspectivă ale economiei naționale, ale culturii noastre socialiste. Ce s-a întreprins în acest sens, în școlile din județul nostru ? Au acțiunile în curs de desfășurare capacitatea de a orienta cât mai bine cu putință, științific, absolvenții școlilor generale de 8 ani și pe cei ai liceelor spre profesiuni pentru care au realmente vo­cație și de care are nevoie dezvoltarea social-economică ? Ci­ da eficient acționează școala, familia, organizațiile U.T.C. și cele de pionieri ? In mai multe unități școlare și, cu deosebire, la Inspectoratul județean de învățământ, ne-am edificat asupra multor măsuri de bun augur pentru problema în dezbatere. — i j­iuiovici siMu in­seamana pen­­tru județul nostru aproape 5.500 de absolvenți — ne spune prof. NICOLAE PÂUNESCU, inspector general la Inspectoratul școlar județean. Firește, fiind atît de re­prezentativ, eșalonul acesta dă satisfacție. Dar cadrele didactice, fiecare slujitor al școlii resimte, pronunțat și răspunderea pentru viitorul celor pe care i-au format, de­­ unde, o intensificare a muncii, în primul rînd în cadrul școlilor, pentru o bună orientare școlară și profesională. Intre măsurile aplicate, sau în curs, de mare însemnătate ni s-a părut constituirea unui coman­dament județean menit să coor­doneze întreaga activitate de o­­rientare — de la cunoașterea ten­dințelor elevilor spre școli post­­generale și pînă la acțiunile des­tinate să determine o informare mai largă a lor și a părinților a­­supra dezvoltării ramurilor eco­nomice, a necesității de cadre pa care acestea le au. Dar tînăra promoție 1970, se bucură și de activități care îi vin nemijlocit în sprijin privind cu­noașterea esenței unor profesiuni prin organizarea, la începutul lu­nii mai, a unor vizite la locurile de muncă din uzine și întreprin­deri, denumite „Săptămini ale porților deschise“. Au fost vizi­tate de către clasele a VIII-a u­­nitățile industriale din Reșița, Caransebeș, Topleț, Bocșa, Oțelu Roșu, elevii reușind să se edifice asupra unor profesiuni industria­le, purtînd discuții cu muncitori de înaltă calificare, făcînd cunoș­tință cu mașini și utilaje, cu teh­nologii de execuție. Paralel, ele­vii din numeroase școli sătești — Obreja, Glimboca, Ramna, Berzo­via, Vermeș, Mehadia, Iablanița — au vizitat uzinele din apropie­re. Este un merit deosebit al or­ganizației județene U.T.C. și a Inspectoratului școlar județean inițierea acestei acțiuni eficienta NICOLAE CATANA (Continuare în pag. a 2-a) J JL

Next