Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-30 / nr. 1725

ANUL XVIII Nr. 1725 ★ SÎMBATĂ, 30 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucră­rile ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi indus­triale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru :«epararea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincina­lului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită, față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Incă de la primele ore, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ia­­lomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine­­ cîmpii întinse. Învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămî­nturile ialomițene, apar pei­­cole, pe cîmpurile pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vii­toarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea­plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sînten­ in­­ fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii a­­gricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție ale cărei pă­­mînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Ma­rin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar general al Mi­nisterului Agriculturii și Silvi­culturii, inginerul Valentin Geor­­gescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea aces­tei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe,la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoa­rele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cu­ vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau păm­înt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt de­mult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai pericli­tată. Se lucrează la Gura Sălta­­vei, la fel­ la Țipirigelu, la Repe­­joru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află to­varășul Nicolae Ceaușescu acos­tează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragos­tea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvin­te de îmbărbătare, elogiindu-le e­­fortul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaș­tere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate in continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care a­­jută la înălțarea digului, genera­lul maior Gheorghe Briceag, pre­zintă secretarului general al parti­dului, un scurt raport în care su­bliniază voința de neclintit a os­tașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l în­tâmpine. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Comi­tetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vizite­ze Combinatul de hîrtie și celu­loză. Prin intermediul unei ma­chete oaspeții sunt informați des­pre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea (Continuare in pag. a 6-a) proiectată — 50 000 tone celulo­ză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnă­torie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică l­uarea neîntîrziată a unor măsuri energice pent­u a se organiza mai bine pr­cesul de producție, a se folosi mai judi­cios forța de muncă, a se gos­podări mai bine utilajele, mate­ria primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străba­te principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu con­ducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă­­ căldură de populația orașului care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Com­lunilor­ Român­­, pen­tru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții a­­supra calității produselor și preo­cupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre e- IN CUPRINS • „Urmele dacilor“ • Baladă despre Valea Trandafirilor (pag. a 2-a) • Mersul trenurilor - Stația Reșița Sud­­(pag. a 3-a) O cerere, scrisă cu inima Printre alte multe acte, la IM. Anina a sosit o cerere, care in mod deosebit a atras atenția conducerii întreprinderii. O ce­rere din ale cărei rînduri sim­ple se desprinde un gest de sinceră solidaritate și adincă demnitate umană. Este semnată de Nicolae Ar­­ioca de la secția de șamotă a întreprinderii miniere Anina, care solicită ca întreg salariul său de pe luna iunie să fie vi­rat în­ contul 2000, pentru aju­torarea sinistraților. „Cu inima și gîndul alături de cei ce au înfruntat furia apelor revărsate și au suferit de pe urma îngrozitoarei cala­mități, doresc să aduc și eu modestul meu ajutor“ — așa și încheie cererea semnatarul­ui. Cuvinte simple, dar care, prin semnificația lor, primesc măreția unui adevărat simbol. Caravană spre zonele inundate. PENTRU REFACERE ȘI NORMALIZARE ÎN FIECARE ÎNTREPRINDERE, LA FIECARE LOC DE MUNCĂ, EFORTURI ÎNZECITE! Planul pe cinci luni a fost îndeplinit Ca urmare a realizărilor dobîndite lună de lună de toate unitățile industriale din județ, ieri a fost îndeplinit, înainte de termen, planul producției globale industriale ce revenea județului Caraș-Severin pe primele cinci luni ale anului. In această perioadă, au fost date în plus economiei naționale față de sarcinile la zi, 200 tone cocs pentru furnale, 6000 to­ne fontă, 5300 tone oțel, 4700 tone laminate finite, aproape 1700 tone cărbune, precum și cherestea, mobilă, și alte impor­tante cantități de produse. Față de realizările corespunză­toare din perioada respectivă a anului trecut, s-a înregistrat o creștere a producției globale industriale de aproape 9 la sută. ★ ★ ★ Din calculele făcute ieri, reiese că Uzina constructoare de mașini din Reșița și-a îndeplinit cu trei zile înainte de termen prevederile pe cinci luni la producția marfă. Acest succes al constructorilor de mașini reșițeni se datorește activității pline de avînt a mun­citorilor, tehnicienilor și ingine­rilor, care încă din prima decadă a anului au căutat să-și depă­șească sarcinile ce le reveneau. Continuând, decadă cu decadă, să-și sporească zestrea de produ­se, colectivul uzinei a avut după patru luni un avans de două zile. In luna mai, în toate secțiile u­­zinei întrecerea Cunoaște o am­ploare și mai mare. Hotărîți să-și sporească mereu contribuția la diminuarea efectelor provocate de calamități, constructorii de mașini și-au triplat angajamentele, pre­­conizînd totodată și măsurile ca­re să faciliteze realizarea lor. Abnegația cu care se lucrează în secții a făcut posibil ca în ul­timele zile să se obțină însemna­te sporuri de producție. Calculele estimative arată că în luna a­­ceasta se va realiza o producție globală cu 10 milioane lei mai mare decât în luna aprilie. Trans­pus în produse, aceasta, înseam­nă mai multe motoare electrice, mai mult utilaj pentru industria metalurgică și chimică, mai mul­te piese­ de schimb, precum și accelerarea livrărilor pentru Por­țile de Fier. Pod­ni. Pe traseul căii ferate Plouă. Plouă neîncetat de a­­proape trei săptămîni. Cursurile de apă au ieșit din matcă. Apele s-au năpustit și asupra unor zo­ne ale județului Caraș-Severin. La plecarea spre Oravița știam doar că linia de cale ferată e în­treruptă la Dobin. Urma să fa­cem transbordare. Am ajuns la locul cu pricina in jurul amiezii. — Apa e mai rea ca focul, îmi spune inginerul ceferist Vasile Dobrițescu, șeful secției „L“ — Reșița. Se infiltrează pe unde nici nu crezi. Așa a făcut și aici. U­­neori se formează în subteran un adevărat șuvoi și atunci terenul devine instabil. De veghe la asigurarea efectuă­rii transporturilor în condiții de siguranță deplină, organele C.F.R. au sesizat la timp pericolul. Cir­culația a fost oprită încă la 23 mai și de atunci se lucrează zi și noapte. Mulți dintre cei cu tîrnăcopul sau lopata în mină sunt salariați ori specialiști ai C.F.R. Singuri n-au putut face față ce­rințelor. Le-au venit în ajutor militari ai forțelor noastre arma­te, membri ai gărzilor patriotice, precum și un mare număr de să­teni. Privesc în vale săpătura de sub șine. E o adevărată prăpastie, a­­dincă de mai mulți metri. Fieca­re știe că orice oră de prelungi­re a timpului in care transportul mărfurilor și altor bunuri mate­riale stagnează, reprezintă o pier­dere pentru economia națională, pentru noi toți. De aceea își mo­bilizează la maximum forțele. Au fost aduse mari cantități de pia­tră și lemn de construcție. S-a făcut și o instalație provizorie de iluminat. Ore de muncă și dăruire. Rana ivită in trupul căii ferate trebuie grabnic vindecată... VIOREL BOARIU Ședința lărgită de lucru a biroului Comitetului județean de partid Ieri, într-o ședință de lucru a biroului Comitetului județean de partid, la care au fost invitați secretarii comitetelor orășenești de partid și reprezentanți ai principalelor unități economice, au fost analizate și stabilite o serie de măsuri privind felul cum or­ganizațiile de partid și conducerile întreprinderilor industriale s-au preocupat de reducerea cheltuielilor materiale de producție și creș­terea gradului de utilizare a mașinilor, precum și stadiul de reali­zare a planului de investiții pe primele patru luni, măsurile ce se impun în vederea respectării graficelor de execuție și a termene­lor de punere in funcțiune In partea a doua a ședinței s-a analizat stilul și metodele de muncă ale Comitetelor orășenești de partid Bocșa și Oțelu Roșu cu comisiile pe probleme. Un aport însemnat la clarificarea unor probleme, la indicarea unor măsuri care, aplicate, să ducă la înlăturarea lipsurilor sem­nalate, și-au adus-o prin cuvîntul lor tov. Iosif Stolojescu, Con­stantin Savu, Ion,Sfercocia, Ion Geană, Sigismund Ilorosth și alții. In încheiere, tovarășul Ilie Făsui, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, după ce a evidențiat rezultatele bune obținute in economia județului în primele 4 luni, a atras atenția că în multe unități există încă rezerve de producție care nu sunt valorificate suficient. Astfel, s-a arătat că mai silit multe mașini și utilaje care nu lucrează la capacitate, sunt încă numeroase ab­sențe și învoiri, slabă organizare, risipă de materiale, rebuturi etc. S-a dat indicația ca fiecare organizație de partid și conducere de unitate să ia măsuri pentru eliminarea acestor neajunsuri, să se găsească noi mijloace pentru ca oamenii muncii din județul nostru să-și aducă un aport mai substanțial la diminuarea pierderilor su­ferite de avuția națională în zonele calamitate. Manifestări de ajutor tovărășesc 28 mai 1970. La Comandamentul județean, telefoanele sună continuu. Se transmit situații, se dau cifre. Din Herculane, Anina, Caransebeș, Oravița ori din alte localități, se anunță câte alimente, articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic au fost donate de populația județului Caraș-Severin pentru sinistrați, statistica bunurilor expediate spre zonele calamitate, se comunică Totalitate, bunurile donate prin centrele de colectare din județ pînă la 28 mai, se ridică la 53.610 kg griu, 113.281 kg porumb, 20.591 kg fasole, 35.849 kg cartofi, 7.977 kg slănină, 1.260 kg untură, 9.286 kg brînză, 72.210 ouă, 7.705 kg făină de grâu, 7.570 kg de porumb și multe alte produse. Numărul articolelor de îmbrăcăminte și lenjerie, cel al obiecte­lor de uz casnic, donate de către locuitorii județului nostru pentru populația sinistrată, de asemenea, confirmă înțelegerea profundă a situației în care se află locuitorii zonelor inundate. S-au colectat pînă la 28 mai 74.971 articole de îmbrăcăminte pentru femei, 44.411 pentru bărbați, 101.519 pentru copii, 10.433 articole de lenjerie și 11.099 articole de uz casnic, impresionante și solidaritate civică In contul C.E.C. 2000, locuitorii județului Caraș-Severin au depus pînă ieri 1037954 lei din care: “ 269,119 BOZOVICI ORAVIȚA - 95.148 pn IF TFN A BOCSA - 59.0« BERZASCA - 22.501 plRLIUG SASCA MONT. — 19.499 VÄLIUG 18.238 13.540 13.021 10.767 Ofranda omeniei i Zguduiți de calamitatea a­­l T bătută asupra unor județe ale­­­­ țării, oamenii muncii din ju­­­­­­dețul nostru poartă mn­inimi o ^ ’ mare durere și o unanimă do­­­­­­rință de a ajuta, de a fi de fo­­­ i los, de a contribui cu toată­­­­ ființa lor la recuperarea pier­­­­­­derilor. O mărturie elocventă, ’ i ^ din miile de mărturii existen­­­­te, o constituie și gestul l * impresionant al muncitoarei } \ PAULINA EGRI, sudor la 1 i I.J.C.M. Dinsa a aflat din zia­­­­­­rul „Scînteia“ că familia mun­ i­­­­­citorului Ioan Toth, de la fa­­­­brica de cărămidă din Satu -­­ Mare, care numără 15 copii, i - a rămas fără adăpost, casa­­ 1 fiindu-i distrusă de puhoaie.­­ 1 Pentru a veni în a­cestei familii greu ajutorul a- l încercate. ’ 1 Paulina Egri i-a donat mobilă ț­i pentru un dormitor complet. 1 * Gestul ei de profundă ome­­­­­­nie, exprimă căldură sufleteas­­c­­­că, impresionînd prin genera­­l *­zitale. ^ O importantă alunecare de teren provocată de ploi a avut loc în noaptea de 28 spre 29­­ mai Și ,pe, traseul de cale­ ferată din zona Teregova-Armeniș­ oprind complet circulația tre­nurilor. Comandamentul jude­țean de apărare împotriva inun­dațiilor a mobilizat de urgentă importante forțe (inclusiv osta­și ai forțelor armate) care au înlăturat grabnic avaria. Spre dimineața zilei de ieri, în jurul orei 4, calea ferată a fost re­deschisă circulației. Punctul de incidenta Cititorii mai rețin, poate, știrea concisă care — nu cu mult timp în urmă — consemna că la U.C.M.M.A. Bocșa s-a finalizat, înainte de termen, uzinarea suprastructurii metalice destinată po­dului de peste Dunăre, de la Giurgeni — Vadu Oii. Prezent în a­­cele zile printre bocșeni, reporterul s-a străduit să sesizeze, din­colo de eveniment, istoria faptelor care au generat succesul. S-au interesat mai puțin aspectele tehnice, și mai mult oamenii, înainte de toate, a reflectat la condiția întrutotul excepțională a celor ce, de-a lungul ultimului an, au dus — la propriu — pe ume­rii lor greul răspunderii pentru calitatea acestei lucrări de im­portanță națională și în egală măsură pentru prestigiul uzinei. PRIVIND RETROSPECTIV, un lucru apare astăzi evident: co­lectivul acesta se întîlnea prima dată cu o lucrare de asemenea proporții. — Impresiona — mărturisește inginerul Ion Potra, șeful servi­ciului tehnic — conturul general, peste 5300 tone de construcție metalică sudată, cu o lungime to­tală de 744 metri. Autentic u­­nicat­­ .e Prin complexitatea și exigențe­severe sub semnul cărora urma să fie rea­lizată, ea de­pășea cu mult datele experi­onțele experi­enței uzinei, de pînă acum un an. Primul prag ce urma să fie trecut era, deci, acesta, înțelegerea exac­tă a dimensiunilor efortului solici­tat. Un efort care nu se putea dez­volta pe o singură direcție sau nu­mai la o verigă oarecare a uzinei, ci trebuia să cuprindă radial între­gul colectiv, să vizeze multiple laturi. In punctul de incidență între puterea virtuală a oameni­lor și necesitatea de a se adapta la cerințe și condiții deosebite, la perspective noi, s-a născut un fe­nomen singular în biografia uzi­nei : creșterea profesională rapi­dă. Este vorba de o creștere se­lectivă, la scara unui colectiv, de la lăcătuș sau sudor pînă la ingi­nerul de concepție. Firește, nu s-a pornit chiar de la o cotă zero. Decenii de activi­tate în domeniul construcțiilor metalice precedaseră această sar­cină. Pentru realizarea lucrării, u­­zina bocșeană dispunea­, de ase­menea, de un maldăr de proiec­te riguros întocmite, care eviden­­țiau minuțios caracteristicile fie­cărui element al podului. S-ar pă­rea că nu i-ar fi rămas nimic alt­ceva de făcut compartimentului de concepție, decit să le descifre­ze și să determine punerea lor in practică Cu toată precizia lor, proiectele nu erau insă decit a­­bia un reper. In acel moment in­cipient — cînd deseori eșecurile se îmbinau cu satisfacțiile — a apărut o a doua problemă: gă­­sirea unor ase­menea tehnolo­gii care să per­mită o sudare perfectă. De re­zolvarea ei de­pindea execuția în termen și de calitate superioară a lucrării. Narate, lucrurile pot să pară simple. La urma­ urmnei, ar avea dreptul să zică cineva, uzina dis­punea de o întreagă literatură teh­nică, se bucura de sprijinul per­manent al proiectantului, al spe­cialiștilor. Numai că una este previziunea teoretică, și altele circumstanțele concrete de fabri­care a unui produs. Prelucrând proiectele, cristalizînd tehnologia de lucru, grupul de concepție condus de ing. Constantin Simu — grup constituit special — ca și inginerii uzinei, s-au izbit de aspecte nemaiîntîlnite pînă atunci. Aveau la indemînă un material pretențios: oțeluri slab aliate cu granulație fină, de fabricație ro­mânească. Tehnologia, mijloacele și metodele de lucru trebuiau a­ T. JUBJICA (Continuare in pag. a 2-a) REPORTAJ

Next