Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-31 / nr. 1726
Poem pentru Mlădiță umană a viitorului, copilul își are o zi a lui pe an. Dar, poate că ea reprezintă doar un simbol al permanenței. Copilul a devenit in anii socialismului ființa în fata căreia s-au deschis larg porțile bucuriei, ale luminii și împlinirii ca om. A venit această primăvară furtunoasă, care a împrumutat chipul celei mai mohorite toamne, pustiind chipuri și case. Și in această înfruntare cu forțele oarbe ale naturii, omul s-a gindit intîi la copii. Din autoamfibie s-a întins mina aspră a soldatului spre copilul cu cilionți și ochii aceia mirați, plini de speranță. Șoferul de pe autocamion a pus cu grijă ghiozdanul în cabină. Va reîncepe școala curind. Doctorița aceea firavă la trup, ce n-a dormit de trei nopți, veghea la căpătâiul puiului de om pe care apa rece și dezlănțuită l-au aruncat în ghiarele bolii. Pretutindeni, oamenii s-au gindit intîi la copii. I-au salvat și i-au dus la adăpost. Copiii au înțeles gravitatea momentului, și s-au aplecat din nou asupra caietelor. Au înțeles din eroismul părinților, din neistovita lor încleștare cu furia apelor, că omul va învinge. Și în acest anotimp al încercărilor, pe pămîntul fecund al omeniei s-a înălțat din nou floarea atît de frumoasă a prieteniei. Copiii s-au gîndit la copii Mulți copii de pe toate meleagurile patriei au privit cu emoție la spectacolul trist al puhoaielor ce au distrus semănături și au devastat biblioteci. O fetiță care abia a învățat alfabetul, vorbea într-o seară cu păpușa: „De mîine ne despărțim /" Pe obrazul ei fraged au apărut lacrimi. Cînd a însoțit-o pe mămica la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistrați, a întins și ea păpușa în tăcere. Nu a vorbit, dar gestul ei a umplut sala de emoție. A făcut și ea ceva pentru o fetiță de pe malul Someșului sau al Mureșului. Cu o caligrafie ca de sfirșit de an școlar, mii zeci de mii de elevi au așternut mesaje de prieteni necunoscuți. Din pușculițe sau de pe carnetele de C.E.C. ale copiilor s-au vărsat bani în contul 2.000, obol tînăr la vindecarea rănilor. A răsărit soarele peste țară. Apele s-au retras. Orașele și satele își reiau, treptat, înfățișarea dinaintea zilelor de potop. Chipul copiilor este senin, ca un cer de sărbătoare a primăverii. Și lumina aceasta își trage seva din inima mare, vie și nemuritoare a partidului, părintele copiilor din patria noastră, copilărie Calitatea concentratului - obiectiv major Construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, impune ritmuri înalte de creștere a producției industriale, ridicarea continuă a eficienței economice, prin îmbunătățirea permanentă a calității produselor, concomitent cu reducerea prețului de cost. In acest context, întreprinderii miniere Moldova Nouă îi revine o sarcina importantă, aceea de contribui într-o măsură din ce în ce mai mare la dezvoltarea bazei materiale pentru industria electrotehnică și chimică din țara noastră. Avînd în vedere aceste cerințe, și beneficiind de un sprijin financiar deosebit din partea statului, colectivul de muncă din întreprindere a găsit în permanență resursele materiale și umane necesare prin care s-a putut asigura dublarea capacității de producție în anul 1969 (față de 1966) și menținerea în continuare a unor ritmuri ridicate de producție, astfel încît, în 1975, valoarea producției marfă, să fie de peste șase ori mai mare decît cea realizată în 1966. Paralel cu creșterea cantitativă a activității, cea calitativă a cunoscut in toți acești ani o dinamică continuu ascendentă. Și cînd spunem aceasta, avem în vedere noțiunea de calitate sub aspectele ei multiple, în viziunea liniilor directoare stabilite în documentele de partid, care se referă deopotrivă la caracteristicile tehnico-funcționale, la latura economică și de eficiență, la posibilitățile de valorificare superioară a tuturor resurselor materiale de care dispunem etc. Noțiunea de calitate în cazul întreprinderii miniere Moldova Nouă, nu se referă doar la conținutul în substanțe utile al produselor obținute (așa cum în mod obișnuit se consideră), ci și la îmbinarea armonioasă a acestuia cu extracția în metal, consumul de materiale și manoperă etc. Concretizînd aceste aspecte, se cuvine să arătăm că în 1970, conținutul în substanță utilă al concentratelor este superior cu 11,3 la sută, celui obținut în 1966. Valoarea produselor obținute dintr-o tonă de minereu, bunăoară, este superioară cu 7,2 la sută, iar cheltuielile pentru prelucrarea unei tone de minereu au scăzut cu 30,1 la sută, ceea ce reprezintă, la nivelul producției din acest an, o valoare de peste 19 milioane lei Mobilizarea resurselor interne a fost în anii trecuți însemnată. Dar în anii care urmează aceasta trebuie să fie și mai largă, mai fermă și mult mai eficientă. în această direcție, pe linie organizatorică va trebui să se folosească toate pîrghiile în măsură să înlăture deficiențele existente. Arătînd că pînă acum sectorul de preparare și-a realizat în mod conștiincios sarcinile de producție, vreau să subliniez că cele care ne revin în viitorul plan cincinal, sînt mult mai mari, dar în același timp și mobilizatoare. Tmi exprim convingerea că, printr-o organizare a muncii mai chibzuită în fiecare sector de activitate, sarcinile ce ne stau în față pot fi duse la îndeplinire în Ing. LAZÁR PLĂCINTĂ șeful secției flotație de la I.M. Alpido va Nova (Continuare in pag. a 3-a) Cocarde de Ziua copilului Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie a.c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul C.E.C. 2 000. ÎN INTERIOR : O SITUAȚIA HIDROMETEOROLOGICÃ O LITERATURÄ-ARTÄ-CULTURÄ Q MERSUL TRENURILOR (Stația Caransebeș) ANUL XVIII NR. 1726 DUMINICĂ, 31 MAI 1970 4 PAGINI 30 BANI Pentru refacere și normalizare Muncă intensă, producții sporite peste prevederile la zi Cu planul pe cinci luni îndeplinit prin eforturi susținute, muncitorii forestieri din județul nostru se străduiesc să sporească producția pentru a contribui și în acest fel la diminuarea pierderilor suferite de economia națională în urma inundațiilor. Ca un prim succes in această amplă mobilizare de forțe, poate fi consemnată îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe cinci luni, pe întregul combinat. Calculele făcute pînă ieri arată că C.E.I.L. Caransebeș a depășit planul acestei perioade la producția globală cu opt milioane lei, iar la producția marfă cu patru milioane lei. In aceste cinci luni au fost realizate peste prevederi 400 mc cherestea de fag, 450 mc cherestea de rășinoase, 1.500 mc bușteni de stejar, mobilă în valoare de 1,7 milioane lei. La acest succes colectiv și-au adus o contribuție substanțială muncitorii, tehnicienii și inginerii de la unitățile de exploatare și industrializare din Caransebeș și Bocșa, precum și C.I L. Caransebeș, PORNIND DE U O EXPOZIȚIE Vineri, la secția „Metaloplast” a întreprinderii județene de industrie locală, a avut loc vernisajul unei expoziții de lucru cu produse ale industriei locale ce urmează a fi omologate și livrate pieței pînă la sfîrșitul acestui an și în cursul celui viitor. Au participat conducătorii secțiilor de producție din cadrul I.I.L. și reprezentanți ai organizațiilor comerciale din județ. Asupra exponatelor s-au purtat discuții ample. Reprezentanții comerțului au făcut observații asupra calității produselor, gradului de utilitate și, în raport cu acestea asupra prețului de desfacere, care in multe cazuri, în comparație ex. produsele realizate de întreprinderi similare din țară, este mai mare. Așa este cazul garniturii de mobilă tip ..Modest* executată de către secția „Granitul* Oravița. Cu toate că prezintă unele avantaje, nu întrunește condițiile pentru a fi vîndută cu 3.000 lei, avînd în vedere numărul mic de piese ca și faptul că nu prezintă interes deosebit față de produsele asemănătoare din comerț. Și asupra garniturii de bucătărie ..Pitic", expusă de aceeași secție, sau ridicat obiecții. Avînd aspectul unui raft inestetic, cu spațiu util mic—nu se încadrează la* 1 * * * V prețul propus de 985 lei. Nejustificat este și prețul cuieului pom, realizare a secției „Tehnelemn“ Caransebeș — 249 lei. are, în comparație cu tipul existent în comerț, este mult prea mare. Argumentul reprezentanților firmei producătoare că multe operații se execută manual, nu poate fi acceptat, mai ales în situația cînd asemenea bunuri sunt executate cu mijloace mecanizate în alte unități care pot asigura cerințele pieței. Optica aceasta de a produce anumite obiecte de uz casnic cu orice preț, credem că este greșită. Aceasta cu atît mai mult, cu cit, se pare, tovarășii de la întreprinderea de industrie locală nu cunosc în suficientă măsură cerințele de consum ale populației. Considerăm că ar fi util pentru I.I.L. să expună produsele în cauză intr-un loc de afluență a populației, să poarte discuții cu vizitatorii asupra gradului de utilitate, aspectului, in funcție de acestea să facă îmbunătățirile ce se impun și abia după aceea să treacă la producerea in serie a bunurilor. Bine executată — în raport cu alte produse — ni s-a părut masa de televizor tip „Silvia“ realizată de „Tehnolema“ Caransebeș, cu toată dimensiunea exagerată. Cuierul de perete prezentat de către „Metaloplast" Reșița comportă discuții și asupra prețului și asupra aspectului. În acest sens, credem că producătorii vor ține cont de opiniile celor prezenți la expoziția de lucru. De asemenea, în aceste cazuri este bine ca reprezentanții comerțului să fie mai exigenți, să nu contracteze pentru desfacere decît produsele care concordă cu cerințele populației, cu exigențele cumpărătorilor, A. FELIX Confirmarea priceperii O comunicare telefonică sosită la U.C.M.R. din partea directorului Uzinei din Roman, informează că laminorul de țevi de 6 țoli executat în întregime de colectivul secției mecanică mijlocie și ușoară a uzinei reșițene, a intrat în probe tehnologice și dă rezultate bune. Probele la cald s-au desfășurat în bune condiții. Acest lucru confirmă odată în plus talentul și îndemînarea colectivului de la S.M.M.U., hotărit ca și în lunile ce urmează să muncească neobosit pentru a depăși sarcinile ce-i revin pină la sfîrșitul acestui an. Sus, pe platforma cuptoarelor Martin de la Combinatul 1 siderurgic Reșița, răsună, la intervale, bubuituri. Podeaua s trepidează și oamenii se părtează pentru a preveni de- eventualele accidente. Se repară un cuptor și se dislocă sguția cu dinamită. Muncitorii își văd de ale lor impasibili. Priveau atent la cuptoare. Pro spriu-zis, nu se întimpla nimic „deosebit“ Focurile ardeau la fel de intens iar macaraua nu- l cârca tocmai la 4, în timp ce la 1, în interiorul incandescent, proaspăt eliberat de limba de foc a șarjei, se imit praștia dolomita. Din cînd in cînd, cîte unul se apropia de gura cuptorului, și, cu mina 1 la față, ca să se apere de doi goare, privea cu atenție zbate- I San i oua sim I în contul C.E.C. 2000, locuitorii fsst depus pînă ieri 1.0BS.4Q5 lei din care s . REȘIȚA 274.655 OȚELU ROȘU 38.340 § 1 CARANSEBEȘ 163.117 ANINA 30.963 § $ ORAVIȚA 97.148 MOLDOVA N. 12.795 € $ BOCȘA 76.594 B. HERCULANE 12.617 $ £.............. $ Un nou transport spre Satu Mare județului Caraș-Severin au . Recent, din județul nostru a pornit o coloană compusă din 9il| .II|I •încărcătura, 78.244 articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic donate de către cetățeni pentru sinistrații din aceasta parte a țării. De la depozitul central din municipiul Reșița, 5 mijloace de transport au încărcat 8931 articole de îmbrăcăminte pentru femei, 5915 pentru bărbați și 11.540 articole de Îmbrăcăminte pentru copii. Din Anina, au pornit spre Satu Mare două mașini cu peste 7000 articole de îmbrăcăminte și cu 137 obiecte de uz casnic. Și încărcătura din Caransebeș a fost substanțială. Din depozitul central în care s-au colectat articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic din localitățile din jur, au fost expediate spre Satu Mare un număr de 2250 articole. Bocșenii și locuitorii comunelor din jurul orașului au trimis fraților lor din Satu Mare un număr de 3 331 obiecte de îmbrăcăminte și uz casnic. In total, din, județul Caraș-Severin au fost expediate populației din Satu Mare și Arad un număr de 257.550 articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic. La centrele de colectare, activitatea continuă. U.C.M. Reșița. Se strunjește un nou rotor pentru turbină. Foto: P. DUMITRESCU [UNK] [UNK]&■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] narativ, pentru stăvilirea apelor la 15 km de Galați. Ore fierbinți vrea metalului. Una din porțile cuptorului se deschide, prim- topitorul introduce un enorm polonic, mestecă puțin și scoate intr-o jerbă de scîntei proba pentru laborator. Inginerul Mihai Gross, șeful sectorului I cuptoare, îmi împrumută pentru puțin timp cadranul din sticlă de cobalt și am în acele momente viziunea unei imensități lichide zbuciumate de o ploaie cu bășici, așa le-am văzut la televizor, cum arproape zilnic în aceste săptămini de urgie lichidă pe întinsul mănoaselor cîmpii ale țârii. Poate asociația de idei V nu e cea mai potrivită. In momentul acela însă, mintea I m-a purtat de pe întinsul clocotitor al apelor, la clocotul asemănător al oțelului. Acolo clocotul distrugerii, aici clocotul refacerii. Un sunet de clopot mă „readuce“ pe platou. Se apropie șarja. Clipa aceea in care masa incandescentă de un auriu arzător își face locin jgheabul de scurgere și se prăvălește vertiginos în cupa I de recoltare, îi încă pe muncitorii emoționează obișnuiți , cu experiența atîtor și atîtor s șarje. Alte 250 tone de oțel i - au luat drumul refacerii. „Cu cit faci mai repede ajustarea cu dolomită, necesară recondiționării, căptușelii cuptorului după fiecare șarjă, cu I atit realizezi mai multe, tone peste plan“ — îmi spunea, privindu-și cuptorul, pitonii Vasile Mocea, prim-to„Cinci minute economisite inseamnă 30 de tone de metal in plus“ îl completă colegul său, I “ Petru Radu. Dar pînă la atingerea rezultatelor excepționale ce se înregistrează cotidian aici, este nevoie de înaltă pricepere și S de a ști să vezi metalul care Se coace la temperaturi înalte de VASILE BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) v