Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)

1970-08-07 / nr. 1784

ANUL XVIII Nr. 1784 VINERI, 7 AUGUST 1970 4 pagini, 30 bani 1 spori pronit muncii - calea principala de creștere a producției industriale Adunările generale ale sala­riaților, care au loc în aceste zi­le în întreprinderile industriale, își consacră o mare parte din dezbateri raționalizării consumu­lui de muncă, ca una din premi­sele importante pentru obținerea unei înalte productivități a mun­cii. Orientarea este cît se poate de bună dacă avem în vedere că sporul de producție în 1971 tre­buie realizat aproape în întregi­me numai pe această bază. Ex­­primînd în modul cel mai veri­dic, sugestiv­­ și sintetic eficiența cu care este cheltuită munca so­cială, productivitatea muncii constituie — după cum se știe — factorul hotărîtor al creșterii e­­conomice, al dinamismului gene­ral al industriei românești. Experiența primelor șase luni ilustrează convingător efectele pe care le are această orientare: în­­tîi, întreaga producție suplimen­tară realizată de industria jude­țului in semestrul Încheiat se ba­zează pe depășirea productivită­ții muncii. Deci n-a fost necesa­ră o angajare suplimentară de forță de muncă, în al doilea rînd, au fost reduse substanțial chel­tuielile materiale, in condițiile creșterii salariului mediu. Un e­­xemplu edificator în acest sens îl oferă U.C.M.M.A. Bocșa, unde productivitatea muncii a crescut cu 1 la sută, salariul mediu plani­ficat cu 0,8 la sută, iar economiile la prețul de cost se apropie de 600 000 lei. Și asemenea exemple sunt multe. Ele reflectă participa­rea masivă și nemijlocită a tu­turor oamenilor muncii la condu­cerea activității economice și — pe această bază — la fructifica­rea și amplificarea cu maximum de randament a experienței do­­bindite în direcția folosirii chib­zuite a materiei prime și a ma­terialelor, utilizării din plin spațiilor de producție, mașinilor, a utilajelor și instalațiilor, a forței de muncă și a timpului de lucru. în acest context, este necesar să reamintim încă o dată orienta­rea de maximă clarviziune și responsabilitate a unor colective de conducere care, cu prilejul adu­nărilor generale, au consultat sa­lariații pentru a spori angaja­mentul luat în întrecere. Succe­sele din prima jumătate a anu­lui au îndemnat colectivele din Centrala siderurgică Reșița să-și majoreze angajamentul cu încă 14 milioane lei, iar unitățile a­­parținind Grupului de uzine Re­șița cu 10 milioane lei. Sunt, credem, argumente edifi­catoare care pledează in favoa­rea mobilizării cu și mai multă insistență a nesecatelor izvoare de creștere continuă a producti­vității muncii, cu atît mai mult cu cit, așa cum a reieșit din dez­bateri, în fiecare întreprindere sunt posibilități de a transforma aceste autentice resurse în și mai multe bunuri materiale. I. Din păcate, la Moldova Nouă, M. Anina, I.C.M.M.R. I.J.C.M. nu sunt încă lichidate di­și­ferite aspecte negative în utiliza­rea mijloacelor tehnice, se mai întîlnesc mari întreruperi în func­ționarea utilajelor, fie din cauza exploatării lor necorespunzătoa­re și reparațiilor accidentale, fie din pricina întreținerii lor negli­jente, a suprasolicitării în anu­mite perioade de muncă în asalt, a nerespectării întocmai a grafi­celor de întreținere și reparații ori a liniei asistenței tehnice în schimburile II și III. La un număr deloc neglijabil de unități se mai irosește și a­­cum o parte însemnată din fon­dul de timp productiv, sub forma învoirilor și concediilor fără pla­tă, a absențelor nemotivate. Noci­vitatea unei asemenea stări de lucruri nesatisfăcătoare — dar în foarte mare parte evitabilă — s-a concretizat într-o pierdere e­­chivalentă cu fondul timpului de muncă a peste 600 de mun­citori; în aceste condiții, nu mai surprinde faptul că se recurge la ore suplimentare. Situația este cu atît­­ mai gravă, cu cît la U.C.M.M.A. Bocșa, U.C.M. Re­șița, indicele de utilizare a tim­pului de muncă este inferior ce­lui atins în perioada corespunză­toare a anului trecut. Deși ra­ționalizarea consumului de mun­că este cunoscută ca o premisă a creșterii productivității muncii, ca VASILE MIII economist (Continuare în pag. a 3-a) k Din cuprins Comisiile de judecată — expresie a democrației cooperatiste Între saitul calitativ și necesitatea a­­dîncirii căutărilor FOTBAL: Programul turului campionatu­lui diviziei B Lmig 8 NOI OBIECTIVE INDUSTRIALE DATE ÎN FUNCȚIUNE De la începutul anului și pînă în prezent în cadrul mai multor întreprinderi din județ au fost construite și date în funcțiune noi obiective industriale, creîndu-se astfel condiții mai bune de lucru și, totodată, de realizare a sarci­nilor de plan. La U.C.M.M.R. Bocșa, spre e­­xemplu, constructorii de obiecti­ve industriale de la U.C.M.M.R., au predat beneficiarului hala pen­tru construcții metalice grele, precum și centrala termică, iar la Uzina de construcții de mașini Reșița, au realizat și predat in­stalația de impregnare în vid a bobinelor pentru diferite tipuri de motoare electrice. De aseme­nea, la combinatul siderurgic re­­șițean, a fost dată în folosință pasarela de la Fabrica de produse refractare și s-a încheiat prima etapă la lucrările de supraetaja­re a grupului social de la oțelă­­ria Siemens Martin­­ ga 1944 ,, I­I 1970 Minerii au motiv să fie veseli, și azi și-au îndeplinit planul. Foto : P. DUMITRESCU De la Ministerul Invățămîntului In întreaga țară se fac pregătiri in vederea redeschiderii școlilor. Aducînd cîteva elemente noi, anul școlar 1970 — 1971 va marca un progres pentru învățămîntul de cultură generală și liceal. Astfel, cu începere din toamna vor fi cuprinși în școală toți copiii care pînă la data de 15 sep­tembrie împlinesc vîrsta de 6 ani. Concomitent, continuă trecerea la învățămîntul general de 10 ani, acțiune începută cu bune rezultate în anul școlar trecut. Funcționarea pentru prima dată a clasei a X-a, din cadrul școlii generale obliga­torii, va fi corelată cu o creștere substanțială în ceea ce privește cuprinderea absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a în așa fel nncit să se creeze premisele pentru generalizarea învățămîn­­tului obligatoriu de 10 ani. Noul an școlar va consemna, totodată, mă­rirea ponderii liceelor de specialitate. Ca atare la 15 septembrie își vor începe activitatea 11 noi asemenea licee.­­Finind seama de noii parametrii in care se înscrie învățămîntul in viitorul an școlar, m­inis­­terul de resort a elaborat sau a revizuit 65 de programe școlare. De asemenea, din cele 871 titluri de manuale — preconizate să apară pen­tru noul an școlar — cifră neatinsă pînă acum de Editura didactică și pedagogică în cei 20 de ani de existență, aproximativ 600 de titluri erau editate încă de la începutul acestei luni, iar alte 270 se află sub tipar, intr-un stadiu avansat. Mai bine de 11 milioane de exemplare, din cele 19 milioane de noi manuale, au și fost distribuite. Continuă, în ritm susținut, activitatea pe șantierele construcțiilor școlare, astfel că cea mai mare parte dintre cele 3 200 săli de clasă și alte construcții aferente să-și poată deschide por­țile încă din prima zi a noului an de învățămînt. 1 Carcasa statorului pentru generatorul de 178 MW. Pentru prelucrarea ei, constructorii de mașini reșițeni nu­ cheltuie numai eforturi ci și multă inteligență. iile din cronica marii întreceri CU PLANUL LA EXPORT ÎNDEPLINIT In cele șapte luni încheiate din acest an, în întreprinderile industriale din județ s-a acordat o atenție deosebită îndeplinirii obligațiilor con­tractuale pentru export. Ca urmare, la nivelul industriei județului aceste sarcini au fost depă­șite cu 4,4 la sută. Cele mai bune rezultate le-au obținut Uzina de construcții de mașini Reșița, precum și U.C.M.M.A. Bocșa. De menționat că produsele livrate unor parteneri de peste hota­re au întrunit caracteristicile calitative impuse de beneficiari. ÎNSEMNATE ECONOMII DE MATERII PRIME Reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, ca mijloc principal de spori­re a eficienței economice, constituie una din preocupările esențiale ale siderurgiștilor re­șițeni. Prin adoptarea unor soluții tehnice care pri­vesc îmbunătățirea regimului de elaborare și tur­nare a șarjelor de oțel, de laminare a profilelor ca și prin respectarea mai atenta a disciplinei tehnologice, în cele 7 luni colectivul combinatu­lui siderurgic a realizat o economie de peste 1­000 tone metal. Totodată, consumul de cocs de aprovizionare la furnale a fost redus cu 8,34 kg pe tona de fontă elaborata, iar consumul de minereu la fabrica de aglomerare — cu 39,65 kg. Cerul și pămintul s-au gă­tit de roade. Soarele străluceș­te și răsfrînge in aurul spice­lor frumusețea albăstruiul Es­te o căldură ce-ți lipește că­mașa de piele. Ai fi vrut poa­te să fie liniște, pentru ca să asculți ținu­­tul greierilor. Călătorim de mai bine de o jumătate de oră, instructorul județean Sabin Călin și cu mine, intr-o șaretă care ne hurducă la fiecare denivelare. Cu­ vezi cu ochii griul și „gaiuri“, Lunca Birzavei in toiul muncilor de vară. Tră­pașul ne duce pe locuri care cu două luni în urmă, in patru rinduri, au nămolit sub ape ce bolboroseau vijelios, măturind totul în cale. . Țăranii și-au crezut atunci zădărnicite pla­nurile și roadele trudei lor. Priveau miniați apele galbene, cu urme de ulei, și nu știau ce să facă. Acum au aflat. Au aflat că munca intensă depusă atunci pentru reînsămințare s-a do­vedit spornică. Dar cite sacri­ficii mi s-au făcut pentru a­­ceasta ? — Ne-ați prins tocmai rău. Am terminat recoltatul griu­lui de pe suprafețele cele mai întinse și acum ne străduim ore fierbinți in bat­alia recoltei să-l scoatem și din locurile mai dificile — îmi spune in­ginerul Florian Popa. Suntem in locul cunoscut de localnici sub numele de Un­­ghere, chiar lingă Birzava. Nouă combine sunt intr-un continuu du-te-vino, in spațiul capricios al ariei. Denivelările, numeroasele bălți, și mai ales buruienile care cresc peste tot, creează serioase probleme me­canizatorilor. Munca este in toi, intr-un flux continuu. Combina intră in lan, taie griul, îl selectează, lasă in ur­mă paiele și adună in saci plin ea ce se va coace la toam­nă. — Aplicăm in mod experi­mental o metodă care s-a do­vedit a fi bună: nu mai cin­­tărim sacii direct la arie ca pînă acum, ci am aplicat o greutate etalon fiecare sac și ani de 50 kg pe insemnat-o cu o dungă roșie. Gombiniera va umple sacul doar pină la acea dungă Verificarea se fa­ce ulterior, la sediu. Se econo­misește astfel munca a șase oameni și trei cai, adică apro­ximativ 250 norme la zi. Pe un maldăr de saci bur­dușiți stă o fată De după pă­ Vasile Bogdan 1 Din generație din generație Există ceva care se tran­smite din generație în genera­ție printr-un complex sistem de canale sufletești; greu i-a­ veni cuiva să încerce a defini în numai cîteva cuvinte acest vast și tainic tratat de geogra­fie spirituală de natură colec­tivă. Mărturisesc­ că am încer­cat într-o nuvelă (va apărea în curînd în volumul de proză scurtă „Privind cinematogra­fic"), să surprind momentul psihologic al receptării unei moșteniri de acest fel, dincolo de valorile­­ materiale, în linie directă de la bunic la nepot, totul intr-un cadru etic ce in­ TRIBUNA IDEILOR ia generalizări mult mai cu­prinzătoare....... Profesorul de limba și litera­­­tura română, care aduce în clasă și pune în circulație cărți și reviste de specialitate în concordanță cu subiectul lecțiilor la zi, profesorul de limbi străine care își ia ca a­­liat magnetofonul sau profe­sorul de muzică animator al vieții muzicale a orașului etc., formează doar cîteva exemple de pasiune depășind strict în­datoririle cotidiene. Recent de tot, într-o comu­nă pe unde m-au purtat pașii, am cunoscut un tînăr profe­sor care în fiecare an îi pe elevii de la clasa unde duce o diriginte la un spectacol de operă, de teatru, la muzeu, la o întreprindere industrială im­portantă. Am încercat să sur­prind mobilul acestor acțiuni care ies din cadrul strict al îndatoririlor sale profesiona­le și curînd am atins zona gin­gașă și fierbinte a unei pa­siuni, aceeași care ne face să ne gîndim toată viața cu re­cunoștință și cu emoție la u­­nii dintre dascălii noștri, nu MIRCEA ȘERBANESCU (Continuare in pag. a 3-a) * f JBtr * jnsr * Jtasr ir jm/r * mm? j- «v *■ ***** . însoțind cetățeanul la ghișeu In municipiul Reșița, activități­le de rezolvare a problemelor ce­tățenești au cunoscut, în ultima vreme, o dezvoltare intensă. Mul­te servicii funcționale și-au îm­bunătățit stilul și metodele de muncă cu populația, caută pe ori­ce cale să reducă timpul de aștep­tare, servind prompt cu solicitu­dine cetățeanul care s-a prezen­tat la ghișeu. Există însă și excepții de la regula generală. Fie că este vorba de comportarea funcționarului competent să eli­bereze un­ act, ori de modul de organizare a serviciului respectiv, fie de neajunsuri create în mod artificial de către unii conducă­tori de instituții, asemenea defi­ciențe mai mari sau mai mici, stirnesc nemulțumirea publicu­lui, macină timpul și nervii cetă­țeanului. Ne-am integrat, zilele trecute în rîndurile celor care, la diverse ghișee, solicitau serviciile funcțio­narilor puși să lucreze cu publi­cul. Bune și mai puțin bune, chiar supărătoare în anumite ca­zuri, aspectele constatate cu acest prilej le vom relata in rîndurile care urmează. AGENȚIA DE VOIAJ. — Un bilet pentru astă seară pî­nă la București — am cerut ca­sierului de serviciu. — Nu mai avem ! a venit răs­punsul, pe care de altfel il cu­noșteam, deoarece fusese dat, stereotip și altora, ajunși înaintea noastră la rînd. —­­Nici la vagonul de dormit ? — am­ insistat noi. — Nici! Aflăm apoi că reșițeanul care vrea să călătorească spre Bucu­rești este nevoit să-și planifice plecarea în funcție de data cînd poate obține bilet de călătorie pe C.F.R. Și aceasta, pentru că Ra­pidul 15-16 a fost anulat, trenul accelerat 122 are un singur vagon de clasa I și 3 de clasa a II-a, iar la vagonul­ de dormit sunt nu­mai 12 locuri, destul de puține față de solicitări ! In acest caz, dacă omul are treburi urgente, nu poate beneficia de viteza tre­nurilor speciale, fiind obligat să ajungă cu întîrziere la destinație. Dar nu este singurul aspect ne­plăcut al problemei în discuție, însuși faptul că trebuie să călă­torești cu personalul pe o distan­ță așa de lungă, pur și simplu te înspăimîntă. — Am raportat situația foruri­lor noastre —ne spune Constan­tin Stan, casierul de serviciu — dar ... „DAR“, Aceeași suspensie, pe care omul convins că situația nu este normală o lasă de fiecare da­tă cînd rezolvarea unor treburi depinde de mai marii serviciu­lui în care lucrează. Credem că Direcția regională C.F.R., Minis­terul Transporturilor trebuie să intervină în sensul îmbunătățirii transportului de călători, din Re­șița spre țară, întrucît aici, și va­ra și iarna, acesta nu numai că este anevoios, dar nici nu asigu­ră necesarul de locuri și nici cele mai bune legături cu celelalte trenuri în nodurile de cale ferată. BIROUL SPAȚIULUI LOCA­TIV AL CONSILIULUI POPU­LAR AL MUNICIPIULUI. Ora 12.50. Deși este zi de lucru cu pu­blicul, la ghișeu nu se află nici o persoană. — Comitetul executiv — ne spune Francisc Sultzberger, șe­ful biroului — ne-a fixat un o­­rar bine gîndit. Suntem­ 35 de ore pe săptămînă la dispoziția cetă­țenilor. De aceea la această oră nu ați mai găsit pe nimeni. Cu­­noscînd orarul, oamenii vin în primele ore de lucru, cînd deja se creează, artificial, pentru 2—3 ore, o aglomerație destul de mare. Daca ar veni eșalonat... Să examinăm afirmația inter­locutorului. E știut că cetățeanul vine la ghișeu atunci cînd are timp, are nevoie. Rațional ar fi ca în funcție de această realita­te să se lucreze la ghișeu. Cre­dem insă că, dacă s-ar completa schema biroului amintit (descom­pletată de mai multe luni) situa­ția ar cunoaște o anumită îmbu­nătățire. In primul rînd, verifi­cările pe teren ar fi făcute cu mai multă operativitate, de lucru cu publicul, iar în orele numărul celor care rezolvă problemele cu­rente ar fi mai mare, degrevîn­­du-se ghișeul de aglomerația „artificială“. BIROUL DE COPIAT ACTE AL COOPERATIVEI „PRESTA­REA". Aici, în condiții normale, lucrează 3 dactilografe. Fiind singurul birou de specialitate din municipiu, salariatele au un vo­lum de muncă apreciabil. De aci și graba, uneori, în dactilografie­rea diverselor acte, ceea ce duce la o seamă de greșeli în copiere. In ziua cînd am efectuat noi vizita în birou se găseau doar do­uă dactilografe, cea de-a treia fiind plecată în concediu. Cu o zi înainte,­­ însă, la același birou. I. MUNTE­AN­U V. BÄLTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră

Next