Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-17 / nr. 1818
› 2 ‡ ANCHETA NOASTRĂ Pe 3oi 3 septembrie a.c. ora 20,30. Intenționăm să dansăm în această seară și pentru că la Casa de cultură terasa este pustie (ni s-a explicat ulterior că s-a renunțat la serile de dans pentru că formația casei, „Dixie-band", s-a profilat în ultimul timp pe crearea atmosferei la nunți), de voie de nevoie, ne vedem obligați să intrăm la Ateneul tineretului, unicul loc în care se dansează azi. Nu este multă lume. Avem impresia de neînsuflețire. Grupuri răzlețe discută, unii, cei mai norocoși, au prins locuri la mese, alții stau fie în picioare, fie pe tejgheaua (sau cam așa ceva) care desparte sala cea mare de alte două cămăruțe adiacente. Este pauză. Beneficiem de momentul deiniște și privim mai cu atenție în jur. Pe pereți, tablouri interesante (poate nu tocmai cele mai indicate să împodobească o sală cu asemenea destinație), pe stîlpi grațioase desene în peniță, opera unui artist înzestrat, sînt aproape sufocate de cîteva măști grotești roșii, verzi și de alte culori care rînjesc parcă amintirii unui carnaval. Tot o amintire nefericită ne par și ghirlandele de hîrtie creponată întinse pe deasupra capetelor pentru a forma, pasămi-te, ambianța. Dar culmea improvizației rămîn două inscripții, odinioară hazlii, care te invită să participi la o tombolă căreia i s-a mîncat demult tortul. Solicităm cîteva opinii despre decorarea sălii și încercăm împreună cu interlocutorii noștri să imaginăm o sală ideală de dans. „Sînt absolut necesare scaunele care să ofere condiții minime de confort celor care plătesc 5 lei la intrare. Cred că ambianța ar deveni mult mai familiară dacă tuturor panglicilor acestora de hirtie creionată le-ar lua locul cîteva flori în ghivece sau vaze". (Ion Blaj, anul III, Școala profesională C.S.R.) „Cred că vreo cîteva picturi adecvate scopului sălii, ar putea crea ambianța necesară. De asemenea fotografiile cîtorva cunoscute formații de muzică ușoară". (Helmuth Gahler-Lang, clasa a X-a, liceul nr. 1). Senzația pe care o avem este aceea a unei săli de cantină după o seară prelungită de bal. Lumina obositor de puternică, la care se adaugă luciul cimentului, năzbîtiile de pe pereți și atitudinea stingherită a tinerilor veniți să se distreze — iată o primă constatare care este, implicit, și o invitație la nai, dialoguri. acestei situații este faptul că suntem suprasolicitați: zilnic repetiții timp de aproximativ 9 ore, spectacole dese care se cer pregătite din timp, apoi aceste seri dansante. .." ne răspunde șeful formației, Dieter Pilier. „Ne interesează foarte mult problema înființării de noi formații. Am solicitat Comitetului județean U.T.C. fonduri pentru a cumpăra un nou set de instrumente în intenția de a crea o orchestră de bază și alte 2—3 orchestre adiacente". (Valentin Man, prim secretar al Comitetului municipal U.T.C.) Ne erijăm în spectatori și, între două acorduri, consemnăm opiniile diverșilor noștri interlocutorile următoare va programa cîteva medalioane dedicate Luminiței Dobrescu și lui Constantin Drăghici. Cînd simțul ridicolului lipsește din motive întemeiate nu vom da publicității numele lor; băieții abia s-au întors din vacanță și au vrut să strălucească și ei măcar o seară. Mai este un motiv: a doua zi amindoi au revenit la identitatea fotografiei din buletin, așa incit totul este acum în ordine. „De ce mă privesc toți cu mirare ? Am și eu dreptul să fiu la modă, să-mi port părul cum vreau. Doar este al meu!", ne-a spus primul, evident enervat. Cel de al doilea, elev, s-a dovedit mai rezonabil: „Mi-am neglijat ținuta pentru că am trăit o vară în care am hotăresm adresat această întrebare, ei ne-au privit mirați, neîncrezători le-am explicat că cele ce ne vor spune vor constitui un prețios ajutor în organizarea viitoarelor seri de dans. „O seară ideală ? Dans, dar măriem să fie interpretată de diverse formații care, implicit, să execute o mai mare varietate de melodii. Un bufet la care să se poată servi băuturi răcoritoare, jocuri distractive, o ambianță plăcută, diverse concursuri". (Mircea Bucioc). Ideal ar fi să izbutim să convingem fetele să aibă încredere în noi și să vină în număr mai mare la dans. Dar aceasta presupune pe lângă o atitudine civilizată și un spor de tinerețe și inspirație în organizarea serilor dansante" (Ion Blaj). „O ambianță plăcută înseamnă un cadru mai intim, posibilitatea de a discuta in jurul unei cafele sau a unei cotronade, o muzică mai temperată, gust și bun simt" (Georgeta Lile, elevă Liceul 3). — Sperăm ca in cel mai scurt AD. Cte anume determinat, să vă înscrieți la acest curs, care este opinia dv. despre felul cum dansează tinerii pe care îi cunoașteți, ce gîndiți despre posibilitățile de a dansa, oferite tinerilor reșițeni ? VIRGINIA MANCOCI, elevă, clasa a Xl-a Liceul nr. 1 . Am găsit o atmosferă plăcută la curs. M-am înscris din dorința de a ști să dansez corect dansurile devenite „clasice" : vals, tangou, foxtrot etc. Adevărul este că în altă parte nu prea ai prilejul să înveți dansurile acestea. GICU TRANDAFIR, lăcătuș la secția boghiuri, U.C.M.R.. Mulți băieți au impresia că știu să danseze. Realitatea e de fapt alta. Eu prefer să mă simt în largul meu la dans, de aceea am ținut și deprind cu exactitate, nu „după ureche" pașii de dans. DOROTHEA SPINGLER, anul I filologie. Desigur, e bine că avem un Ateneu al nostru, al tinerilor. Dar cum se dansează aici ? Aglomerația, fumul, muzica prea zgomotoasă te împiedică să te distrezi cu adevărat. EWALD REISNER, muncitor secția mașini electrice, U.C.M.R.s Nu-mi place comportarea multor tineri. Se îmbracă neglijent, nu se poartă civilizat cu fetele. Băieții stau pe scaune, fetele în picioare. Te-apucă groaza! Despre felul cum se dansează... ce să mai vorbim. NICOLETA STEFANESCU, elevă, clasa a X-a Liceul nr. 1. Din repertoriul formațiilor lipsește aproape cu desăvârșire muzica românească. De ce ? Opinii de care dau gândit Cine sunt băieții din orchestră? Orchestra atacă primele acorduri. Desigur, se dansează shake. Intr-o discuție ulterioară, șeful formației „Ritmic 70" argumenta astfel predilecția pentru dansurile acestea: „Sunt destul de puține perechi care vin să danseze. De aceea, în cazul dansurilor clasice, mulți băieți sînt nevoiți să aștepte. Preferăm să cîntăm melodii moderne pentru că atunci se formează cercuri și dansează cu toții". — Din cîte melodii se compune repertoriul dumneavoastră? Vă punem această întrebare pentru că nu am auzit pînă acum prea multe melodii proprii. — Avem în repertoriu 47 de melodii pentru dans și alte 35 pentru spectacol. Dintre ele aproximativ 12 sunt fie compoziții, fie compoziții instrumentale proprii. Este un merit, deloc contestat, acela că „Ritmic 70" e o formație cu vocație. La acest lucru a contribuit și buna înțelegere dintre membrii ei, simțul muzicii de care dau dovadă. Rămîn însă unele lucruri de clarificat, înțelegem noțiunea de „baie de muzică" dar aceea de „folie a sunetelor", nu. Pentru ca să fim mai expliciți, nu putem accepta urletele și gemetele date la maximum într-o sală cu rezonanță puternică, de nu se poate auzi om cu om. De asemenea nu credem că această formație ar avea dreptul să monopolizeze sălile de dans. Sunt și alți tineri dornici să cînte. O altă remarcă este legată mai degrabă de responsabilitatea muncii lor: mai mulți tineri ne-au semnalat faptul că în ultimul timp membrii formației cîntă plictisiți, fără vlagă, fac pauze prea mari. „O cauză a „Ambianța, în general, este antrenantă. Dar observ că mai mulți tineri nu știu pur și simplu să danseze. Acest lucru și-l maschează printr-o suită de gesturi dezordonate, ce se conformează aproximativ ritmului." (Elena Busuioc, anul I, școala sanitară). „Priviți perechea aceea. O urmăresc de mult timp. Folosesc figuri interesante, surprinzătoare. Dar ei sunt singurii din păcate. Ar fi interesant să se organizeze cursuri de dans modern și la Ateneu. Ar fi multe de învățat.... (Reținem afirmația dintr-o anchetă în curs de realizare la inițiativa Comitetului municipal U.T.C.) Singurele lucruri pe care le cunoaștem despre autorul spuselor de mai sus sunt: are 19 ani este lăcătuș la I.C.M.M.R. Același semnatar anonim revine cu cîteva propuneri interesante. In timpul serii de dans să se organizeze o seamă de jocuri distractive. Alți interlocutori revin asupra acestei probleme. „Serile de dans au devenit foarte monotone : 2—3 ore de dans și atît. Cîteva jocuri de societate interesante cred că ar contribui la destinderea atmosferei. Știu eu, poate că ar fi interesant să se solicite concurenților să spună într-un interval scurt de timp 5 strofe din 5 poezii diferite sau să vedem cine mănâncă mai repede o prăjitură. Sunt numai cîteva idei". (Mircea Bucioc, clasa a XI-a, Liceul nr. 1). „Ar fi interesant și stimulativ ca cîștigătorilor la aceste concursuri să li se cînte ca premiu o melodie preferată". (Felicia Popov, clasa a X-a, Liceul nr. 1). „In pauzele dintre dansuri să fie invitat un maestru de dans care să prezinte cîteva probleme legate de dans". (Valer Drăgan, sef sector turism la Comitetul județean U.T.C. ). Am propune și noi reînvierea clubului de inițiere în muzica „beat" care a avut mai mulți entuziaști la clubul din Moroașa- In aceste pauze s-ar putea prezenta succese ale muzicii ușoare românești și străine, s-ar putea întocmi clasamente ale serii, medalioane ale diverșilor soliști, concursuri pe teme de muzică ușoară etc. La Ateneu, există primi pași, deocamdată modești, pe acest drum , „Discul de aur" care, un duminiciri să nu fiu ca la școală. Am fost pe Retezat, la mare, apoi la un coleg, la țară. Am sosit azi în Reșița și mă cunosc prea mulți aici, mă văd profesorii, așa că mă tund cu mai degrabă". Ne amuză într-un colț un vis singuratic. „Blugi", o cămașă înflorată, un medalion enorm pe piept, atrnat de un lanț masiv. Privește apatic îndărătul unor ochelari cu ramă de sîrmă cum a văzut el că poartă John Lennon. După cîteva momente remarcăm un amănunt care ne smulge ușoare exclamații ! ochelarii nu aveau lentile! Erau purtați doar din plăcerea de a fi aparte. Pufnim în rîs. Pitoreasca arătare se pierde între dansatori. In contextul ținutei civilizate a celor mai mulți, e o apariție de pe altă lume. Nu știu dacă și-a dat și el seama de acest lucru. Cîteva opinii despre extravaganțele vestimentare ale unor tineri: „Unii vin neglijent imbricați, alții își pun pe ei tot felul de metale pentru a atrage atenția". (Ecaterina Filip, anul I filologie). „Cei care vin într-o ținută nedemnă ar trebui opriți la ușă și convinși că aici nu este o menajerie". (Gabriel Smaler clasa a XII-a, Liceul nr. 2) „Unii tineri — ne bucură că sunt destul de puțini — vin la dans într-o ținută vestimentară și cu o coafură extravagantă pentru a se evidenția din masa cenușie (spun ei) a celor de o seamă cu dînșii. Nu te tolerăm această atitudine și ii invităm să ne părăsească. Dealtminteri, înșiși tinerii iși manifestă dezaprobarea față de ei" (Valer Drăgan). Seara de dans ideală? Am pus această întrebare multor tineri. Redăm răspunsurile cele mai reprezentative, fără a uita să specificăm faptul că, atunci cînd timp să oferim tinerilor din municipiul nostru posibilitatea unor reușite seri de dans, în curînd Ateneul tineretului va arăta altfel. Intenționăm să amenajăm în incinta actualei săli cu dependințele respective, un bar, o sală de jocuri. Iluminarea va fi adecvată Capacității sălii și acțiunii organizate.Fondurile pe care însă preconizăm să le învestim și vor putea suplini spiritul gospodăresc, inițiativele interesante, tinerești. Așteptăm in această direcție sprijinul uteciștilor. Odată cu începerea anului școlar vom organiza seri de dans pentru elevi la care taxa de intrare va fi de 3 lei. (Valentin Man). Știind că la Casa de cultură funcționează un curs de dansuri moderne, ne-am adresat, pentru amănunte, tovarășului Constantin Iordache, directorul acesteia. — Așa cum era de așteptat, cursul de dansuri moderne și-a cîștigat o legitimă popularitate in rindurile tinerilor din municipiu. Cursanții sunt mulțumiți de rezultatele pe care le-au dobindit astfel vicit, ținînd seama și de problema destul de spinoasă a posibilităților de divertisment existente in Reșița, ne-am decis să organizăm un bal model în jurul datei de 1 octombrie. E o dorință legitimă a tinerilor care au învățat să danseze corect aici, la Casa de cultură. RED. Vor fi reluate aceste cursuri de dans in lunile următoare ? C. IORDACHE: Desigur, în luna mai a funcționat un astfel de curs. In viitor vom relua ciclul, din observațiile noastre rezultînd că există citeva perioade ale anului în care acest curs este solicitat de mai mulți tineri interesați să învețe legile elementare ale dansului modern. Am solicitat opiniile citorva dintre frecventatorii statornici ai cursului de dans modern. In loc de concluzii Serile de dans organizate de Ateneul tineretului și de Casa de cultură se adresează in primul rând tinerilor, dar acestora trebuie să li se ofere condiții optime pentru petrecerea în mod util a timpului liber. Se impune crearea unui cadru adecvat distracției, în care interesantul să se îmbine cu amuzantul, liber tuturor ideilor si Inițiativelor, bunelor tradiții ale tineretului reșițean. Ni se pare prețioasă sugestia de a se organiza seri de dans cu muzică asigurată de magnetofon sau picup, renunțîndu-se astfel la taxa de Intrare. Muzica ușoară este și un domeniu in care s-au creat veritabile valori artistice. Acestea trebuie cunoscute și îndrăgite. Sunt încă multe de făcut pentru crearea unei ambianțe adecvate petrecerii unei seri reușite. Am cules aici o sumă de opinii care vor constitui, sperăm, puncte de reper in preocuparea tovarășilor de la Comitetul municipal U.T.C. în edificarea dans. In configurarea noii săli de viitoare a Ateneului, tn munca tovarășilor de la Casa de cultură, pentru că dansul e și un act de civilizație și de educație, un prilej de meditații despre tine și despre oamenii din jurul tău. P.S. Aflăm că, în urma sesizării noastre, cele două afișe, măștile de se tăfăiau pe pereții sălii Ateneului au fost scoase. Este un început promițător dar, totuși, numai un început. VIORICA BALTEANU VASILE BOGDAN Me acordați un dans ? S Cîteva opinii despre o seară în care am vrut să dansăm Ideile novatoare (Urmare din pag. 1.) rațiilor se ridică la 2,6 milioane lei. La acestea o contribuție deosebită și-a adus-o colectivul de muncitori și maiștri care a conceput un dispozitiv pentru dezbaterea oalelor de zgură la furnale, și cel care a propus introducerea releelor de timp în sistemul de comandă a macaralelor. O evoluție pozitivă începe să se contureze și la U.C.M.R. ultimele șapte luni au fost aplicaate 42 de propuneri, față de 30 în perioada corespunzătoare a anului trecut Printre propunerile care influențează realizarea unei economii totale de 2,3 milioane lei, am arginti pe cele privind modificarea tehnologiei de turnare a stelei roții L.D.E., cu o eficiență de 700 000 lei anual, și confecționarea modelelor din poiistiren expandat. Discuțiile cu inovatorii au conturat însă și unele aspecte spre care trebuie să ne concentrăm de aci înainte atenția. Este vorba de ajutorarea oamenilor în rezolvarea unor probleme tehnice, ca și la întocmirea schițelor și desenelor. Dar pentru a crea un asemenea climat de întrajutorare, e nevoie să găsim modalități de soluționare a altor aspecte dificitare. La U.C.M.R. de pildă, durează foarte mult pînă ce inovatorii intră în posesia drepturilor bănești Aici, încă n-am reușit să desfășurăm o asemenea activitate nicit să reclștigăm încrederea inovatorilor. Mulți sînt sub impresia celor petrecute anul trecut, cînd pentru reușita unei idei era neapărat nevoie să ai un coautor sau să „stimulezi“ pe unul și pe altul din recompensa primită. Este necesar ca și în continuare să folosim toate formele și metodele care ne stau la îndemîna pentru a face ca legislația de invenții, inovații și raționalizări să fie cunoscută de majoritatea salariaților, între altele, în cadrul grupelor sindicale, sau cu ocazia altor acțiuni, se vor purta discuții în legătură cu aceste probleme Avînd în vedere că această latură a muncii noastre nu constituie un scop în sine, ci o cale concretă de sporire a avuției naționale, biroul executiv al Consiliului municipal va ajuta comitetele sindicatelor să-șî intensifice eforturile in această direcție în așa fel încît activitatea de inovații să contribuie într-o măsură și mai mare la ridicarea gradului de rentabilitate a întreprinderilor reșițene. FLAMURĂ—1.818 Thalia reșițeană_______. Intra două stagiuni (II) SPECTACOLUL Din totalul de 5 premiere ale stagiunii trecute, cel puțin două — „Transplantarea inimii necunoscute“ de Al. Mirodan și „Comedia erorilor“ de Shakespeare — au solicitat Teatrului de stat din Reșița eforturi notabile spre a pune in valoare mesajul de idei al textelor, unul contemporan, dezbătînd o problemă etică, și altul clasic, cunoscut și din lecturi, dar și din spectacole prezentate de alte colective teatrale din țară. Din respectul față de sine și în același timp față de public, aceste două spectacole au și fost realizate cu maximum de atenție, închegate intr-o metaforă scenică de ținută artistică. Afirmația este confirmată de bunele aprecieri ale publicului și presei. Se cuvine mai întîi să subliniem faptul că, pentru prima dată în istoria sa, Teatrul de stat din Reșița a fost prezent într-o emulare de amploare — Festivalul național de teatru, ediția 1969 — cu două spectacole : „Micul infern" de Mircea Ștefănescu (regia : Ioana Ottescu, scenografia : Al. Olian) și „Transplantarea inimii necunoscute" de Al. Mirodan (regia : Eugen Vancea, scenografia: Helmuth Stürmer). Și că la faza zonală de la Craiova, ele au fost favorabil comentate. într-o cronică a festivalului, Valeria Ducea scria în revista „Teatrul“ și Colectivele din Reșița și Petroșani în simțitor progres. Realism viguros și expresiv în arta spectacolelor. Acuratețe, respectul textului, strădania pentru punerea la lumină fără denaturări, fără îngroșări ale ideilor, omogenitate , încercarea de a impune un stil de joc sobru, sincer, simplu, despovărat de clișee, într-un cuvînt, profesionalism. Au demonstrat-o la Reșița „Transplantarea inimii necunoscute“ și „Micul infern“, cronicara considerînd necesar să menționeze și „interpretările actoricești remarcabile : Tanțanache Albuleanu, Ninon Florescu, Grigore Alexandrescu, George Urlică, Gheorghe Vîlceanu, Ludmila Ursache, Zeno Balint. De reținut la piesa lui Mirodan, decorul frumos (Helmuth Stürmer), intenția regizorului Eugen Vancea (împreună cu interpretul Mircea Toate Mareș) de a sublinia substratul afectiv al piesei, fondul ei de melancolie și de meditație gravă, existent dincolo de aparențe, dincolo de aforisme și paradoxuri, de strălucirea unor replici. „Chiar dacă nu a mers la faza finală de la București, colectivul teatrului reșițean s-a prezentat mai mult decît onorabil și a dovedit disponibilități, resurse artistice, prin care să-și cîștige și mai mult prețuirea publicului său". Această afirmare a însemnat un efort și un succes, poate — rămîne s-o confirme stagiunea în pragul căreia ne aflăm — un punct de pornire spre o artă a spectacolului superioară, atât de necesară publicului exigent de astăzi. „Comedia erorilor", pusă în scenă de regizorul oaspete Radu Boroianu de la Teatrul „Al. Davila” din Pitești, a fost un spectacol caracterizat prin „ieșirea din osificare, un ceva care îl face agreabil — comicul se degajă firesc, dincolo de el întâlnim semnificații care se rețin ușor. Inspirat ni se pare faptul că a fost exclusă în linii mari șarja, teatrul, atribute tentante pentru maniera textului“, se sublinia într-o cronică. Acest spectacol de ținută, care a întrunit interpreți cu experiență, redînd cu fidelitate sensurile textului, între care : Cristian Pîrvulescu (Aegean din Siracuza), Mircea Ipate Mareș (Solinus), Florin Tîmpu (Dromio din Efes), Coca Mihalache (Luce, Curtezana), George Urlică (Zapciul), nu a fost însă în suficientă măsură valorificat , fiind prezentat doar de 15 ori. Un spectacol foarte mult jucat (64 de reprezentații), dar contradictoriu, a fost „Spaniola trebuie cunoscută“ de Tabi László, în regia Ioanei Ottescu, scenografia fiind semnată de Al. Olian. I s-au atribuit regizoarei meritul „de a fi știut să treacă, cel puțin în unele momente, dincolo de limitele vizibile ale comediei", dar i s-au reproșat „tente caricaturale“ și „lungimi“. Ce se desprinde însă din ansamblul repertoriului ? Dintr-o succintă analiză a valorii spectacolelor se poate sesiza un anume decalaj. Cauza o găsim, desigur, ca derivînd din substanța dramaturgică a textului montat, deși — după cum ne-a asigurat conducerea teatrului — nu S-a făcut nici o distincție între piese în ceea ce privește distribuția, montarea și, deci, realizarea artistică. Cu toate acestea, statistica reprezentațiilor este edificatoare. Din totalul de 208 spectacole la care au participat 44 130 de spectatori, o treime au fost realizate cu reluări, ponderea deținînd-o cu netă detașare „Comedie cu olteni" de Gh. Vlad. Fără a diminua valoarea textului sau spectacolul în sine, trebuie spus, totuși, că publicul așteaptă noi autori, noi teme, dar și noi spectacole. Este de remarcat, însă, faptul pozitiv de a fi colaborat cu pictori scenografi tineri — Helmuth Stürmer, de la Teatrul din Sibiu, Peter Schweg, artist plastic reșițean cu reale aptitudini de scenograf — ceea ce a adus o atmosferă de prospețime în mediul plastic al spectacolelor reșițene. Moment de ascendență artistică, stagiunea 1969 — 1970 a Teatrului de stat din Reșița, al cărui colectiv de interpreți s-a majorat cu patru absolvenți ai I.A.T.C. și cu un scenograf tînăr, a fost marcat de succese reale, care în stagiunea, începută pînă acum doar prin repetiții și pregătirea decorurilor, costumelor și recuzitei, pot fi amplificate la nivelul cerințelor și al pasiunii evidente la slujitorii Thaliei reșiteni. ION CRIȘAN Teatrul de amatori din Caransebeș Împlinește în acest an 100 de ani de existență și prestigioasă afirmare Pentru intimpinarea acestui eveniment, echipa de teatru a Casei orășenești de cultură a prezentat publicului comedia „O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale Scenă din spectacol. Foto: I. BERARU Să stăm de vorbă MARIA SIMESCU — Rusca Montană. Vă mulțumim pentru cuvintele calde adresate redacției ziarului. AUREL GROZAV — ReȘița, încadrarea pe un post a unei persoane care posedă studii dar nu și-a susținut examenul ce-i conferă o diplomă, se face de la caz la caz — după nevoile unității, natura serviciului etc. UN GRUP DE CETĂȚENI — comuna Eftimie Murgu. Am studiat cu atenție voluminoasa dv. scrisoare. Răspunsul nostru este ceva mai scurt: cazul sesizat se încadrează totuși în litera legii. Și unde îlege.... GRIGORE PALOȘ — Reșița. Ami adresat redacției trei întrebări destul de neclare și ca atare nu vă putem răspunde la primele două. în legătură cu concediul fără plată, acordarea acestuia rămîne la latitudinea unității în care lucrează salariata. PETRU GR FIUȘ — Bocșa. Dacă înainte de aplicarea noului sistem de salarizare ați realizat un salariu lunar sub 2000 lei la care s-a adăugat și sporul de dirigenție, drepturile de alocație vi se mențin. Dacă sporul de dirigenție este nou, se cumulează și conform legii beneficiați de alocația de stat numai pentru al doilea copil. NICOLAE ȘUTA — comuna Eftimie Murgu. Intr-adevăr, a fost o omisiune din partea Oficiului județean de pensii care a revenit asupra ei. Cu borderoul 303 din 15 septembrie vi s-a trimis diferența de 394 lei (august și septembrie), în luna octombrie veți primi diferența prin mandat, poștal, urmînd ca din noiembrie să primiți pensia integrală prin C.E.C. GHEORGHE MUNTEANU — Ghertinaș. în scrisoarea dv. ne prezentați lucruri interesante. Nu sînteți însă suficient de explicit in privința celor care se fac vinovați de neregulile pe care le reclamați. De fapt, nici neregulile nu rezultă cu pregnantă. Așteptăm detalii. VASILE VALAH — Anina. Comitetul executiv al Consiliului popular al orașului Anina ne informează că, în urma sesizării făcute, au fost luate măsuri pentru combaterea fenomenelor care conturbau liniștea publică pe timpul nopții.