Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-17 / nr. 1818

ANUL XVII NR. 1818 9 JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 01 PAGINI, 30 BANI COMPETENTA ȘI PROMPTITUDINE IN SATISFACEREA CERINȚELOR ZILNICE ALE CETĂȚENILOR Relațiile permanente ale consi­liilor populare, comitetelor lor e­­xecutive precum și ale serviciilor de specialitate subordonate aces­tora cu masele de oameni ai muncii constituie cadrul optim de rezolvare a multiplelor proble­me pe care viața le ridică în fie­care zi. Este calea de satisfacere superioară și deplină a cerințelor omului, factor ce derivă din în­săși esența societății noastre so­cialiste, caracterizată ca fiind, prin excelență, o societate în care omul și nevoile sale constituie imperative ridicate la rang de lege. De fapt, relațiile cotidiene din­tre organele administrației locale de stat și masele de cetățeni cons­tituie baza și rațiunea activității acestora, mijlocul prin care se a­­sigură participarea efectivă și plenară a maselor la conducerea societății. Este știut că pentru crearea unui climat favorabil de colaborare fructuoasă între consi­liul popular și cetățeni este nece­sară rezolvarea cu promptitudine și competență a cererilor și sesi­zărilor oamenilor muncii, de unde necesitatea ca toți lucrătorii și sa­lariații instituțiilor noastre să stea în permanență la dispoziția popu­lației, să le asculte și să le cu­noască păsurile, rezolvînd dn­ ter­menul stabilit de lege sarcinile încredințate. Astfel, lucrătorului din aparatul de stat, funcționarului public, i se cere­au numai com­petență și conștiinciozitate în muncă, ci și un stil de lucru nou, Ion Sfercocia președintele comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Reșița caracterizat prin mobilitate, spirit de discernament, înaltă responsa­bilitate civică in funcția ce o de­ține. La nevoie, el trebuie să se deplaseze pe teren, constatînd la fata locului ceea ce i-a fost a­­dus la cunoștință, în raport de care trebuie să hotărască măsuri de rezolvare neintîrziată a cazu­lui respectiv. Deși sîntem încă departe de a îndeplini la un nivel superior a­­ceastă cerință, putem arăta totuși că s-au înregistrat rezultate care au determinat o strîngere a legă­turilor între consiliul po­pular și locuitorii municipiului. Oamenii ni se adresează cu toată încrede­rea, fie că au de rezolvat ceva familiar, fie o problemă ce inte­resează o stradă sau un cartier Întreg. Intr-una din zile, bunăoa­ră, s-au prezentat la consiliul popular tovarășii Ștefan Cibic și Stana Stoian arătînd că starea străzii unde locuiesc (strada Vîn­­tului) nu se prezintă în condiții corespunzătoare. In zilele cu ploi se circulă anevoie din cauza no­roiului, iluminatul public lasă de dorit, iar podul din cartier pre­zintă stricăciuni care incomodează circulația. Găsită Întemeiată, reclamația a constituit punctul de plecare în desfășurarea unor acțiuni de mun­că patriotică menită să ducă înlăturarea neajunsurilor semna­la late. Consiliul popular a procurat cantitățile de material necesar (în­deosebi zgură și plăci prefabri­cate din beton) punînd totodată la dispoziția­­ cetățenilor și mij­loacele de transport; în orele de răgaz, cetățenii au contribuit prin muncă la executarea lucrărilor. In același timp, s-au făcut de­mersuri la unitatea de exploatare a rețelelor electrice, cerindu-i să ia măsuri pentru punerea la punct a iluminatului din car­(Continuare in pag. a 3-a) I z­eci de apartamente confortabile, numeroase obiective sociale, inăltate in ultimii ani, întregesc peisajul orăvițean. Foto. M. POPESCU /. Înscrieri la Universitatea populară De ieri au început înscrie­rile la Universitatea populară din Reșița. In acest an organi­zatorii au inițiat cîteva cercuri interesante. Astfel, în ciclul de expuneri prezentate sub denu­mirea de „P.C.R., conducătorul poporului român pe drumul luminos al socialismului", vor fi evocate momente din cei 50 de ani de existență a istoriei partidului. Este organizat apoi un cerc „Pagini celebre din literatura română și universală", predat în limba germană, un altul „Pagini din istoria civili­zației și culturii românești și universale­". Pentru siderurgi, specialiști de înaltă calificare, se vor prezenta „Metode și proce­dee tehnologice moderne", iar pentru cei care urmează cursu­rile fără frecvență la școlile de cultură generală în licee se organizează un curs de limbă și literatură română și mate­matică. De asemenea, sunt or­ganizate cursuri de limbi străi­ne — engleză, germană, fran­ceză, rusă. ­----------------------------------------- Din cuprins U Ancheta noastRă : Ne acoRdați un dans? «THALIA REȘI­ȚEANĂ ÎNTRE DOUĂ STAGIUNI (în pagina a 2-a) «PROGRAMUL TV. SĂPTĂMÎNAL­­ SPORT (In pagina a 3-a) ___________________| A treia întreprindere republicană din județ cu planul cincinal îndeplinit Minerii de la Ocna de Fier, Dognecea, din celelalte exploa­tări ale întreprinderii miniere Bocșa și-au realizat cu 110 zile mai devreme prevederile cincinalului la valoarea pro­ducției globale. I.M.B. este a treia unitate industrială repu­blicană care își îndeplinește înainte de termen principalii in­dicatori ai cincinalului. De menționat că la două din sortimentele de bază metal în fier, și cupru în concentrate — sarcinile cincinalu­lui au fost realizate cu cinci luni mai devreme. La baza sporului de producție stă creșterea productivită­ții muncii, indicator care numai pe primele 8 luni ale aces­tui an este depășit cu 6,7 la sută. In prezent minerii sunt antrenați într-o pasionantă în­­trecere pentru realizarea angajamentelor suplimentare luate in întrecerea socialistă pe acest an. IHHI Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu cadre din învățămîntul economic superior și alți economiști Miercuri dupa-amiază, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lu­cru, cu cadre didactice și de con­ducere în invățămîntul superior economic si alti economiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malita, ministrul învătă­­m­întului. Cu acest prilej au fost analizate — in lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri pri­vind perfecționarea invățămîntu­­lui economic. Participanții au înfățișat realiză­rile obținute în ultimii ani în dez­voltarea învățămîntului economic din tara noastră, în rea cadrelor de specialiști, pregăti­pre­cum și sarcinile tot mai impor­tante ce revin economistului actualul stadiu de dezvoltare în economiei naționale. Vorbitorii au a relevat în același timp, deficiențe­le care se manifestă în desfășura­rea Învățămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecțio­narea lui în continuare. S-a subli­niat necesitatea ca pregătirea stu­denților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent spo­rit, pe disciplinele moderne privind știința și tehnica conducerii, or­ganizarea producției și a­ muncii, calculul economic, analiza și prog­noza economică, prospectarea pie­țelor etc. S-au făcut totodată pro­puneri pentru împrospătarea și îm­bogățirea cunoștințelor de specia­litate prin reciclarea economiștilor pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează in învățămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat, ro­lul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă supe­rioară a întregului proces de pre­gătire a specialiștilor din econo­mie. Secretarul general al partidu­lui a subliniat necesitatea pregăti­rii unor cadre cu o Înaltă califi­care profesională, capabile să dea soluții optime problemelor com­plexe pe care se ridică producția. Întreaga viată economică a țării, să lupte pentru Înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creșterii eficientei eco­nomice in toate sectoarele, să sa preocupe de punerea in valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiții activitatea între­prinderilor, a unităților de pro­ducție în care lucrează. Vorbito­­rul a relevat, de asemenea, Înda­toririle ce revin cadrelor didac­tice din învățămîntul economic și altor economiști în științifică a problemelor analizarea dezvol­tării economiei noastre naționale, in promovarea continuă a cerce­tării științifice economice, in con­cordantă cu cerințele mereu cres­­cînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că mă­surile ce vor fi adoptate in conti­nuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea­ învă­­țământului economic, la creșterea rolului și aportului economiștilor în rezolvarea problemelor pe ca­re le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltată în patria noastră. Ideile novatoare nu se fructifică de la sine Anul acesta, pe baza sarcinilor izvorîte din plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie trecut, mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor a fost orientată spre soluționarea celor mai im­portante probleme pe care le ri­dică introducerea tehnicii noi. Așa cum s-a apreciat la plenara Consiliului Central al U.G.S.R., sunt condiții pentru realizarea în 1970, prin aplicarea inovațiilor, a unui volum de economii de circa un miliard de lei. Transformarea acestei virtuale posibilități în fapt preocupă în permanență consiliul municipal al sindicatelor. Biroul executiv cu ajutorul comisiei economice și a comisiei inginerilor și tehnicie­nilor, a căutat să cunoască meto­dele care se folosesc pentru sti­mularea celor preocupați de perfecționa procesele de produc­a­ție, orientând comitetele sindica­telor pentru a sprijini efectiv pe inovatori. Intre formele folosite pentru stimularea ideilor novatoare a­­mintim organizarea de către co­mitetele sindicatelor a unor cons­fătuiri cu inovatorii, iar la nive­lul municipiului a unei mese ro­tunde pe tema „Realizări, eficien­te și perspective în domeniul ino­vațiilor", acțiuni în cadrul cărora inovatorii fruntași, specialiștii, ingineri cu experiență au expus unele metode pe care le folosesc, arătînd totodată ce sprijin mai este necesar să primească din partea organelor sindicale și ca­binetelor tehnice. Pentru a ajuta și mai mult pe inovatori, am gă­sit necesar să organizăm o largă consultare și asupra condițiilor ce se cer create mai ales în ceea ce privește aplicarea operativă propunerilor. Un atare prilej l-a a constituit schimbul de experiență organizat la Combinatul side­rurgic Reșița. S-au conturat a­­tunci și unele metode bune de În­drumare. Printre acestea sunt: in­tensificarea controlului obștesc, organizarea unor discuții cu sa­lariații, la locurile de muncă, popularizarea planului tematic de invenții și inovații în adunările grupelor sindicale pentru a fi cunoscute din timp. Acțiunile de stimulare a miș­cării de inovații întreprinse în primele luni ale anului încep să-și contureze eficiența. Este edificator, de pildă, să amintesc că față de 1969 în întreprinderile din municipiu au fost aplicate mai multe propuneri­ Așa, de pildă, la combinatul siderurgic econo­miile estimate ca urmare a uno-PIRVU DANIL, președintele Consiliului municipal al sindicatelor din Reșița (Continuare in pag. a 7-a) ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI » » ■ Cei trei copii, Ionel, Costică și Vasile, au locuit pînă nu de­mult împreună cu părinții în­tr-o căsuța din spatele statici C.F.R. Topleț- In vacantă ori în timpul anului școlar, după pregătirea lecțiilor pentru a doua zi, ei își petreceau multe ore în aer liber, ju­­tîndu-se pe terenul viran din imediata apropiere a tera­­samentului de cale ferată; al­teori puteau fi văzuți și prin­tre liniile și vagoanele aflate, in stafie. — Haideți să ne jucăm de-a... hoții și­­ vatdiștii­­ pro­punea cîte unul. Ceilalți că­deau de acord. Azi așa, miite așa,­­pînă­ ce, jocul acesta, început nevinovat, s-a transfor­m­­mat într-un lucru periculos, cu nebănuite implicații. -2 Ionel, Costică, striga Va­sile, cel mai mare. Haideți în stafie. S-a oprit un tren de marfă, nu vagoane sînt lăzi cu struguri... Altădată, vagoanele, conți­neau saci cu zahăr, lăzi cu conserve, bobine de bumbac, baloturi cu saci de iută, cizme de cauciuc... Ceea ce pare curios și, bine­înțeles, regretabil este faptul că părinții lor, Ion și Calist­ita Mitrică, în loc să-i oprească, să-i admonesteze îi încurajau. Mai mult, ei înșiși participau direct la „joc". Tatăl­­ a fost­­ salariat la U.A.M. Topler — din dreptul unui zid de sprijin su­praveghea linia ferata ; mama — ce rezonantă neplăcută are de data aceasta numele de ma­m­ă­­ — transporta la domici­liu, cu ajutorul unui cărucior, lucrurile furate din vagoane.­­ Dar, ca-n povestea cu ulcio­ i­rul ! Totul a ținut, pină înt­r-o­­ zi cînd „vardiștii" nu s-au mai lăsat duși de nas. Și atunci, lu­crurile au luat cu totul o altă întorsătură : aceea a tragerii la răspundere a membrilor fami­liei Mitrică pentru faptele să­­virșite, fapte numite limbaj aparte, „furt­un într-un dauna avutului obștesc". Ancheta socială efectuată de comitetul de sprijin al autori­­t­atîî tutelare de pe lingă Con­siliul popular al comunei To­­pleț relatează că cele întîmpla­­te au devenit posibile nu ca urmare a unei slabe situații materiale a familiei, ci a lipsei de răspundere în creșterea și educarea copiilor, a viciilor de care au dat dovadă cei doi pa­­rinti. „Ion Mitrură, se arată în referatul întocmit, este un om decăzut moralicește, bea mult risipește salarul și mai are la activul său o condamnare de 3 ani, tot pentru furt". Nici nu-i de­­ mirare c­ă un om cu o astfel de fizionomie morală — în rolul lui de „ciu­­maci" al „corăbiei" familiare a reușit să conducă „vasul" spre o asemenea prăbușire. Tot atît de regretabil este insS și faptul că mai multi ce­tățeni din Topleț, in majorita­tea lor salariați la Uzina de u­­tilaj de morărit, printre care Nicolae Hrelea, Simion Ciurel, Ion Papavă, Petru Gruiescu și alfii, deși cunoșteau provenien­ JOC ÎNTRERUPT... la necurată a bunurilor, le-au cumpărat. Se pune Întrebarea: de ce de la Ion Mitrică și nu din comerț ? Simplu. Pentru că primul le vindea la prețuri de­rizorii. Kilogramul de zahăr, de exemplu, cu 6 lei... sacul de iută, cu 10 lei. Și așa mai de­parte, Simion Ciurel, devenise cumpărătorul nr.­­1 al produse­lor dobîndite peste noapte de familia Mitrică. —• Nu v-ați gîndit niciodată, l-a întrebat reprezentantul or­ganului de anchetă pe Simion Ciurel, de unde provin aceste bunuri ? — Ba da, declară el. Dar Mi­trică mi-a spus: să fii liniș­tit. Lucrurile sunt de la un unchi al meu, slab mare la un C.A.P.". Cită „naivitate"! Cu alte cu­vinte, dacă lucrurile ar fi fost sustrase dintr-o cooperativă a­­gricolă de producție și nu din vagoanele C.F.R­, ele se puteau cumpăra fără nici o rezervă ? Ciudată optică la unii oameni ? Firește, justiția va ști să dis­­cearnă adevărul și să cîntăreas­­că răspunderile. Aceste răs­punderi vor, fi, negreșit, de na­tură penală. Dar Ionel Mitrică, copilul de 12 ani, care a săvîrșit faptele fără discernămînt, nu va apare în fața instanței. El însă mi-a mărturisit pe treptele judecă­toriei, cu candoare infantilă, fără să știe că de fapt pronun­ță epilogul cazului: — Mult timp nu voi mai a­­vea cu cine să mă joc ! CONSTANTIN GATESCU V­ Din țară Succese în realizarea obiectivelor centralei de la Porțile de Fier S-a împlinit o lună de cind primul hidroagregat al centra­lei electrice de la Porțile de Fier a fost conectat la siste­mul energetic național. In tot acest timp turbina, generatorul, transformatorul de forță, insta­lațiile anexe, precum și apara­tele noilor st­ații de transforma­re de 220 kV de la Gura Văii și Tr. Severin au lucrat, irepro­șabil , trimițînd spre consu­matori mai mult de 30 000 000 kWh energie electrică. în acest interval s-au obținut, importante succese și în reali­zarea lucrărilor la celelalte o­biective ale centralei. La agre­gatul nr. 2 de exemplu, care urmează să intre în funcțiune în acest an, s-a încheiat una dintre cele mai dificile opera­ții : centrarea liniei de arbori, la care a început primele pro­be mecanice, iar la agregatul următor se pregătește operația de înglobare a rotorului în in­teriorul statorului. Rezultate bune s-au obținut și la asam­blarea primului hidroagregat de producție românească, unde se lucrează intens la monta­rea subansamblelor componen­te. Simultan, constructorii au intensificat activitatea la exe­cuția barajului deversor. De altfel, situațiile operative arată că aici s-a pus în operă mai mult de trei sferturi din can­titatea de betoane prevăzute in proiecte. (Agerpres) ÎNSEMNĂRI DIN VIENA Dialogul cu istoria este, in­discutabil, un atribut, al Vienei. Dar, în forfota orașului con­temporan, ecoul lui se estom­pează. Zidurile clădirilor din alte epoci ale palatelor vechi apar ca un decor monumental Meridiane păstrat, pentru viața dinamică de azi. Există, cred puține o­rașe în lume in care simțul adaptabilității să funcționeze mai riguros decit la Viena. Ceea ce avea mai impunător cetatea imperială de odinioară a fost nu numai conservat și reînnoit, ci i s-a insuflat un­­ armec nou. Liedurile și operetele, la fel ca multe filme turnate la Vie­na, au contribuit la crearea u­­nei imagini destul de îndepăr­tate de realitate : vienezii nu-și petrec timpul numai dansînd pe străzi între Dunărea albastră și operă, nici amuzîndu-se nu­mai în dughenele de distracții din Prater sau în curțile boltite cu viță deasă, în jurul unei mese cu vin dulce din Grin­­zig. Dar, cum imi spunea re­prezentantul unei companii de turism, această faimă nu este de disprețuit pentru un oraș in care turismul s-a transformat într-o industrie înfloritoare, nu puține tocuri din lume sunt re­făcute cu atît­a migală inte­rioare din alte secole sau locuri îndrăgite pe vremuri .­ Z. FIOREA (Continuare in pag. a 3-a) J

Next