Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-18 / nr. 1845
a 2 • literatură amim FLAMURĂ —1.845 arta cultură RADU SELEJAN ~fita La izdor rintre flori, a glnd de fată liba fiarelor o fată. Dealu-i sec, umbre-l petrec, arba-i inflorită-n foame, urlă fiara, lungă-i gheara și la mijloc de răscruce piatra se adună-n cruce. Răstignit, șarpele-i dor, dus cu fata la izvor. ă manifestările inițiate de așezămintele culturale trebuie să sprijine, prin metodele specifice de instruire și educare, procesul integrării profesionale a cetățenilor, să mijlocească accesul larg al acestora către tot ceea ce înseamnă, pentru fiecare sector productiv în parte, tehnologia modernă, un postulat însușit de către este toți acei cărora le revin responsabilități pe tărâmul culturii de masă. Problemele sporirii producției și productivității muncii, consolidarea economică și organizatorică a unităților agricole, de stat sau cooperatiste sunt elemente cărora li se acordă ponderea cuvenită în cuprinsul programelor de activități ale căminelor culturale. Esențială este însă transpunerea neîntîrziată in realitate a prevederilor înscrise în planurile de muncă, formularea, oricît de iscusită, a unor pledoarii pentru alinierea instituției de cultură la acest efort colectiv neputînd suplini organizarea unor țări ale căror principale manifesatribute trebuie să fie continuitatea și eficiența. Și este demn de remarcat faptul că seria mijloacelor care pot fi puse la contribuție în scopul enunțat, cu toate realizările de până acum, e departe de a fi integral valorificată. O consfătuire desfășurată in primăvara acestui an la Obreja, care a reunit cadrele de conducere, specialiștii de la cooperativa agricolă și activul cultural din comună, în prezența a numeroși țărani cooperatori, a reliefat, în urma dezbaterilor pe tema „C.A.P. și căminul cultural in 1970", planurile multiple la nivelul cărora așezămîntul de cultură poate sprijini efectiv înfăptuirea obiectivelor sociale și economice ale localității. Urmare a inițiativei Comitetului județean pentru cultură și artă, această consfătuire, ca și alte acțiuni care i-au succedat, date însă aceleiași laturi a coasavieții culturale a satelor, a permis extragerea unor concluzii de stringentă actualitate în perspectiva perioadei lunilor de toamnă și iarnă. Sporirea volumului activităților educative trebuie să fie dublată de orientarea acestora, cu precădere, către popularizarea intensă a politicii partidului și statului nostru, către problematica majoră a producției și a concomitent cu preocupările muncii. Susținute în sensul modelării profilului cultural și etic, al formării conștiinței socialiste a oamenilor. In funcție de problemele economice concrete ale comunelor satelor noastre, in strânsă contuși crare cu conducerile cooperativelor agricole de producție, cele culturale trebuie să-și cămiconizeze o perspectivă clară asuma sarcinilor ce le revin in acest domeniu și ai Căilor practice de calizare a lor. Fără să încercăm o ierarhizare a factorilor care condiționează reușita manifestărilor de acest ordin inițiate de căminele Culturale, apreciem că afirmarea, într-o mai accentuată măsură decit pînă acum, a specialiștilor din agricultură ca principali promotori ai noului, sporirea preocupării consiliilor de conducere ale C.A.P. față de antrenarea țăranilor cooperatori în circuitul activităților cultural-educative, se înscriu în ordinea logică a artelor. Ancorate in realitatea nemijlocită a vieții social-economice a realităților, căminul cultural, biblioteca și cinematograful sătesc trebuie să-și dovedească, la duse, mai pregnant utilitatea rînîn procesul modernizării și creșterii randamentului activităților productive. Forme a căror eficiență a fost deja verificată de practică, expunerile și simpozioanele, serile de întrebări și răspunsuri, agitația vizuală etc., urmează să transmită acele cunoștințe pe care le solicită în mod organic munca de fiecare zi a oamenilor, să militeze pentru formarea lor în spiritul respectului fată de muncă și de avutul obștesc. Fundamentarea științifică a activității cultural-educative la sate nu are, desigur, nimic, comun cu viziunea simplificatoare, care stabilește un raport direct proportional intre numărul conferințelor audiate și transformarea, de la o zi la alta, a mentalităților si deprinderilor. în acest proces de durată, care solicită din plin capacitățile de gindire și acțiune ale activiștilor culturali, reușita va fi de partea acelora care investesc perseverență, seriozitate și competență. Cu prilejul manifestării și cu atit mai fiecărei mult în cadrul învățămîntului agrozootehnic de masă, trebuie să se apeleze în mod consecvent la potențialul pe care-l oferă materialele intuitive. Pe lingă diafilmele și diapozitivele planșele, aflate in dotarea căminelor culturale și care conferă acțiunilor un de atractivitate și eficiență, plus întreprinderea cinematografică județeană dispune de documentare agricole ce numeroase pot fi trimise, la solicitarea C.A.P. și a căminului cultural, in oricare localitate. Este imperios necesar ca, in aceeași ordine de idei, să fie extinsă sfera de difuzare a cărții, instrument de lucru de prim rang in acțiunea de informare largă și educare a maselor de cetățeni. Deoarece in curînd vor fi Întocmite preconizările de carte pentru anul 1971, bibliotecarii trebuie să se documenteze temeinic asupra necesităților de lectură ale populației, să apeleze la sprijinul specialiștilor din C.A.P., I.A.S., sau I.M.A. in a determina, ci mai exact cu putință, caracterul publicațiilor și numărul volumelor cu un conținut adecvat propagandei agricole. Formele și metodele de sprijinire, prin mijloacele culturii de masă, a realizării sarcinilor productive sunt, așadar, multiple. Rămîne ca prin conjugarea factorilor, sub conducerea tuturor organelor și organizațiilor de partid, cu adausul necesar la nivelul spiritului de inițiativă și al responsabilității activiștilor culturali, aceste mijloace să fie puse în slujba obiectivelor economice actuale. AL. BÎRSESCU Inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă O problemă MEREU ACTUALĂ ACTIVITATEA CULTURALĂ ÎN SPRIJINUL PRODUCȚIEI AGRICOLE însemn al prețuirii Destinul individual s-a creionat numai în raport cu alt destin, în raport cu destinul României socialiste. Și, ca o Împlinire spre care fiecare tindem, profilul omului vârstnic, a întrunit superlativul absolut al stimei și respectului tovarășilor de breaslă, al nostru, al tuturor. In lupta cu timpul oamenii aceștia ai Caransebeșului, acum ieșiți la pensie, au a lăsat amprenta destoiniciei lor, curajului, a perseverentei de care au dat dovadă, pe șantiere, in Întreprinderi, la Comanda locomotivelor cu aburi sau Diesel electrice. Numele lor au devenit cunoscute, apreciate în tot orașul. Pe cîțiva dintre ei, despre care gazetarii au scris nu o dată în decursul anilor, i-am reîntilnit ittr-o postură cu totul nouă, aceea de participanți invitați, cu dreptul absolut de a-și spune cuvîntul, la acțiunea organizată de casa orășenească de cultură. Cadrul de Început al acțiunii cu caracter culturaldistractiv, căruia organizatorii i-au dat titlul, nu lipsit de romantism, „Mindra mea de altă dată", a avut ca scop schimbul de sugestii și păreri în vederea asigurării Caracterului și a conținutului de viitor al acestor manifestări. Vorbitorii, destui în număr, printre care Constantin Udrea, Petru Stroiescu, Nicolae Petry, Nicolae Meișoiu, Lia Victorin, Leon Bohatar, Gheorghe Milu au venit cu interesante propuneri din mulțimea cărora am reținut: organizarea de manifestări pentru pensionari o dată pe lună (s-a fixat tot a 3-a sîmbătă), asigurarea unui program adecvat — invitarea unor specialiști din rândul medicilor, juriștilor, de la prevederile sociale, sindicat, consiliul popular, care să poarte discuții pe teme diferite. N-au lipsit nici sugestiile cu caracter distractiv: audiții pe discuri, vizionarea în colectiv a unor filme care odinioară au încintat ochiul, expuneri etc. Referindu-ne la prima acțiune organizată pentru pensionarii din Caransebeș de către Casa orășenească de cultură trebuie arătat că ea a cuprins, între altele, audiții de discuri — romanțe, valsuri și tangouri celebre — jocuri de șah, table, remy. La aceasta s-a adăugat depănarea care fiorul câtorva amintiri la tinereții s-a făcut simțit din nou ca în anii de demult... IOAN ALEXANDRESCU corespondent N.R.: Oare asemenea acțiuni dedicate în exclusivitate pensionarilor nu s-ar putea organiza, prin grija, instituțiilor culturale și în celelalte orașe din județ? începutul l-a făcut Caransebeșul: Cine preia ștafeta ? Un act de cultură interviu cu actorul G. Carabin Pe actorul George Carabin il cunoaștem din spectacolele de teatru, din filme sau din programele televiziunii. Ca șef al catedrei de actorie la Institutul de artă teatrală și cinematografică a fost prezent recent la Reșița, pentru a-și urmări foștii elevi, din care doi debutau in drama lui Camil Petrescu „Suflete tari”. Am folosit acest prilej pentru a-i solicita citeva opinii in legătură cu spectacolul la care a asistat. — Mă bucură în primul rind reintilnirea cu Camil Petrescu. Este necesar să arăt publicului, tineretului mai ales, că valorile noastre naționale oricînd readuse pe scenă înnobilează spectatorul". Dovadă reacția sălii, publicul fiind interesat, urmărind piesa realmente cu sufletul la gură. E bine că prin modalitatea de tratare această piesă a lui Camil Petrescu se face contemporană, este ferită de lucruri desuete pe care ici-colo le mai comportă textul original. îmbucurător este să văd strădania acestui colectiv care — deși nu are în paleta sa toată gama actoricească — reușește să acopere o partitură atît de dificilă. Abordarea teatrului lui Camil Petrescu va constitui de aceea, cred, pentru colectivul teatrului reșițean un moment de profesionalitate și de etică (și estetică) față de dramaturgia noastră. — Cum apreciați jocul realizat de tinerii debutanți, foștii dv. elevi ? — Am remarcat in spectacolul reșițean un joc modern, sinceră, strădania efectivă relația spre ceea ce Constituie teatrul modern, caracterizarea unor personaje pe coordonatele unei psihologii atât de complexe. Rolurile pretind maturizare artistică, o experiență bogată pe care tinerii n-o au deocamdată. Ceea ce mă bucură însă în mod deosebit, ca pedagog, este că văd cum acești tineri pe care i-am urmărit 4 ani în munca de institut dovedesc o stăpînire sigură a mijloacelor de expresie scenică. Lui Cornel Manolescu rolul îi aparține ca virstă. Dar lupta interioară a personajului e o problemă de meșteșug, de măiestrie artistică. Efortul actorului — care reușește să rezolve cu emoție și sinceritate momente dificile —- mă face să cred că în decursul spectacolelor va crește, înfățișind un alt Pietraru. Cu îl privește pe Eugen Moțățeanu, el constituie o prezență stenică de greutate în rolul care înfățișează lumea politicianismului epocii. Acești doi tineri debutează mai mult decât promițător și frumos. — Dar despre ceilalți actori cu experiență, ce impresie aveți ? — Coca Mihalache aduce ceva din lumea încăpățînată și autoritară, puțin maleabilă a personajului, iar scena întîlnirii dintre Ioana și Andrei o realizează cu bogăție de mijloace. Mircea Ipate Mareș mi se pare unul din interpreții ideali ai acestui rol în ciuda faptului că trebuia să facă o compoziție. — Și ce concluzie ne oferiți in final ? — Spectacolul prezentat de teatrul reșițean înseamnă un act de cultură. Pentru realmente actori, esențial este ca piesa să reprezinte un spectacol-școală, care să crească, să fie lucrat în continuare pentru a dobindi un înalt grad de profesionalitate. GH. JURMA Drama lui Camil Petrescu, „Suflete tari", a prilejuit colectivului reșițean realizarea unor adevărate „secvențe cinematografice" de mare expresivitate, cum este și cea din fotografia de mai sus infățișînd pe Coca Mihalache în rolul Ioanei Boiu și Mircea Ipate Mareș în rolul lui Matei Boiu. IANA BUJA PĂCURARIU Toamna De-atâta cintec am obosit brațele copacilor. Păsările au uitat in grabă cheile caselor lor. Pentru taina rădăcinilor apele au renunțat s-ajungă in basme cu zine, pridind întoarcerea din întoarceri, explozii de muguri... DINU CIRPEAN (T) amintit a . plesnesc fulgere de ziuă și funtunile se ascund în dosul altor răcori, adulmecind coloane de soare. Cind orizonturile urcă grele din văi și se bat in culori, eu mă scutur de vise și rup centura nopții de la bou. Apoi mă întorc cu fața bronzată ca un lan copt spre toamnă, la ziua cu lucru și chip de femeie, uumărindu-mă la intitele strigăte ale dimineții in pământul de ciocilii oțișnit către cer. .. Fanfara Casei de cultură din Reșița dettnind pe străzile municipiului Alba Iulia, cu ocazia unui festival artistic,ce a avut loc !n centru! de pe Mureș, foto; !, KASCRAK Studioul artistului amator - tribună a experienței în pragul celei mai efervescente perioade de activitate culturalartistică, Casa creației populare a județului Caraș-Severin a organizat prima sa acțiune in cadrul Studioului artistului amator. Adevărată școală de perfecționare a metodelor și formelor de pregătire a spectacolelor de teatru, a concertelor și suitelor coregrafice, precum și a spectacolelor cu Caracter agitatoric, în care instructorii, dirijorii și regizorii amatori învață din experiența artei profesioniste sau a celor mai buni amatori, studioul vine direct în sprijinul mișcării artistice de masă. Recent, peste 50 de instructori și textieri ai brigăzilor artistice de agitație din județ s-au întîlnit la Reșița, unde au audiat expunerea „Unele probleme actuale ale activității brigăzilor artistice de agitație" prezentată de Bogdan Căuș, metodist, principal la Casa centrală a creației populare. Ședința studioului a cuprins un spectacol demonstrativ susținut de brigada artistică de agitație a C.S.R. în care au fost tratate aspecte din munca și viata unitații respective. Organizată în preajma declanșării unei noi întreceri republicane a brigăzilor artistice de agitație, această acțiune a inaugurat un ciclu de asemenea ședințe avind ca principal obiectiv creșterea calității artistice a spectacolelor de amatori, în organizarea viitoarelor țiuni ale Studioului artistului acumator ar trebui să se aibă în vedere cerințele imediate ale formațiilor artistice din județ, în sensul revitalizării unor genuri tradiționale : fanfara, taraful, corul, dansurile populare, asigurîndu-se varietate și cuprindere tematică. In același timp, unele genuri care in ultimii ani nu s-au afirmat (deși succese au fost obținute) ar trebui să intre în atenția Casei creației populare a județului. In acest sens, s-ar putea vorbi de teatrul de păpuși a cărui stagnare trebuie depășită prin acțiuni imediate și concrete. Aceasta cu atît mai mult, cu cit în prezent ne aflăm în plină desfășurare a primului Festival de teatru de păpuși de amatori „Vasilache". De asemenea s-ar putea iniția unele acțiuni ale studioului în direcția reactivizării și dezvoltării orchestrelor semisimfonice, în județul nostru existând asemenea formații la Reșița, Anina, Bravila, dar si premise pentru a se înființa noi orchestrale de acest gen în grupuri alte centre cum ar fi Bocșa, Oțelu Roșu și Caransebeș. Diversificarea preocupărilor artistului amator — susținerea unor comunicări de specialitate, discuții la masa rotundă, referate metodice, cicluri de lecții pentru artiștii amatori, spectacole — lecții, demonstrații practice precum și recomandări de repertoriu — și organizarea temeinică a ședințelor acestuia ar constitui un imbold prețios în asigurarea unei ținute estetice corespunzătoare genului și eficienței cultural-educative. Pentru a facilita accesul operativ al instructorilor la activitatea de studio ar trebui ca acțiunile acestuia să aibă loc în mai multe centre din județ, pe lângă casele orășenești de cultură. Un obiectiv important pe agenda acțiunilor metodice ale studioului ar putea fi studierea specificului folclorului muzical, coregrafic și literar, a datinelor și obiceiurilor, pentru ca pe scena căminelor Culturale și a caselor de cultură, în concurs sau in afara lui, să fie promovate, în spectacole Valoroase, creații autentice, bogate in frumusețe și Înalte sensuri etice. ION CRIȘAN Octavian Neamțu Cunoașterea sociologică Fundamentarea științifică a activității cultural-educative de masă este un imperativ de primă importanță pentru viața spirituală a satului. în această ordine de idei, sociologiei culturii îi revine rolul de a investiga realitatea, pentru a stabili sarcini adecvate cerințelor de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste. O asemenea temă tratează cartea „Cunoaștere sociologică și acțiune social-culturală în mediul rural" de Octavian Neamțu, editată de Comitetul pentru cultură și artă al județului Bihor, ea fiind cea dinții de acest gen. Ceea ce caracterizează volumul este o judicioasă structurare a materialului Recenzie teoretic și faptic, pornindu-se de la conceptul fundamental al școlii sociologice românești — „îmbinarea cunoașterii sociologice cu acțiunea social-culturală", în capitolul II al cărții lui Octavian Neamțu este subliniată ideea caracterului „interdisciplinar, deci colectiv, al unei asemenea cercetări, în măsură să stea la temelia proiectării acțiunilor social-culturale." (pag. 37). Sunt evocate unele cercetări mai vechi ale Institutului Social Banat—Crișana (cu valoare de argument) pe teritoriul județului Timiș, avind ca obiectiv complex efectuarea unor studii in domeniul economiei, sănătății și a culturii școlare a populației din mediul rural. Unul din cele mai importante capitole este cel intitulat „Practica cercetării sociologice", in care sunt integrate verigile activității echipelor complexe formate din intelectuali aparținînd mai multor specialități și profesiuni, redându-se metodologia culegerii și prelucrării datelor într-o sinteză monografică semnificativă pentru Cunoașterea realităților satului. Cartea lui Octavian Neamțu, insa, nu este doar un îndreptar privind orientarea și metodica cercetării sociologice în domeniul culturii satului, ci își propune să clarifice rolul căminului cultural contemporan in procesul transformator educativ-instructiv, aportul acestuia la dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor si la perfecționarea sistemului de muncă și de viață socialist. în final, sunt evidențiate (poate prea succint) sarcinile cultural-educative ale așezămintelor culturale ce derivă din documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. Includerea în cuprinsul cărții a rezultatelor diferitelor anchete sociologice întreprinse in mediul rural și citadin în ultimii ani î*ar fi sporit valoarea. A. STEFANESCU Miluirea condeielor caransebeșene Aflată la a li-a ediție, intimirea condeielor caransebeșene, care s-a desfășurat ieri la sediul Casei de cultură din Caransebeș, începînd cu orele 17.00, a reunit scriitori consacrați și amatori. La dezbaterile ce au avut loc în jurul creației literare actuale au participat scriitori din București și Timișoara, alături de membrii cenaclului literar „Ioan Slavici" din Caransebeș. Treptele măiestriei artistice Vineri seara a avut loc, la Casa de cultură a sindicatelor, ultima întrecere din cadrul dialogului pe aceeași scenă „Treptele măiestriei artistice“ S-au întâlnit formațiile sindicatelor sanitar și învățămint Din spectacol — axat in majoritate pe muzică cultă — s-au remarcat in primul rind grupul vocal și orchestra de cameră ale sindicatului întânțământ.