Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)

1970-10-18 / nr. 1845

a 2 • literatură amim FL­A­MURĂ —1.845 arta cultură RADU SELEJAN ~f­­i­ta La izdor­­ rintre flori, a glnd de fată liba fiarelor o fată. Dealu-i sec, um­bre-l petrec, arba-i inflorită-n foame, urlă fiara, lungă-i gheara și la mijloc de răscruce piatra se adună-n cruce. Răstignit, șarpele-i dor, dus cu fata la izvor. ă manifestările iniția­te de așezămintele culturale trebuie să sprijine, prin meto­dele specifice de in­struire și educare, procesul integrării profesionale a cetățenilor, să mij­locească accesul larg al acesto­ra către tot ceea ce înseamnă, pentru fiecare sector productiv în parte, tehnologia modernă, un postulat însușit de către este toți acei cărora le revin responsabili­tăți pe tărâmul culturii de masă. Problemele sporirii producției și productivității muncii, consolida­rea economică și organizatorică a unităților agricole, de stat sau cooperatiste sunt elemente că­rora li se acordă ponderea cuve­nită în cuprinsul programelor de activități ale căminelor culturale. Esențială este însă transpune­rea neîntîrziată in realitate a pre­vederilor înscrise în planurile de muncă, formularea, oricît de iscu­sită, a unor pledoarii pentru a­­linierea instituției de cultură la acest efort colectiv neputînd su­plini organizarea unor țări ale căror principale manifes­atribute trebuie să fie continuitatea și efi­ciența. Și este demn de remarcat faptul că seria mijloacelor care pot fi puse la contribuție în sco­pul enunțat, cu toate realizările de până acum, e departe de a fi integral valorificată. O consfătuire desfășurată in primăvara acestui an la Obreja, care a reunit cadrele de condu­cere, specialiștii de la cooperati­va agricolă și activul cultural din comună, în prezența a numeroși țărani cooperatori, a reliefat, în urma dezbaterilor pe tema „C.A.P. și căminul cultural in 1970", pla­nurile multiple la nivelul cărora așezămîntul de cultură poate spri­jini efectiv înfăptuirea obiective­lor sociale și economice ale lo­calității. Urm­are a­ inițiativei Comitetului județean pentru cultură și artă, această consfătuire, ca și alte ac­țiuni care i-au succedat, d­ate însă aceleiași laturi a coasa­vie­ții culturale a satelor, a permis extragerea unor concluzii de strin­gentă actualitate în perspectiva perioadei lunilor de toamnă și iarnă. Sporirea volumului activi­tăților educative trebuie să fie dublată de orientarea acestora, cu precădere, către popularizarea in­tensă a politicii partidului și sta­tului nostru, către problematica majoră a producției și a concomitent cu preocupările muncii. Sus­ținute în sensul modelării profi­lului cultural și etic, al formării conștiinței socialiste a oamenilor. In funcție de problemele econo­mice concrete ale comunelor satelor noastre, in strânsă contu­și crare cu conducerile cooperative­lor agricole de producție, cele culturale trebuie să-și cămi­con­­­­izeze o perspectivă clară asu­ma sarcinilor ce le revin in acest domeniu și a­i Căilor practice de calizare a lor. Fără să încercăm o ierarhizare a factorilor care con­diționează reușita manifestărilor de acest ordin inițiate de cămi­nele Culturale, apreciem că afir­marea, într-o mai accentuată mă­sură decit pînă acum, a specialiș­tilor din agricultură ca principali promotori ai noului, sporirea pre­ocupării consiliilor de conducere ale C.A.P. față de antrenarea ță­ranilor cooperatori în circuitul activităților cultural-educative, se înscriu în ordinea logică a artelor. Ancorate in realitatea nemijlo­cită a vieții social-economice a realităților, căminul cultural, bi­blioteca și cinematograful sătesc trebuie să-și dovedească, la du­se, mai pregnant utilitatea rîn­­în procesul modernizării și creșterii randamentului activităților pro­ductive. Forme a căror eficiență a fost deja verificată de practică, expunerile și simpozioanele, serile de întrebări și răspunsuri, agitația vizuală etc., urmează să transmită acele cunoștințe pe care le soli­cită în mod organic munca de fie­care zi a oamenilor,­ să militeze pentru formarea lor în spiritul respectului fată de muncă și de avutul obștesc. Fundamentarea științifică a ac­tivității cultural-educative la sa­te nu are, desigur, nimic, comun cu viziunea simplificatoare, care stabilește un raport direct pro­portional intre numărul conferin­țelor audiate și transformarea, de la o zi la alta, a mentalităților si deprinderilor. în acest proces de durată, care solicită din plin ca­pacitățile de gindire și acțiune a­­le activiștilor culturali, reușita va fi de partea acelora care inves­tesc perseverență, seriozitate și competență. Cu prilejul manifestării și cu atit mai fiecărei mult în cadrul învățămîntului agrozoo­tehnic de masă,­ trebuie să se a­­peleze în mod consecvent la po­tențialul pe care-l oferă materia­lele intuitive. Pe lingă diafilmele și diapozitivele planșele, aflate in dotarea căminelor culturale și care conferă acțiunilor un de atractivitate și eficiență, plus în­treprinderea cinematografică ju­dețeană dispune de documentare agricole ce numeroase pot fi trimise, la solicitarea C.A.P. și a căminului cultural, in oricare lo­calitate. Este imperios necesar ca, in a­­ceeași ordine de idei, să fie extin­să sfera de difuzare a cărții, in­strument de lucru de prim rang in acțiunea de informare largă și educare a maselor de cetățeni. Deoarece in curînd vor fi Întoc­mite preconizările de carte pentru anul 1971, bibliotecarii trebuie să se documenteze temeinic asupra necesităților de lectură ale popu­lației, să apeleze la sprijinul spe­cialiștilor din C.A.P., I.A.S., sau I.M.A. in a determina, ci­ mai e­­xact cu putință, caracterul pu­blicațiilor și numărul volumelor cu un conținut adecvat propagan­dei agricole. Formele și metodele de spriji­nire, prin mijloacele culturii de masă, a realizării sarcinilor pro­ductive sunt, așadar, multiple. Ră­­mîne ca prin conjugarea factorilor, sub conducerea tuturor orga­nelor și organizațiilor de partid, cu adausul necesar la nivelul spi­ritului de inițiativă și al respon­sabilității activiștilor culturali, a­­ceste mijloace să fie puse în sluj­ba obiectivelor economice actuale. AL. BÎRSESCU Inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă O problemă MEREU ACTUALĂ ACTIVITATEA CULTURALĂ ÎN SPRIJINUL PRODUC­ȚIEI AGRICOLE însemn al prețuirii Destinul individual s-a creio­nat numai în raport cu alt des­­tin­, în raport cu destinul Ro­mâniei socialiste. Și, ca o Îm­plinire spre care fiecare tin­dem, profilul omului vârstnic, a întrunit superlativul absolut al stimei și respectului tovară­șilor de breaslă, al nostru, al tuturor. In lupta cu timpul oa­menii aceștia ai Caransebeșu­lui­, acum ieșiți la pensie, au a lăsat amprenta destoiniciei lor, curajului, a perseverentei de care au dat dovadă, pe șantiere, in Întreprinderi, la Comanda locomotivelor cu aburi sau Diesel electrice. Numele lor au devenit cunoscute, aprecia­te în tot orașul. Pe cîțiva dintre ei, despre care gazetarii au scris nu o da­tă în decursul anilor, i-am re­­întilnit ittr-o postură cu totul nouă, aceea de participanți­ in­­vitați, cu dreptul absolut de a-și spune cuvîntul, la acțiunea or­ganizată de casa orășenească de cultură. Cadrul de Început al acțiunii cu caracter cultural­­distractiv, căruia organizatorii i-au dat titlul, nu lipsit de ro­­m­antism, „Mindra mea de altă dată", a avut ca scop schimbul de sugestii și păreri în vederea asigurării Caracterului și a con­ținutului de viitor al acestor manifestări. Vorbitorii, destui în număr, printre care Constan­tin Udrea, Petru Stroiescu, Ni­­colae Petry, Nicolae Meișoiu, Lia Victorin, Leon Bohat­ar, Gheorghe Milu au venit cu in­teresante propuneri din mulți­mea cărora am reținut: organi­zarea de manifestări pentru pensionari o dată pe lună (s-a fixat tot a 3-a sîmbătă), asigu­rarea unui program adecvat — invitarea unor specialiști din rândul medicilor, juriștilor, de la prevederile sociale, sindicat, consiliul popular, care să poar­te discuții pe teme diferite. N-au lipsit nici sugestiile cu caracter distractiv: audiții pe discuri, vizionarea în colectiv a unor filme care odinioară au încintat ochiul, expuneri etc. Referindu-ne la prima acțiu­ne organizată pentru pensiona­rii din Caransebeș de către Casa orășenească de cultură trebuie arătat că ea a cuprins, între altele, audiții de discuri — romanțe, valsuri și t­angouri celebre — jocuri de șah, table, remy. La aceasta s-a adăugat depănarea care fiorul câtorva amintiri la tinereții s-a făcut simțit din nou ca în anii de demult... IOAN ALEXANDRESCU corespondent N.R.: Oare asemenea acțiuni dedicate în exclusivitate pensi­onarilor nu s-ar putea organi­za, prin grija, instituțiilor cultu­rale și în celelalte orașe din județ? începutul l-a făcut Ca­ransebeșul: Cine preia șta­feta ? Un act de cultură interviu cu actorul G. Carabin Pe actorul George Carabin il cunoaștem din spectacolele de teatru, din filme sau din programele televiziunii. Ca șef al catedrei de actorie la Institutul de artă teatrală și cine­matografică a fost prezent recent la Reșița, pentru a-și urmări foștii elevi, din care doi debutau in drama lui Camil Petres­­cu „Suflete tari”. Am folosit acest prilej pentru a-i solicita citeva opinii in legătură cu spectacolul la care a asistat. — Mă bucură în primul rind reintilnirea cu Camil Petrescu. Es­te necesar să arăt publicului, tine­retului mai ales, că valorile noas­tre naționale oricînd readuse pe scenă înnobilează spectatorul". Do­vadă reacția sălii, publicul fiind interesat, urmărind piesa realmen­te cu sufletul la gură. E bine că prin modalitatea de tratare aceas­tă piesă a lui Camil Petrescu se face contemporană, este ferită de lucruri desuete pe care ici-colo le mai comportă textul original. îmbucurător este să văd străda­nia acestui colectiv care — deși nu are în paleta sa toată gama actoricească — reușește să acopere o partitură atît de difici­lă. Abordarea teatrului lui Camil Petrescu va constitui de aceea, cred, pentru colectivul teatrului reșițean un moment de profesio­­nalitate și de etică (și estetică) fa­ță de dramaturgia noastră. — Cum apreciați jocul realizat de tinerii debutanți, foștii dv. elevi ? — Am remarcat in spectacolul reșițean un joc modern, sinceră, strădania efectivă relația spre ceea ce Constituie teatrul modern, caracterizarea unor personaje pe coordonatele unei psihologii atât de complexe. Rolurile pretind maturizare artistică, o experiență­­ bogată pe care tinerii n-o au deocamdată. Ceea ce mă bucură însă în mod deosebit, ca pedagog, este că văd cum acești tineri pe care i-am urmărit 4 ani în munca de institut dovedesc o stăpînire sigură a mijloacelor de expresie scenică. Lui Cornel Manolescu ro­lul îi aparține ca virstă. Dar lupta interioară a personajului e o pro­blemă de meșteșug, de măiestrie artistică. Efortul actorului — care reușește să rezolve cu emoție și sinceritate momente dificile —- mă face să cred că în decursul spec­tacolelor va crește, înfățișind un alt Pietraru. Cu­ îl privește pe Eu­gen Moțățeanu, el constituie o prezență stenică de greutate în rolul care înfățișează lumea poli­ticianismului epocii. Acești doi tineri debutează mai mult decât promițător și frumos. — Dar despre ceilalți ac­tori cu experiență, ce im­presie aveți ? — Coca Mihalache aduce ceva din lumea încăpățînată și autori­tară, puțin maleabilă a person­aju­lui, iar scena întîlnirii dintre Ioa­­na și Andrei o realizează cu bo­­găție de mijloace. Mircea Ipate Mareș mi se pare unul din inter­preții ideali ai acestui rol în ciu­da faptului că trebuia să facă o compoziție. — Și ce concluzie ne o­­feriți in final ? — Spectacolul prezentat de tea­trul reșițean înseamnă un act de cultură. Pentru realmente actori, esențial este ca piesa să repre­zinte un spectacol-școală, care să crească, să fie lucrat în continua­re pentru a dobindi un înalt grad de profesionalitate. GH. JURMA Drama lui Camil Petrescu, „Suflete tari", a prilejuit colectivului re­șițean realizarea unor adevărate „secvențe cinematografice" de ma­re expresivitate, cum este și cea din fotografia de mai sus infăți­­șînd pe Coca Mihalache în rolul Ioanei Boiu și Mircea Ipate Mareș în rolul lui Matei Boiu. IANA BUJA PĂCURARIU T­oamna De-atâta cintec am obosit brațele copacilor. Păsările au uitat in grabă cheile caselor lor. Pentru taina rădăcinilor apele au renunțat s-ajungă in basme cu zine, pridind întoarcerea din întoarceri, explozii de muguri... DINU CIRPEAN (T) amint­it a . plesnesc fulgere de ziuă și funtunile se ascund în dosul altor răcori, adulmecind coloane de soare. Cind orizonturile urcă grele din văi și se bat in culori, eu mă scutur de vise și rup centura nopții de la bou. Apoi mă întorc cu fața bronzată ca un lan copt spre toamnă, la ziua cu lucru și chip de femeie, uumărindu-mă la intitele strigăte ale dimineții in pământul de cioci­lii oțișnit către cer. .. Fanfara Casei de cultură din Reșița dettnind pe străzile municipiu­lui Alba Iulia, cu ocazia unui fes­tival artistic,ce a avut loc !n centru! de pe Mureș, foto; !, KASCRAK Studioul artistului amator - tribună a experienței în pragul celei mai efervescen­te perioade de activitate cultural­­artistică, Casa creației populare a județului Caraș-Severin a organi­zat prima sa acțiune in cadrul Studioului artistului amator. Adevărată școală de perfecțio­nare a metodelor și formelor de pregătire a spectacolelor de teatru, a concertelor și suitelor coregrafice, precum și a specta­colelor cu Caracter agitatoric, în care instructorii, dirijorii și regi­zorii amatori învață din experien­ța artei profesioniste sau a celor mai buni amatori, studioul vine di­rect în sprijinul mișcării artistice de masă. Recent, peste 50 de in­structori și textieri ai brigăzilor ar­tistice de agitație din județ s-au întîlnit la Reșița, unde au audiat expunerea „Unele probleme ac­tuale ale activității brigăzilor ar­tistice de agitație" prezentată de Bogdan Căuș, metodist, principal la Casa centrală a creației popu­lare. Ședința studioului a cuprins un spectacol demonstrativ susți­nut de brigada artistică de agita­ție a C.S.R. în care au fost trata­te aspecte din munca și viata u­­nit­ații respective. Organizată în preajma declan­șării unei noi întreceri republica­ne a brigăzilor artistice de agita­ție, această acțiune a inaugurat un ciclu de asemenea ședințe a­vind ca principal obiectiv crește­rea calității artistice a spectaco­lelor de amatori, în organizarea viitoarelor țiuni ale Studioului artistului ac­u­­mator ar trebui să se aibă în ve­dere cerințele imediate ale forma­țiilor artistice din județ, în sensul revitalizării unor genuri tradițio­nale : fanfara, taraful, corul, dan­surile populare, asigurîndu-se va­rietate și cuprindere tematică. In același timp, unele genuri care in ultimii ani nu s-au afirmat (deși succese au fost obținute) ar trebui să intre în atenția Casei creației populare a județului. In acest sens, s-ar putea vorbi de teatrul de păpuși a cărui stagnare trebuie depășită prin acțiuni imediate și concrete. Aceasta cu atît mai mult­, cu cit în prezent ne aflăm în plină desfășurare a primului Festival de teatru de păpuși de amatori „Vasilache". De asemenea s-ar putea iniția unele acțiuni ale studioului în direcția reactivizării și dezvoltării orchestrelor semi­­simfonice, în județul nostru exis­­tând asemenea formații la Reșița, Anina, Bravila, dar si premise pentru a se înființa noi orchestrale de acest gen în grupuri alte centre cum ar fi Bocșa, Oțelu Ro­șu și Caransebeș. Diversificarea preocupărilor ar­tistului amator — susținerea unor comunicări de specialitate, discu­ții la masa rotundă, referate me­todice, cicluri de lecții pentru ar­tiștii amatori, spectacole — lecții, demonstrații practice precum și recomandări de repertoriu — și organizarea temeinică a ședințelor acestuia ar constitui un imbold prețios în asigurarea unei ținute estetice corespunzătoare genului și eficienței cultural-educative. Pentru a facilita accesul opera­tiv al instructorilor la activitatea de studio ar trebui ca acțiunile a­­cestuia să aibă loc în mai multe centre din județ, pe lângă casele orășenești de cultură. Un obiec­tiv important pe agenda acțiuni­lor metodice ale studioului ar putea fi studierea specificului fol­clorului muzical, coregrafic și li­terar, a datinelor și obiceiurilor, pentru ca pe scena căminelor Cul­turale și a caselor de cultură, în concurs sau in afara lui, să fie promovate, în spectacole Valoroa­se, creații autentice, bogate in fru­musețe și Înalte sensuri etice. ION CRIȘAN Octavian Neamțu Cunoașterea­­ sociologică Fundamentarea științifică a ac­tivității cultural-educative de ma­să este un imperativ de primă im­portanță pentru viața spirituală a satului. în această ordine de idei, sociologiei culturii îi revine rolul de a investiga realitatea, pentru a stabili sarcini adecvate cerințe­lor de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste. O asemenea temă tratează car­tea „Cunoaștere sociologică și ac­țiune social-culturală în mediul rural" de Octavian Neamțu, edi­tată de Comitetul pentru cultură și artă al județului Bihor, ea fiind­ cea dinții de acest gen. Ceea ce caracterizează volumul este o ju­dicioasă structurare a materialului Recenzie teoretic și faptic, pornindu-se de la conceptul fundamental al șco­lii sociologice românești — „îm­binarea cunoașterii sociologice cu acțiunea social-culturală", în capitolul II al cărții lui Oc­tavian Neamțu este subliniată ideea caracterului „interdiscipli­­nar, deci colectiv, al unei aseme­nea cercetări, în măsură să stea la temelia proiectării acțiunilor so­­cial-culturale." (pag. 37). Sunt evo­cate unele cercetări mai vechi ale Institutului Social Banat—Crișana (cu valoare de argument) pe teri­toriul județului Timiș, avind ca obiectiv complex efectuarea unor studii in domeniul economiei, să­nătății și a culturii școlare a popu­lației din mediul rural. Unul din cele mai importante capitole este cel intitulat „Practica cercetării sociologice", in care sunt integrate verigile activității echipelor complexe formate din intelectuali aparținînd mai multor specialități și profesiuni, redâ­n­du-se metodologia culegerii și prelucrării datelor într-o sinteză monografică semnificativă pentru Cunoașterea realităților satului. Cartea lui Octavian Neamțu, in­sa, nu este doar un îndreptar pri­vind orientarea și metodica cerce­tării sociologice în domeniul cul­turii satului, ci își propune să clarifice rolul căminului cultural contemporan in procesul transfor­mator educativ-instructiv, aportul acestuia la dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor si la per­­fecționarea sistemului de muncă și de viață socialist. în final, sunt evidențiate (poate prea succint) sarcinile cultural-educative ale a­­șezămintelor culturale ce derivă din documentele celui de al X-lea Con­gres al P.C.R. Includerea în cuprinsul cărții a rezultatelor diferitelor anchete so­­ciologice întreprinse in mediul rural și citadin în ultimii ani î*ar fi sporit valoarea. A. STEFANESCU Miluirea condeielor caransebeșene Aflată la a li-a ediție, intim­­­irea condeielor caransebeșe­ne, care s-a desfășurat ieri la sediul Casei de cultură din Caransebeș, începînd cu orele 17.00, a reunit scriitori consa­crați și amatori. La dezbaterile ce au avut loc în jurul cre­ației literare actuale au partici­pat scriitori din București și Timișoara, alături de membrii cenaclului literar „Ioan Slavici" din Caransebeș. Treptele măiestriei artistice Vineri seara a avut loc, la Casa de cultură a sindicatelor, ultima întrecere din cadrul dialogului pe aceeași scenă „Treptele măiestriei artistice“ S-au întâlnit formațiile sindi­catelor sanitar și învățămint Din spectacol — axat in ma­joritate pe muzică cultă — s-au remarcat in primul rind grupul vocal și orchestra de cameră ale sindicatului întân­­­țământ.

Next