Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-18 / nr. 1845
ANUL XVII NR. 1845 DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI >*a DIN CUPRINS: «I LITERATURĂ — ARTĂ — CULTURĂ (pag. a II-a) M SPORT Singura câștigătoare : STEAUA ■ De pe cuprinsul Județului ! Din programul radio, Tv., cinema J Epoca optimă se apropie de sfîrșit TOATE EFORTURILE LA TERMINAREA INSAMINȚARILOR! ffi La Sacu tractoarele proprii cară balast, în loc să elibereze terenul! Ü Autobaza l.R.T.A. Bocșa nu are obligații în campania agricolă? Ca urmare a precipitațiilor căzute in ultima perioadă, condițiile de lucru pentru pregătirea solului ți efectuarea insămințărilor de toamnă au fost substanțial ameliorate, ceea ce a permis o accelerare a acestor lucrări. Eforturile țăranilor cooperatori, mecanizatorilor și lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, materializat până la data de sau 16 octombrie în efectuarea semănăturilor de toamnă in proporție de 57 la sută în cooperativele agricole de producție și 54 la sută în întreprinderile agricole de stat. De asemenea, recolta de porumb a fost adunată pe 32 la sută din suprafață în C.A.P. și 45 la sută in I.A.S. In multe unități agricole, ca urmare a bunei organizări a muncii, a folosirii integrale a parcului de utilaje și a timpului de lucru, realizările sunt cu mult superioare mediei pe județ. Așa bunăoară, pină la 16 octombrie cooperativele agricole de la Socol, Pojejena, Măureni și Domașnea au semănat peste 90 la sută din suprafață, cele de la Câmpia, Zlatița, Belobreșca, Radimna, Moldova Veche, Doclin, Biniș și Vărădia Intre 80—90 la sută, iar in cooperativele din Valea Timișului, Peștere, Var, Sălbăgelu Nou, Prisaca, Brebu, Valeadeni, Lescovița, Berzovia, Gherteniș, Ramna, Tirol, Șoșdea, Vermes, Izgar, Iersig, Remetea-Pogonici, Valeapai, Lăpușnicu Mare, Dalboșeț, Ticvaniu Mic, Comorîște, Iam, Vrăniuț și Giurgiova semănatul s-a efectuat în proporție de 60—80 la sută. După cum se vede, numărul liițitațiior care se situează peste media județului este destul de mare,, multe din acestea fiind de acum în preajma Încheierii acestei lucrări. în același timp, sunt unele unități unde răsuîrnerile în urmă sunt încă mari. Tisă, cîteva exemple : Obreja, 27 la sută; Gomnea, 29 la sută; Naidăș, 33 la sută; Bănia, 21 la sută; fiărâșdia, 25 la sută. Raidul întreprins in ziua de 16 octombrie în citeva unități din raza de activitate a I.M.A. Zăgujeni a evidențiat destule deficiențe in organizarea lucrărilor și folosirea utilajelor. Cooperativa agricolă de la Sacu bunăoară, este destul de avansată în ceea ce privește însămînțările. Totuși suprafața rămasă, de 157 ha, va trebui să fie întîi eliberată de porumb pentru a putea fi arată și semănată. Pe o bună parte din aceasta, porumbul era cules și cocenii tăiați, trebuia doar să fie transportați. Dar, în loc să folosească, cele două tractoare rutiere cu remorcile respective la eliberatul terenului, conducerea unității (președinte Dumitru Popovici) le-a planificat la transportul balastului. Mecanizatorii din această unitate, printre care Dumitru Corneanu, Romulus Corneanu și Ion Alexa, fac eforturi susținute, lucrind și ziua și noaptea. Menționăm că numai în noaptea de 15 spre 16 octombrie ei au arat, lucrind în schimb prelungit, 16 hectare. Străduința lor de a se încadra cu însămînțările în epoca optimă, trebuie să fie susținută de consiliul de conducere, care are obligația să se creeze front de lucru. La cooperativa agricolă de la Căvăran procentul de realizare a vnsămînțărilor era sub 50 la sută. Cu toate acestea, nu s-a urmărit ca organizarea muncii să se facă de așa manieră nicit toate tractoarele să fie utilizate din plin. Tractoriștii Gheorghe Balaure,, și ing. AL. POPOVICI (Continuare in pag. a 3-a) Semănatul artului la C.A.P. Broșteni se efectuează pe terenuri la care lucrările pregătitoare au respectat Întotdeauna regulile agrotehnice. Macaralele visează marea Valurile nepotolite ale mării se zbuciumă, își sfarmă crestele de spumă de țărm. Imperturbabil, brațul imens al macaralei se deplasează, coboară și înalță mari baloturi conținind mărfuri sosite de peste mări și țări sau produse care duc faima economiei românești pe alte meridiane. O imagine, devenită arhicunoscută, a portului Constanța. Ceea ce nu știu toți privitorii, este că gigantica instalație de oțel e produsă in țară, la uzina din Bocșa. — Am făcut multe lucruri frumoase. In cuvintele maistrului Ion Birou, unul dintre cei destoinici șefi de atelier mai din uzină, vibrează o mîndrie justificată. Aceeași conștiință a importanței muncii de fiecare zi o deslușești în vorbele tuturor celor care lucrează in secția poduri rulante. — Avem renumele unor oameni exigenți. Poate pentru că la noi disciplina muncii e un lucru de la sine înțeles — explică șeful secției, inginerul Victor Creangă. Și rezultatele acestui climat emulativ de lucru sînt vizibile în succesele colectivului secției. Cine sînt acești oameni care cu gîndul și fapta înnădesc din metal instalații complexe, de înaltă tehnicitate ? Echipa condusă de Aurel Coroban lucrează acum la a doua macara portală portuală de 15X32, soră geamănă cu pripia mașină de ridicat din port. Ii privesc cu aminte: sunt oameni care nu pregetă să rămină cîteva ceasuri peste schimb atunci cirur necesitățile producției o cer. Sunt oameni care, în urmă cu un an, cind s-a pus problema alezării unei platforme aflate la o înălțime de 3—4 m, din lipsă de găuritori au muncit 24 de ore in șir fără să se plîngă de greutăți. Sunt Ion Pobega, Adam Cimponeru, Gheorghe Curea, Sondor Rednic, Ion Jorz și mulți alții. Coechipera lor, Ecaterina Iancu, o femeie mărunțică dar plină de suflet, îmi vorbește cu aceeași însuflețire despre munca constructorilor de macarale. A absolvit in urmă cu 14 ani școala profesională, a fost repartizată la Bocșa, muncește ca lăcătuș-sudor. Stau de vorbă cu Aurel Coroban, autorul celei dinții invenții pe care o înscrie uzina în analele ei, un dispozitiv de rotire a tronsoanelor grele din construcțiile metalice. Lucrează în uzină de 20 de ani, răstimp in care a devenit un meseriaș de mare valoare. — Echipa construiește portalul macaralei. Oamenii mei sunt tineri, dornici să învețe mai mult. Cu trecerea anilor am devenit o familie mai mare, unită. De același prestigiu se bucură în întreprindere și echipele conduse de Romulus Florea și Hieron, care execută VIORICA BALTEANU !Continuare I» pag. a 3-a) Noi obiective industriale în zona industrială a Clujului se construiește o fabrică de cazane mici și arzătoare, unde vor fi produse, pentru prima dată în țară, în serie, microagregate termice de mare randament caloric, destinate încălzirii clădirilor mici, cantinelor, școlilor, dispensarelor. Totodată se vor fabrica noi tipuri de arzătoare cu combustibil gazos și lichid, cu consum redus, de uz menajer și industrial. Pentru început, noua întreprindere clujeană va produce 8 000 tone de utilaj termotehnic, urmind ca producția să crească, in 1973, la 15 000 tone. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, plecat vineri de la San Francisco , spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Până nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul venit roditor. Există sterpa deacum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Irland Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno, în întimpinarea președintelui Ceaușescu ,a venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înminează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate în încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. în întîmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere în continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. La uzinele de echipament electronic „Memorez“ din Santa Clara După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat. Uzinele ,,Memorez" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte da începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și economice. Uzina „Memorex" fabrică trei tipuri de produse, benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informațiile și le notează direct pe microfilm și centrale de receptionare și transmitere a datelor. Ea exportă produsa în numeroase țări printre care și România, in secțiile de fabricație, președintele Ceaușescu s-a interesat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice obținute, a discutat cu specialiștii relevind existența posibilităților de dezvoltare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă și firmele românești. (Continuare în pag. a 4-al \ Oțele Roșu — I* hal* da turnare. LUNI. 19 OCTOMBRIE 1970, IN JURUL OREI 16,45 — TRANSMISIUNE DIRECTA LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE A CUVÎNTARII PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARA A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALA DIN OCTOMBRIE 1920 Greva generală din octombrie 1920 constituie, date fiind amploarea și condițiile istorice în care s-a desfășurat, un moment deosebit pe scara conflictelor de clasa dintre proletariat și burghezie, înscriindu-se la loc de frunte în șirul acțiunilor revoluționare ale maselor muncitorești din România împotriva exploatării și asupririi capitaliste, pentru drepturi economice, libertăți democratice și progres social. Extinderea sa rapidă și organizată la nivelul întregii țări, polarizarea marii majorități a clasei muncitoare In jurul unor obiective economice și social-politice de largă perspectivă pentru masele proletare au constituit factorii potențiali care au ridicat în fața păturilor conducătoare posibilitatea pierderii dominației politice, de clasă. Așa după cum aprecia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, importanța deosebită a grevei generale rezultă, în primul rînd, în faptul că ea a cuprins „pentru prima dată întreg proletariatul român în lupta împotriva claselor exploatatoare. Prin amploarea și combativitatea sa revoluționară, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România ; ea a zguduit puternic însăși temelia regimului burghezomoșieresc. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională în stare să-și asume rolul de conducător al întregului popor în lupta pentru transformarea revoluționară a societății, să conducă destinele întregii națiuni". Generată de condiții economice și social-politice interne, proprii societății românești din acea epocă, de influența acțiunilor revoluționare desfășurate de mișcarea muncitorească pe plan internațional, în primul rînd de victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, greva generală de acum 50 de ani a reprezentat punctul culminant al luptelor revoluționare desfășurate de masele muncitorești din România în perioada efervescentă de după primul război mondial. într-adevăr, cauzele directe, de natură economică și social-politică care au dus treptat la ascuțirea fără precedent a antagonismelor de clasă, rezidă în urmările războiului, în distrugerile enorme, prejudiciile materiale incalculabile pe care le-a produs poporului român, marea conflagrație mondială dezlănțuită de statele imperialiste. Pierderile umane deosebit de grele pricinuite de război au fost agravate de jaful economic sistematic întreprins de imperialismul german în perioada ocupației. Producția industrială și agricolă au scăzut in mod catastrofal. Pe de altă parte, economia țării era grevată de uriașe datorii externe. Ruina și dezastrul economic s-au răsfrînt în primul rînd asupra nivelului de trai al oamenilor muncii. Scumperea fără precedent a produselor de larg consum, specula, epidemiile erau însoțite de recrudescența ofensivei patronale , scăderea puterii de cumpărare a salariaților, creșterea nelimitată a duratei zilei de muncă, exploatarea și asuprirea în fabrici și întreprinderi deveniseră de nesuportat. In atare împrejurări istorice, pe fondul agravării contradicțiilor de clasă interne, lupta maselor muncitorești pentru drepturi economice și libertăți democratice, cetățenești capătă o amploare și combativitate deosebită, fără precedent în istoria țării. Grevele și manifestațiile de masă care se succed fără întrerupere au un caracter politic tot mai accentuat. In tot cursul lui 1919 și prima jumătate a anului următor s-au desfășurat sute de greve, multe din ele cuprinzînd ramuri întregi de producție. Paralel, are loc un proces neîntrerupt de întărire a aripei stingi din partidul socialist, de maturizare și clarificare ideologică. Problema declanșării grevei generale pe scară națională a fost luată în discuție de către Consiliul general al partidului socialist, întrunit la 11 octombrie 1920. S-a întocmit, cu acest prilej, un memoriu, care a fost înaintat apoi guvernului, împreună cu avertismentul ultimativ al clasei muncitoare în ceea ce privește declanșarea grevei generale, in cazul cînd doleanțele legitime ale proletariatului nu vor fi satisfăcute. Document de mare însemnătate pentru analiza acestui eveniment politic care a fost greva generală din octombrie 1920, memoriul Consiliului general cuprindea o serie de revendicări care denotă puternicul caracter politic : resdr. OLIMPIU MATICHESCU cercetător științific principal la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă C.C. al P. C. R. (Continuare in pag. a 3-a)