Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)

1970-10-18 / nr. 1845

ANUL XVII NR. 1845 DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI >*a DIN CUPRINS: «I LITERATURĂ — ARTĂ — CULTURĂ (pag. a II-a) M SPORT Singura câștigă­toare : STEAUA ■ De pe cuprinsul Județului ! Din programul ra­dio, Tv., cinema J Epoca optimă se apropie de sfîrșit TOATE EFORTURILE LA TERMINAREA INSAMINȚARILOR! ffi La Sacu tractoarele proprii cară balast, în loc să elibereze terenul! Ü Autobaza l.R.T.A. Bocșa nu are obli­gații în campania agricolă? Ca urmare a precipitațiilor că­zute in ultima perioadă, condițiile de lucru pentru pregătirea solu­lui ți efectuarea insămințărilor de toamnă au fost substanțial ame­liorate, ceea ce a permis o ac­celerare a acestor lucrări. Efortu­rile țăranilor cooperatori, mecani­zatorilor și lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, materializat până la data de s­au 16 octombrie în efectuarea semănă­turilor de toamnă in proporție de 57 la sută în cooperativele agri­cole de producție și 54 la sută în întreprinderile agricole de stat. De asemenea, recolta de porumb a fost adunată pe 32 la sută din suprafață în C.A.P. și 45 la sută in I.A.S. In multe unități agricole, ca ur­mare a bunei organizări a muncii, a folosirii integrale a parcului de utilaje și a timpului de lucru, reali­zările sunt cu mult superioare me­diei pe județ. Așa bunăoară, pină la 16 octombrie cooperativele a­­gricole de la Socol, Pojejena, Mău­­reni și Domașnea au semănat pes­te 90 la sută din suprafață, cele de la Câmpia, Zlatița, Belobreșca, Radimna, Moldova Veche, Doclin, Biniș și Vărădia Intre 80—90 la sută, iar in cooperativele din Va­lea Timișului, Peștere, Var, Săl­­băgelu Nou, Prisaca, Brebu­, Va­­leadeni, Lescovița, Berzovia, Gher­­teniș, Ramna, Tirol, Șoșdea, Ver­mes, Izgar, Iersig, R­emetea-Pogo­­nici, Valeapai,­ Lăpușnicu Mare, Dalboșeț, Ticvaniu Mic, Comorîș­­te, Iam, Vrăniuț și Giurgiova se­mănatul s-a efectuat în proporție de 60—80 la sută. După cum se vede, numărul liițitațiior care se situează peste media județului es­te destul de mare,, multe din aces­tea fiind de acum în preajma În­cheierii acestei lucrări. în același timp, sunt­ unele uni­tăți unde răsu­îrnerile în urmă sunt încă mari. Tisă, cîteva exemple : Obreja, 27 la sută; Gomnea, 29 la sută; Naidăș, 33 la sută; Bănia, 21 la sută; fiărâșdia, 25 la sută. Raidul întreprins in ziua de 16 octombrie în citeva unități din ra­za de activitate a I.M.A. Zăgujeni a evidențiat destule deficiențe in organizarea lucrărilor și folosirea utilajelor. Cooperativa agricolă de la Sacu bunăoară, este destul de avansată în ceea ce privește însămînțările. Totuși suprafața ră­masă, de 157 ha, va trebui să fie întîi eliberată de porumb pentru a putea fi arată și semănată. Pe o bună parte din aceasta, porum­bul era cules și cocenii tăiați, tre­buia doar să fie transportați. Dar, în loc să folosească, cele două tractoare rutiere cu remorcile res­pective la eliberatul terenului, conducerea unității (președinte Du­mitru Popovici) le-a planificat la transportul balastului. Mecaniza­torii din această unitate, printre care Dumitru Corneanu, Romulus Corneanu și Ion Alexa, fac efor­turi susținute, lucrind și ziua și noaptea. Menționăm că numai în noaptea de 15 spre 16 octombrie ei au arat, lucrind în schimb pre­lungit, 16 hectare. Străduința lor de a se încadra cu însămînțările în epoca optimă, trebuie să fie susținută de consiliul de condu­cere, care are obligația să se cre­eze front de lucru. La cooperativa agricolă de la Căvăran procentul de realizare a vnsămînțărilor era sub 50 la sută. Cu toate acestea, nu s-a urmărit ca organizarea muncii să se­ facă de așa manieră nicit toate trac­toarele să fie utilizate din plin. Tractoriștii Gheorghe Balaure,, și ing. AL. POPOVICI (Continuare in pag. a 3-a) Semănatul artului la C.A.P. Broșteni se efectuea­ză pe terenuri la care lucră­rile pregătitoare au respec­tat Întotdeauna regulile a­­grotehnice. Macaralele visează marea Valurile nepotolite ale mă­rii se zbuciumă, își sfarmă crestele de spumă de țărm. Imperturbabil, brațul imens al macaralei se deplasează, co­boară și înalță mari baloturi conținind mărfuri sosite de peste mări și țări sau produse care duc faima economiei ro­mânești pe alte meridiane. O imagine, devenită arhicu­noscută, a portului Constanța. Ceea ce nu știu toți privitorii, este că gigantica instalație de oțel e produsă in țară, la u­­zina din Bocșa. — Am făcut multe lucruri frumoase. In cuvintele maistrului Ion­ Birou, unul dintre cei destoinici șefi de atelier mai din uzină, vibrează o mîndrie jus­tificată. Aceeași conștiință a importanței muncii de fieca­re zi o deslușești în vorbele tuturor celor care lucrează in secția poduri rulante. — Avem­ renumele unor oa­meni exigenți. Poate pentru că la noi disciplina muncii e un lucru de la sine înțeles — explică șeful secției, ingine­rul Victor Creangă. Și rezultatele acestui cli­mat emulativ de lucru sînt vizibile în succesele colectivu­lui secției. Cine sînt acești oameni care cu gîndul și fap­ta înnădesc din metal instala­ții complexe, de înaltă tehni­citate ? Echipa condusă de Aurel Coroban lucrează acum la a doua macara portală por­­tuală de 15X32, soră geamănă cu pripia mașină de ridicat din port. Ii privesc cu aminte: sunt oameni care nu pregetă să rămină cîteva cea­suri peste schimb atunci cirur necesitățile producției o cer. Sunt oameni care, în urmă cu un an, cind s-a pus pro­blema alezării unei platforme aflate la o înălțime de 3—4 m, din lipsă de găuritori au mun­cit 24 de ore in șir fără să se plîngă de greutăți. Sunt Ion Pobega, A­dam Cimponeru, Gheorghe Curea, Sondor Red­­nic, Ion Jorz și mulți alții. Co­­echipera lor, Ecaterina Iancu, o femeie mărunțică dar plină de suflet, îmi vorbește cu a­­ceeași însuflețire despre mun­ca constructorilor de macara­le. A absolvit in urmă cu 14 ani școala profesională, a fost repartizată la Bocșa, muncește ca lăcătuș-sudor. Stau de vorbă cu Aurel Co­roban, autorul celei dinții in­venții pe care o înscrie uzina în analele ei, un dispozitiv de rotire a tronsoanelor grele din construcțiile metalice. Lu­crează în uzină de 20 de ani, răstimp in care a devenit un meseriaș de mare valoare. — Echipa construiește por­talul macaralei. Oamenii mei sunt tineri, dornici să învețe mai mult. Cu trecerea anilor am devenit o familie mai ma­re, unită. De același prestigiu se bu­cură în întreprindere și echi­pele conduse de Romulus Flo­rea și Hie­ron, care execută VIORICA BALTEANU !Continuare I» pag. a 3-a) Noi obiective industriale în zona industrială a Cluju­lui se construiește o fabrică de cazane mici și arzătoare, unde vor fi produse, pentru prima­­ dată în țară, în serie, microa­­­­gregate termice de mare ran­­­­dament caloric, destinate încăl­­­­zirii clădirilor mici, cantinelor,­­ școlilor, dispensarelor. Totodată­­ se vor fabrica noi tipuri de ar­zătoare cu combustibil gazos și lichid, cu consum redus, de uz menajer și industrial. Pentru început, noua întreprindere clu­jeană va produce 8 000 tone de utilaj termotehnic, urmind ca producția să crească, in 1973, la 15 000 tone. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficia­le pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, plecat vineri de la San Francisco , spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt înso­țiți de reprezentanți ai întreprin­derii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", a­­le cărei uzine se află în localita­tea Fresno, Hubier Byrd, prim-vi­­cepreședinte al F.M.C., Jack Rat­­tens și Elmer Anderson, vicepre­ședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplini­te de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pen­tru protejarea mediului înconjură­tor, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispozi­ția șefului statului român de Ca­sa Albă zboară deasupra unei re­giuni brăzdate de o rețea de ca­nale de irigații și lacuri de acumu­lare. Până nu de mult, această zo­nă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul venit roditor. Există sterp­a de­acum, aici, plantații de citrice, în special por­tocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează în­deaproape de caracteristicile aces­tui sistem, primește explicații a­­mănunțite din partea proiectantu­lui principal al sistemului de iri­gații și de control al regimului a­­pelor. După ce survolează regiunea Irland Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno, în în­­timpinarea președintelui Ceaușescu ,a venit primarul ad-interim al orașului, Paul­­ Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților loca­le. In semn de omagiu, primarul înminează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al o­­rașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înre­gistrează aceste momente semni­ficative pentru stima și conside­rația de care se bucură peste ho­tare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se în­dreaptă spre plantațiile de porto­cali irigate. Se dau explicații a­­supra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. A­­pa vine aici prin conducte sub­terane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe rîul San Joaqu­in. Apa acumulată în lacul artifi­cial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemu­lui în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solici­tate­ în încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în lo­calitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. în întîmpinare au venit primarul ora­șului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall, îndată după sosire, este prezentat u­n in­teresant film despre activitatea în­treprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și insta­lații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost­ evocate posibilități­le de extindere în continuare a re­lațiilor de colaborare dintre firme­le americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor econo­mice dintre România și S.U.A. La uzinele de echipa­­ment electronic „Memorez“ din Santa Clara După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat. Uzinele ,,Memorez" din Santa Clara (Ca­lifornia), producătoare de echipa­mente pentru calculatoare electro­nice. Deasupra intrării principa­le se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memo­­rex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte da începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și economi­ce. Uzina „Memorex" fabrică trei tipuri de produse, benzi memo­­rizatoare pentru calculatoare elec­tronice, un sistem care preia de la computere informațiile și le no­tează direct pe microfilm și cen­trale de receptionare și transmite­re a datelor. Ea exportă produsa în numeroase țări printre care și România, in secțiile de fabricație, președintele Ceaușescu s-a intere­sat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice obținute, a discutat cu specialiștii relevind existența posibilităților de dezvol­tare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă și firmele românești. (Continuare în pag. a 4-al \ Oțele Roșu — I* hal* da turnare. LUNI. 19 OCTOMBRIE 1970, IN JURUL OREI 16,45 — TRANS­MISIUNE DIRECTA LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELE­VIZIUNE A CUVÎNTARII PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARA A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNI­TE. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALA DIN OCTOMBRIE 1920 Greva generală din octombrie 1920 constituie, date fiind amploa­rea și condițiile istorice în care s-a desfășurat, un moment deose­bit pe scara conflictelor de clasa dintre proletariat și burghezie, în­­scriindu-se la loc de frunte în șirul acțiunilor revoluționare ale mase­lor muncitorești din România îm­potriva exploatării și asupririi ca­pitaliste, pentru drepturi economi­ce, libertăți democratice și pro­gres social. Extinderea sa rapidă și organizată la nivelul întregii țări, polarizarea marii majorități a clasei muncitoare In jurul unor obiective economice și social-po­­litice de largă perspectivă pentru masele proletare au constituit fac­torii potențiali care au ridicat în fața păturilor conducătoare posi­bilitatea pierderii dominației poli­tice, de clasă. Așa după cum aprecia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, importanța deosebită a gre­vei generale rezultă, în primul rînd, în faptul că ea a cuprins „pentru prima dată întreg prole­tariatul român în lupta împotriva claselor exploatatoare. Prin am­ploarea și combativitatea sa revo­luționară, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din Ro­mânia ; ea a zguduit puternic în­săși temelia regimului burghezo­­moșieresc. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională în stare să-și asume rolul de condu­cător al întregului popor în lupta pentru transformarea revoluționa­ră a societății, să conducă destine­le întregii națiuni". Generată de condiții economice și social-politice interne, proprii societății românești din acea epo­că, de influența acțiunilor revo­luționare desfășurate de mișcarea muncitorească pe plan internațio­nal, în primul rînd de victoria Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie, greva generală de acum 50 de ani a reprezentat punctul culminant al luptelor revoluționa­re desfășurate de masele muncito­rești din România în perioada efervescentă de după primul răz­boi mondial. într-adevăr, cauzele directe, de natură economică și social-politică care au dus trep­tat la ascuțirea fără precedent a antagonismelor de clasă, rezidă în urmările războiului, în distrugeri­le enorme, prejudiciile materiale incalculabile pe care le-a produs poporului român, marea conflagra­ție mondială­ dezlănțuită de statele imperialiste. Pierderile umane deo­sebit de grele pricinuite de răz­boi au fost agravate de jaful eco­nomic sistematic întreprins de im­perialismul german în perioada o­­cupației. Producția industrială și agricolă au scăzut in mod catas­trofal. Pe de altă parte, economia țării era grevată de uriașe dato­rii externe. Ruina și dezastrul economic s-au răsfrînt în primul rînd asupra ni­velului de trai al oamenilor mun­cii. Scumperea fără precedent a produselor de larg consum, spe­cula, epidemiile erau însoțite de recrudescența ofensivei patrona­le , scăderea puterii de cumpăra­re a salariaților, creșterea nelimi­tată a duratei zilei de muncă, exploatarea și asuprirea în fa­brici și întreprinderi deveniseră de nesuportat. In atare împrejurări istorice, pe fondul agravării con­tradicțiilor de clasă interne, lupta maselor muncitorești pentru drep­turi economice și libertăți demo­cratice, cetățenești capătă o am­ploare și combativitate deosebită, fără precedent în istoria țării. Grevele și manifestațiile de masă care se succed fără întrerupere au un caracter politic tot mai accen­tuat. In tot cursul lui 1919­ și pri­ma jumătate a anului următor s-au desfășurat sute de greve, multe din ele cuprinzînd ramuri întregi de producție. Paralel, are loc un proces neîntrerupt de în­tărire a aripei stingi din partidul socialist, de maturizare și clarifi­care ideologică. Problema declanșării grevei gene­rale pe scară națională a fost lua­tă în discuție de către Consiliul general al partidului socialist, în­trunit la 11 octombrie 1920. S-a­ întocmit, cu acest prilej, un me­moriu, care a fost înaintat apoi guvernului, împreună cu avertis­mentul ultimativ al clasei munci­toare în ceea ce privește declan­șarea grevei generale, in cazul cînd doleanțele legitime ale pro­letariatului nu vor fi satisfăcute. Document de mare însemnătate pentru analiza acestui eveniment politic care a fost greva generală din octombrie 1920, memoriul Consiliului general cuprindea o serie de revendicări care denotă puternicul caracter politic : res­dr. OLIMPIU MATICHESCU cercetător științific principal la Institutul de studii istorice și so­­cial-politice de pe lingă C.C. al P. C. R. (Continuare in pag. a 3-a)

Next