Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-22 / nr. 1875

920 Se poate spune cu certitudi­ne că astăzi, mai mult ca ori­­cînd, se consumă muzică în cantități enorme. De cum ieși din casă, unde abia ai închis aparatul de radio (muzică, bi­neînțeles), ești urmărit de acele tranzistoare ambulante, pe care le întîlnești în autobuz, pe stra­dă, în cofetărie, pînă și la ci­nematograf. Ești, pur și simplu, asaltat fără milă de această violentă melomanie. Am reac­ționat odată, în fața unui astfel de tranzistor, decorat cu plete și perciuni, din care pricină am primit calificativul de ,,en­­cult" Această și fără idee de muzică, fobie a muzici care face casă bună cu ronțăitul semințelor sau guma de mes­tecat pare a fi mai mult o mo­dă și mai puțin dovada unei educații muzicale serioase. Mai sînt oameni cu pretenții de cultură, care la auzul unor ope­re muzicale simfonice strîmbă din nas cu o arogantă ironie, exclamînd pe un ton doct. ..asta numai muzică nu poate fi"... Asemenea reacții dove­desc că muzica bună, plină de elevație spirituală nu intră în tiparele obișnuințelor auditive, din păcate, pentru o largă ca­tegorie de iubitori de muzică. Deslușirea unei opere (nu ne referim la genul de operă) sau bucăți muzicale este insă un proces complex, care cere o oarecare cunoaștere a modului de realizare, componistic și in­terpretativ. Dobîndirea unei astfel de cunoașteri nu se ob­ține la tranzistor, ci prin par­curgerea unui drum, care în­cepe chiar din primele clase ale școlii de cultură generală. Intervenția școlii în înarmarea tineretului cu cunoștințele tre­buitoare Înțelegerii muzicii este mai necesară ca oricînd. „Soarta muzicii în școală se va hotărî“ spunea unul din premergătorii muzicii noastre românești. Intr-adevăr, obișnu­ința de a audia o bucată muzi­cală, numai aici se formează. Elevul capătă deprinderi, care devin, în multe cazuri, necesi­tăți. Este firesc ca un tânăr ab­solvent de liceu să aibă cunoș­tințe muzicale teoretice, dar este mai important ca în anii de școală să descopere treptat universul muzicii, pe care să-l caute cu ardoare. După păre­rea noastră, școala trebuie să pregătească un ascultător, un consumator de muzică, nu un practician al artei sunetelor (a­­cest lucru se învață în școlile speciale de muzică). Adevărul e că, in școală, mu­zica a rămas tot pe postul de cenușăreasă în locul ce-l ocu­pă printre celelalte materii. Mai sînt cazuri cînd orele de muzică sînt folosite pentru alte materii, „mai importante“, deși muzica a fost repusă în drep­turile ei prin noua programă școlară; în multe din orașele țării au fost luate inițiative menite să ducă la un contact mai strîns al elevilor cu viața artistică. Generalizarea unor cercuri de muzică („Cercul iubitorilor de muzică" sau „Prieteni ai muzi­cii") ar contribui la trezirea interesul afectiv față de o artă atît de directă cum e muzica. Apreciem de aceea cu căldură înființarea „cercului melomani­lor“ în cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, care, sperăm, va ști să-și cîștige au­ditorii. în același sens ni se pare că o stagiune permanentă a Filarmonicii din Timișoara­ la Reșița ar umple un mare gol în viața noastră muzicală, prin­­tr-un ciclu de concerte educa­tive, care să ducă la înmulți­rea numărului ascultătorilor. Prin toate aceste lucruri se o­­feră factorii care pot dezvolta și educa gustul muzical, pentru a da posibilitatea selectării mu­zicii adevărate, din mijlocul unui haos de sunete iritante și prof. SEVER DAMȘA SĂ reabili­tăm mu­zica .I Dezvoltarea gustului muzical iin­­cepe din școală — Ministerul Invățămintului a introdus recent un nou obiect de Invățămint: „Pregătirea tehnică­­productivă“, ca disciplină obliga­torie in planul de invățămint al școlii generale de 10 ani și al li­ceului de cultură generală. Ce amănunte ne puteți oferi în le­gătură cu acest aspect ? — Pregătirea tehnică­ producti­vă a elevilor urmărește, ca obiect de învățămint, legarea cunoștințe­lor școlare de practica vieții, în­lesnește orientarea lor profesiona­lă, se formează deprinderi de mun­că și educă dragostea și respectul elevilor pentru munca fizică. Pen­tru că elevii noștri trebuie să se integreze armonios și rapid în via­ta economică și socială, să nu fie străini de aspectele muncii fizice, de desfășurarea activității oame­nilor din întreprinderi, instituții etc. Prin introducerea acestei disci­pline, ministerul urmărește să pu­nă in aplicare directivele Congre­sului al X-lea al partidului și în­drumările concrete, date personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, §§1 Convorbiră Nichifor Inescu. In Ministarul In diferite ocazii, cu privire la o­­rientarea tineretului spre munca productivă, astfel incit MUNCA să devină obiect de invățămint în acest sens, instrucțiunile pre­văd, între altele mărirea număru­lui de ore practice de la 2 la 4 ore la clasele VII-VIII (deci o zi de muncă pe săptămînă, de 4 ore, timp adecvat posibilităților elevi­lor de această vîrstă); la clasele IX-X sunt acum prevăzute 6 ore și, ceea ce e nou, s-au introdus 2 ore de pregătire tehnică-producti­­vă și la clasele de liceu. In ulti­mul an de studii timpul afectat va fi folosit mai ales în vederea o­­rientării profesionale: vizite în întreprinderi, convorbiri cu dife­riți specialiști (începînd cu mun­citorul calificat și pînă la ingineri și cercetători), în primii ani de liceu se va realiza această pregă­tire în mod variat (în întreprin­deri, in ateliere școlare etc.), cele 2 ore pe săptămînă puțind fi gru­pate, de exemplu, în 4 ore la două săptămîni, așa cum se preconizea­ză în județul dv. Ministerul re­comandă, de asemenea, alcătuirea unor comisii de îndrumare a pre­gătirii tehnice­ productive, care să coordoneze activitățile, să intervi­nă operativ acolo unde este cazul, pentru a îmbunătăți permanent a­­cest proces, și care să se ocupe de dotarea adecvată și corespun­zătoare a atelierelor școlare. — Ce constatări ați putea să ne relatați privitor la demararea a­­cestei practici in județul nostru și la condițiile materiale create ? — Am observat multe realizări frumoase. In Reșița sunt ateliere de gospodărie, tîmplărie etc. In­teresantă e inițiativa școlii ge­nerale nr. 7 care în colaborare cu o cooperativă a realizat un atelier de țesut covoare. Pot spune aici, ca o paranteză, că noi suntem­ și pentru organizarea de ateliere ale unor întreprinderi in școală. E­­sențial este ca elevii să-și vadă munca materializată, să producă un lucru util și, de ce n-am spu­ne-o, rentabil. La școala din Oțelu Roșu, de exemplu, se vor produce obiecte din fier forjat care să poa­tă fi valorificate. De asemenea, a­­preciez bunele rezultate de Bocșa și de la Topleț, unde se pre­ia vede cooperarea cu uzina. Intere­santă este inițiativa directorului școlii generale din Forotic, Cornel Orăvițean, de a realiza o crescă­torie de păsări. Ministerul reco­cu tovarășul Inspector general Invățămîntului man dă multă varietate: sintem­ pentru inițiative, adecvate, desi­gur, specificului local. Mai sînt, credem, totuși, destul de multe de făcut pe linia moder­nizării cu aparatură, a dotării șco­lilor cu aparate audio-vizuale etc., a rezolvării problemei laboratoa­relor sau loturilor școlare. Luînd în discuție aceste din urmă as­pecte, apreciem că sunt încă prea multe școli fără laboratoare, deși se știe că fără acestea nu putem realiza orele de fizică, chimie, nu putem avea atmosfera de necesară. în județ sunt numai lucru 14 laboratoare speciale de fizică și 7 de chimie. Credem că o mare parte din vină pentru această sta­re de lucruri o poartă directorii de școli, care au organizat cursurile intr-un singur schimb, renunțînd, astfel, la laboratoare. Trebuie fo­losit rațional spațiul și de aceea recomandăm directorilor de distribuire a spațiului în așa școli fel incit cel puțin o sală să fie ame­najată ca laborator și alta ca a­­telier. Cu­ privește loturile șco­lare ale unităților din mediul ru­ral, numărul lor este de aseme­nea mic existînd doar la 40 școli din 118. Sugerăm, de aceea, orga­nelor locale (consilii populare, conducerii C.A.P.) să găsească ce­le mai adecvate soluții pentru oferi și a găsi împreună cu con­­­ducerea școlii, condiții bunei des­fășurări a pregătirii tehnice-pro­­ductive a elevilor. De altfel, aceste lucruri cum am putut constata, sunt după în vederile organelor locale. Comi­tetul executiv al Consiliului popu­lar județean a acordat o atenție deosebită acestei probleme și luat legătura cu conducerea unor­a întreprinderi solicitîndu-se con­cursul în vederea dotării ateliere­lor școlare. în momentul de față se analizează posibilitățile de do­tare a acestor ateliere cu mașini unelte, instrumente de măsurat, scule și chiar materie primă. Se vor dota, de asemenea, școlile cu încă 20—30 de mașini de cusut, iar inspectoratul școlar va achizi­ționa în viitor, mașini de cusut, aragaze și altele.­­ Pentru că in multe unități școlare pregătirea tehnică produc­tivă nu este îndeajuns de înțe­leasă și orientarea in această pri­vință n-a fost totdeauna clară v-am­ ruga, pentru a veni in spri­jinul școlilor, să ne concretizați citeva din recomandările minis­terului in privința acestei activi­tăți. — Pregătirea tehnică-productivă trebuie realizată diferențiat, în mediul urban se pot organiza: pen­tru băieți, ateliere școlare de lă­­cătușerie, tîmplărie, electrotehni­că, radiotehnică, mecanică­ auto, instalații electrice, reparații de u­­tilaje casnice etc. Pentru fete se pot organiza ateliere de gospodă­rie, croitorie, tricotaje, țesătorie, brodat, stenodactilografie etc. In mediul rural pregătirea teh­nică­ productivă trebuie orientată spre cunoașterea elementelor de mecanizare a agriculturii, spre muncile pe ogoare sau în sectorul zootehnic ori în domeniul legumi­cultura, pomicultură, viticulturii. Totodată, pe loturile școlare re­comandăm să se organizeze pepi­niere cu pomi fructiferi sau ar­buști ornamentali care să poată fi valorificați. De asemenea, se pot organiza ateliere de tîmplărie, ce­ramică, împletituri din nuiele, pa­pură, lucrări de artizanat. Pentru fete se pot face ateliere de țesut, brodat, gospodărie etc. Ministerul învățămîntului mai studiază în momentul de față în­că o serie de laturi care privesc această muncă tehnică-productivă. Esențial este insă ca fiecare școa­lă să manifeste inițiativă, să ope­reze variat, în funcție de diferiți indici locali, pentru a integra mun­ca în circuitul Instructiv-educativ. școala și viața Mai multă inițiativă în pregătirea tehnică productivă ^WVWV^WWVWWWWWWWWWWVS^W»A<V-' , La cercul de artizanat al Casei pionierilor din Reșița. Foto: I. WACZULIK 1 Casă nouă pentru elevi La școlile generale și liceele de cultură generală din muni­cipiul Reșița învață mulți copii din satele subordonate sau din comunele din jur. Posibilități­le lor de cazare sînt, după cum se știe, destul de reduse, un singur internat , cu puține locuri neputînd satisface cerin­țele. Avînd în vedere această situație ca și perspectivele de dezvoltare a școlilor, Consiliul popular municipal a alocat fon­durile necesare construirii unui internat nou. Amplasat în Lun­ca Bîrzavei (în apropiere de Liceul nr. 3) internatul — la a cărui construcție se lucrează , va avea o capacitate de ca­zare de 200 locuri, va dispune de cantină, instalații sanitare aferente, mobilier nou și utila­je de deservire moderne. ^COLȚUL ELEVULUI Cutezătorii Așteptînd autobuzul care să-l ducă la Reșița, la festival, co­piii din Tîrnova au văzut niște flăcări inălțindu-se tot mai a­­menințătoare spre cer. In ogra­da lui Nicolae Cercega luase foc o claie de fin. Imediat, îm­brăcați sărbătorește cum erau, pionierii au alergat să stingă incendiu. Alături de ceilalți săteni sosiți la chemarea sem­nalului de alarmă, ei au izbutit să scoată de sub orice pericol gospodăria lui Nicolae Cercega. Pentru fapta lor, Consiliul Ju­dețean al Organizației pionieri­lor a propus să li se acorde diploma „Cutezătorii“. „Colo sus pe Semenic, Amărut stă un voinic Capul gol, mîinile goale, Și la briu fără pistoale, El se-ntreabă, se gindește De ce codrul se pălește Și omul îmbătrînește .. Pe marginea unor asemenea fru­museți folclorice almăjene elevii Liceului „Eftimie Murgu“ din Bo­­zovici au discutat îndelung în ca­drul cercului de limbă și litera­tură română „Mihail Sadoveanu”. S-a născut astfel, o febrilă activi­tate de culegere și interpretare a folclorului care moștenește o mare dragoste pentru comorile artei populare, pentru cercetarea lite­­rerară. Deopotrivă stă însă în aten­­ția lor și literatura scrisă : scrii­tori sau teme. Astfel, zilele aces­tea, in cadrul cercului, elevii Ele­na Canea, Maria Șerpe, Mihai To­­pliceanu și Mariana Tunea din cla­sele a IX-a A și a IX-a B au pre­zentat un referat cu tema „Tipul de femeie energică în literatura română", oprindu-se la citeva per­sonaje : Vitoria Lipan din „Balta­gul" lui Mihail Sadoveanu, An­ca, din drama „Năpasta“ a lui I.L. Caragiale, domnișoara Nasta­­sia din piesa cu același titlu de G.M. Zamfirescu și altele. Referatul, alcătuit într-un chip original, a antrenat la discuții un număr mare de elevi. La viitoarea ședință a cercului ei și-au propus să organizeze un medalion literar „Nicolae Filimon", DOINA ILIASA De pe meleaguri almăjene II Meseria-brățară de aur a­ le Ciclul de manifestări cultura­„Meseria-brățară de aur“, inițiat de Casa de cui: sindicatelor din Reșița, de organizarea unor expuneri, dezbateri, concursuri. Schim­buri de experiență pe teme teh­nice și profesionale. ură a preve­ fl"»11"»11.... JIlIllMlIlPIIlIllllilllllllllllIIIMIIIUIIIil» FLAMURĂ —1.875 în cadrul acestuia recent s-au intîlnit reprezentanții claselor 13 și 14 ale anului II de la Grupul școlar profesional U.C.M.R. într-un concurs „cine știe răspunde" pe tema „Vii­toarea mea mașină". Concuren­tii, de meserie strungari, au fost supuși întrebărilor exami­natorului, ing. Aurel Nistor, că­rora le-au dat răspunsuri bune Cele ale elevilor Cornel Zărie, Doru Gherman, Iosif Nicolae, Ion Grădinaru, Gheorghe Pan­tea și Helmuth Heider cu pri­vire la componența strunguri­lor, funcționarea și întreține­rea lor au dovedit preocuparea viitorilor strungari de a deveni buni meseriași și în același timp strădania maiștrilor lor I. Țe­penea și N. Laie de a se tran­smite toate tainele meseriei. A fost nevoie de întrebări de baraj pentru ca reprezentanții clasei 13 să se situeze pe locul de câștigător. Dovedindu-se instructive și deosebit de utile în procesul de invățămint și de practică în meserie, asemenea manifestări trebuie continuate. REZULTATELE FAZEI JUDEȚENE A FE­STIVALULUI CULTURAL ARTISTIC AL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR — 1970 p GRUP VOCAL — Școala generală Glimboca I­­recu­ L — Școala generală nr. 1 Oțelu Roșu DANSURI ALE NAȚIONALITĂȚILOR CONLOCUITOARE . Locul u Școala generală Slatina Timiș Locul I — Școala generală Locol (dansuri populare sîr­ = g§ — Liceul Moldova Nouă ?­bești) § 8 Locul III Școala generală Vîrciorova Locul II — Liceul Moldova Nouă (dansuri populare sir­bești) §j 1 rnîTD prii­la generală Gărîna locul III — Școala generală Carașova (dansuri populare ‚ vjJvUJr IULULUKLU CFORIC)­I Locul I — Școala generală Marga SOLIST! DF MUZICA CULTA I­I III — Școala generală Mauren!^9­ 1 Locul 1 ~ Adriana Birdianu, Liceul nr. 2 Caransebeș (plani 1 FANFARA $ 9 Măureni - Henrieta Marmanstein, Școala generală nr. 1 8 Locul I — Fanfara pionierilor din Anina , ^ Po50.. ._ T. | ORCHESTRE DE MUZICA UȘOARA Locul II — Manus Maniov, Liceul Bocșa (vioară) a I Locul I - Școala generală nr. 1 Oțelu Roșu “ Felicia Jumanca" Liceul nr. 1 Caransebeș (pian)­­ I Locul II — Școala generală Vărădia SOLIȘTI INSTRUMENTIȘTI DE MUZICA UȘOARA­­ 1 Locul III — Școala generală Steierdorf Locul I — Mircea Adam, Școala generală Vărădia (piston) ) FORMAȚII DE ACORDEOANE — Francisc Kowanetz, Liceul Anina (trompetă) 11 ■ l­­ocul I — Liceul Moldova Nouă locul II —— Nicolae Dincă, Liceul nr. 1 Caransebeș (acor­d Locul II — Școala generală Iablanița de an) S­I FORMAȚII DE FLUIERAȘI locul III — Stana Rasovan, Școala generală Văliug (acor­­d 1) Locul I — Școala generală Valea Bolvașnița de an) m Locul 11 — Școala generală Petric SOLIȘTI INSTRUMENTIȘTI DE MUZICĂ POPULARĂ­­ — Școala generală Rusca Teregova locul I — Ion Sandu, Școala generală Armeniș (trompetă) S j§ Locul III — Școala generală Bănia — Ion Dănescu, Școala generală Maciova (saxofon) |§ lg RECITATORI locul II —* Doru Meroianu, Liceul Oravița (clarinet) § M Locul I — Iraida Sorochin, Școala generală nr. 7 Reșița — Vasile Iovanovici, Liceul Berzasca (acordeon) §§ — Eugenia Gherga, Școala generală Dom­an — Mihai Banda, Școala generală Teregova (fluier)­­ 5 Locul II — Monica Miloia, Școala generală nr. 1 Reșița Locul III — Draga Lazarovici, Liceul Moldova Nouă (acor­­d )§ Locul III — Luminița Drăguț, Școala generală nr. 1 Oțelu­deon) Roșu MENȚIUNE H BALET — Gheorghe Manciu, Liceul Anina (acordeon) g §| Locul II — Școala generală nr. 1 Oțelu Roșu — loan lung, Școala generală Măureni (acordeon) p 1 SOLIȘTI VOCALI DE MUZICĂ POPULARĂ SOLIȘTI VOCALI DE MUZICA UȘOARĂ­­ ■ Locul I — Florica Pahomi, Școala generală nr. 2 Bocșa Locul I — lia Bîtea, Liceul Anina — Sinișa Vulpe, Școala generală Locol (In limba Locul II — Margareta Iovanovici, Liceul Berzasca s­ I Pä) Ion Peia, Școala generală nr. 1 Bocșa­­ 1 — Mihaela Burtea, Școala generală Steierdorf Ileana Ilieș, Școala generală nr. 1 Bocșa I și locul II Floarea Duicu, Liceul nr. 1 Caransebeș locul III — Pușa Someșan, Școala generala nr. 1 Oțelu Roșu­­ — Margareta Iovanovici, Liceul Berzasca MENȚIUNI — Maria Iova, Liceul Bozovici ,I Locul III —Paraschiva Vii, Școala generală Valeapa, formații cor­al F = ■ MENȚIUNI “ R1 M Cum­manial Scoala Cala o,­­ B»~W Clasificarea se va face după o nouă Vizionare | ! MENȚIUNI­­ ^ Muntean Școala generală nr. 1 Oțelu Roșu a corurilor de la Școala generală nr. 1 Oțelu Roșu, 1 “ , generală Pnl,pet .. , Școala generală nr. 7 Reșița și Liceul nr. 2 Reșița I — Eleonora Stanca. Școala generală nr. 2 Oțelu stabilită de membrii juriului in a doua decadă a­­­i DANSURI­I lunii ianuarie­ S 8 Locul I — Școala generală Zervești j FORMAȚII ALE CASEI PIONIERILOR g gș Locul II — Școala generală Obreja TARAF­II — Școala generală Vălișoara locul I — Casa pionierilor Caransebeș — Școala generală Petroșnica BALET­I locul III — Școala generală Naidăș Locul II — Casa pionierilor Caransebeș § Fruntași la învățătură de la Liceul nr. 2 din Reșița .1 Petronela Margareta I­­ f­lorica Bîrțu Corîna Ciortuz Georgeta Silvia Șerban Adriana Reteanu Joe Cotreanțu Ciortuz Carabineanuu Drmovan anul m C anul fil A anul TV * *na­ ü C anul î B anal 1 A anul 111 B anii! 1 * 1V ri

Next