Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-22 / nr. 1875

FLAMURA — 1.875 O DUMINICĂ, 22 NOIEMBRIE 1970 0 4 PAGINI, 30 BANI DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA­­­IN R.P. BULGARIA ! Trimisul special Agerpres,, I. Ionescu, transmite : Mii de lo­cuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeropor­tul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Clădirea aerogării era împodobi­tă cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși­­ de tovarășii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetu­lui Central al P.C. Bulgar, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare R.P. Bulgaria, Boris Velcev, mem­a­bru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Telialov, șeful Secției de politică externă și rela­ții internaționale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bul­gariei la București. La sosirea pe aeroport, garda mi­litară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul Nicolae Ceaușescu. Se tovarășului intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheor­ghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Șeful statului nostru salută, a­­poi, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la Sofia, precum și pe membrii ambasadei române. Este ora 9,00 dimineața. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Pionieri oferă oaspeților români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-i con­ducă la aeroport­­ul La invitația Comitetului Central Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare Consiliului de Miniștri ale Repu­­­­blicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială in Repu­blica Populară Bulgaria, intre 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost Semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală Republica Socialistă România intre și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Bo­­tevgrad și Vrața, Combinatul chi­mic Vrața, s-a intilnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, luind cunoștință de rea­lizările poporului bulgar in con­struirea socialismului, de preocu­pările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ri­dicarea nivelului de viață al po­porului, pentru asigurarea progre­sului multilateral al societății so­cialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tra­diționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și gu­vernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat : Din partea română : Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Exter­ne a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jiv­­kov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, pre­ședintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, mem­bru al Biroului politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Licezar A­­vramov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bul­gar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tes­ialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de poli­tică externă și relații internațio­nale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extaaordinar și plenipotențiar al R. P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă, delegațiile s-au informat asupra stadiului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de re­zultatele obținute de poporul ro­mân in edificarea socialismului, de activitatea desfășurată in prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, pentru creșterea in ritm susținut­oale, ridicarea a economiei națio­nivelului de trai COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în ța­ra vecină și prietenă, a făcut o es­cală, datorită condițiilor atmosfe­rice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a to­varășilor Ilie Verdeț, Leonte Rău­­tu, Vasile Patilineț, Corne­­liu Mănescu, Vasile Vlad, mem­bri ai delegației, au venit­­ to­varășul Constantin Bălălan, prim­­secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului popu­lar județean, reprezentanți ai or­ganelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, a­­flînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căl­dură și dragoste, pentru a-și expri­ma și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor funda­mentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii. In Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai dele­gației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități indus­triale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cu­prinsul patriei, s­emnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioa­să a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului. Directorul uzinei, inginerul Teo­dor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. În această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioa­da probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu dia­metrul de aproape jumătate de me­tru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu interesează îndeaproape de preocu­se pările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectan­ții să manifeste o înaltă responsa­bilitate în folosirea judicioasă a te­renului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor supra­fețe prea mari. în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată produc­ția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie în măsură (Continuare în pag- a IV-a) Grupul de uzine Reșița Produse competitive La Grupul de uzine Re­șița s-au primit pînă acum comenzi pentru export pe anul 1971, a căror valoare depășește de trei ori volumul de produse exportate în acest an. Printre utilajele solicitate pe piața in­ternațională se numără noile tipuri de motoare electrice de 3150 kw pentru irigații, com­­presoare de 50 mc pe minut, motopompe și autotunuri de stins incendii, diferite macarale, prăjini de foraj, boghiuri pen­tru locomotive Diesel-electrice, utilaje pentru fabrici de sodă, construcții metalice pentru hale industriale etc. In același­­ timp nomenclatorul de produse pen­tru export, al Grupului de uzi­ne Reșița, cuprinde un număr sporit de cultivatoare, grupe cu discuri, precum și alte utila­je agricole. Creșterea volumu­lui de produse pentru beneficia­rii externi în anul 1971, are la bază performanțele tehnice­­constructive și funcționale atin­se de mașinile și utilajele fa­bricate la Reșița, caracteristici apreciate și de specialiștii stră­ini prezenți, in toamna acestui an, la prima ediție a Tîrgului Internațional București. (Agerpres) 99 Oțelului Ieri, siderurgiștii din orașul de pe Bistra au primit cu bu­curie foaia volantă intitulată sugestiv „Oțelul", editată de comitetul de partid de la Uzi­na Oțelu Roșu cu sprijinul sec­ției de propagandă a Comitetu­lui județean de partid. Din cu­prinsul ei rețin atenția, discuția la masă rotundă pe tema rebu­turilor, articolele ..Comitetul de direcție va sprijini eforturi­le oțelarilor”, „Cu forțe spori­te“, „Activitatea culturală în sprijinul producției”, notele și informațiile care îndeamnă la organizarea mai bună a muncii, întărirea disciplinei, la înlătu­rarea neajunsurilor din diferite sectoare de activitate. Această inițiativă se înscrie în șirul acțiunilor întreprinse de organele și organizațiile de partid pe linia muncii politice de masă pentru mobilizarea maselor la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan din acest an și pregătirea in bune condiții a noului an de produc­ție. i rilljj^M^MctFiPWgS^gt^SWaaWBy Noi instalații siderurgice vin să întregească peisajul industrial al Uzinei Oțelu Roșu . Foto : E. MATEI AȘ La oțelăria Siemens Martin din Reșița Propunerile sunt deocamdată simple... formulăm­ Anul 1971, primul din viitorul cincinal, pune în fața colectivului de la oțelăria combinatului side­rurgic Reșița sarcini sporite pe li­nia îmbunătățirii calității oțelului și realizării unei game tot mai va­riate de mărci incepînd cu oțe­luri obișnuite și terminînd cu ce­le aliate. Pentru o ilustrare mai convin­gătoare a afirmației, e suficient să precizăm că producția de oțel a anului viitor sporește cu peste 3 la sută față de cea care se reali­zează în acest an. Ca urmare, in adunarea de dezbatere a sarcinilor de plan pe anul 1971, oțelarii au făcut o seamă de propuneri, care, dacă vor fi aplicate la vreme, ga­rantează o mai bună activitate pro­ductivă, pot conduce la înfăptuirea integrală a sarcinilor ce le revin. Cum e și firesc, propunerile au fost înscrise în planul de măsuri, stabilindu-se termene precise de rezolvare, care depind în aceeași măsură de conducerea secției, a combinatului și M.I.M. Răsfoind acest plan, am remar­cat că... pe hîrtie există multă preocupare pentru soarta produc­ției anului viitor. Amintim, între altele, propunerile privind amena­jarea unui depozit acoperit cu planșeu de beton necesar pentru depozitarea cărămizilor refracta­re; modificarea constructivă la liniile de rulare a mașinilor de șarjare; reducerea pierderilor de oțel sub formă de rest pod; în­locuirea în proporție de 50 la su­tă a cantității de feromangan cu silicomangan. Acestea, ca și alte asemenea măsuri au scopul de a elimina în viitor strangulările la încărcarea cuptoarelor, de a re­duce numărul șarjelor declasate din cauza conținutului sporit de mangan, de a îmbunătăți calitatea otelului (în special a celui pentru șină U.I.C; bandaje și discuri) etc. Desigur că asemenea măsuri sînt binevenite, și foarte necesare, a­­supra eficienței lor neexistînd nici un dubiu. Spre convingere, să luăm doar un singur exemplu : în­locuirea feromanganului cu silico­mangan, pe lângă faptul că asigu­ră o calitate mai bună oțelului, determină și o economie de trei milioane lei. Așadar, dacă de pe urma aplicării în practică doar a unei singure măsuri rezultă mai multe avantaje, firește că ne pu­nem întrebarea : Ce eficiență eco­nomică vor avea și celelalte pro­puneri, la fel de bune, dacă se vor traduce în viață ? Neîndoiel­nic că oțelarii ar cîștiga mult, ar realiza în plus peste prevederi cantități însemnate de bună ca­litate. Deși din discuția pe care am purtat-o cu inginerul Aurel Bla­­goe, șef adjunct de secție, a re­ieșit că există preocupare din par­tea tuturor factorilor pentru ca propunerile să devină fapte — și nu greșim dacă afirmăm că reali­zarea lor este așteptată cu interes de oțeluri — am tras, totuși, con­cluzia că pînă in prezent nu s-a întreprins mai nimic în această direcție. 7—8 măsuri pe care in­ginerul Aurel Blagoe le-a... bifat cu multă seninătate, afirmțnd că ele se vor realiza in primele săp­­t­ămini ale anului viitor, nu au pî­ I. MILCOVEANU Din cuprins: IL ȘCOALA ȘI VIAȚA • Mai multă inițiativă în pregătirea tehnică — productivă (în pagina a 2-a) ȘI DE PE CUPRINSUL JUDEȚULUI ÜMEMENTO (în pagina a 3-a In toamna aceasta, s-au de­pus și se depun eforturi deose­bite pentru aprovizionarea po­pulației cu produse agroalimen­­tare avîndu-se in vedere situ­ația grea prin care a trecut ța­ra. Prin magazinele comerciale, au fost desfăcute cantități spo­rite de făină, pîine, zahăr, ulei, cartofi, fasole și altele sufici­ente pentru consumul curent și aprovizionarea d­e iarnă. Și to­tuși, in fata unităților de desfa­cere se creează încă aglomerație, vânzătorii nu reușesc să facă față solicitărilor, unii cumpără­tori sunt nemulțumiți. Consultând situația cantități­lor de produse livrate pieței in ultimele luni se constată că, în raport cu anul trecut, acestea au cunoscut sporuri însemnate, dar, în raport cu numărul popu­lației, consumul nu este justi­ficat, ceea ce duce la concluzia că, anumiți cetățeni, fals alar­mați, își creează stocuri de pro­duse dereglînd astfel sistemul de aprovizionare. Din păcate a­­numiți lucrători din comerț, se complac în situație, alimentea­ză chiar, printr-o «importare necinstită, starea de panică a ce­lor porniți să-și ghintuiască, să-și supraaprovizioneze cămă­rile, le înlesnesc accesul la ma­gaziile comerțului, oferindu-le produse pe sub m­înă ca din propriile lor magazii. Gestionară la chioșcul din Mociur al C.S.F. Reșița, Susana Rozalia Nagy a primit într-una din zilele trecute pe baza fac­turii interne nr. 3997, cantitatea de 3 600 kg cartofi. Pentru popu­lația cartierului deservit prin chioșcul gestionat de Susana Rozalia Nagy, cantitatea respec­tivă de cartofi era suficient pentru consumul curent și chiar pentru cămările de iarnă ale cetățenilor. Necinstită, gestio­nara n-a desfăcut produsele du­pă normele generale de comerț ci după norme create de ea : 2 000 kg din cartofii primiți i-a vîndut pe credit, iar diferența pină la 3 600 i-a vîndut cu su­­prapreț. Sistemul necinstit de lucru al gestionarei Susana Rozalia Nagy a fost descoperit și nu va mai continua. Dar, avem garanția că la Centrul de legume și fructe Reșița nu se vor mai întîlni a­­semenea practici ? Nedumerirea acesta decurge dintr-un alt caz, care dovedește că chiar la C.S.F. Reșița (șef centru Simion Voia) mai lucrează încă anu­miți oameni de o moralitate în­doielnică. Dumitru Ursuț era angajat la acest centru pe post de calculator principal. Necontrolat asupra modului cum își exercita atribuțiile Du­mitru Ursuț s-a prezentat la de­pozitul din Bocșa (gestionar Ioan Petroșanu) și, în numele șefului de centru, a ridicat can­titatea de 1­093 kg de cartofi și 74 kg fasole, produse pe care le-a transportat la domiciliul lui Iulian Troică din Reșița, str. M. Sadoveanu nr. 5, urmind să le comercializeze pe la prieteni și cunoscuți. Și Dumitru Ursuț ca și Susana Rozalia Nagy a fost descoperit de către organe­­le de miliție. Cei doi vor fi deferiți justi­ției și își vor primi pedeapsa. Cazurile lor însă trebuie să dea de gîndit conducerii Intreprin­derii județene de legume și fructe și să­ o determine la mă­suri severe împotriva celor care se abat de la regulile generale de comerț. Oamenii necinstiți, a­faceriștii n-au ce căuta în co­merț, pentru că urmărindu-și scopurile de îmbogățire, sus­trag de pe piață mărfuri, dezor­ganizează sistemul de aprovi­zionare, creează nemulțumiri Ii r­ndul populației, minimalizînd eforturile pe care organele de partid și de stat le fac pentru acoperirea nevoilor de consum din județul nostru. Produse avem in cantități suficiente dar, după cum s-a văzut și in exemplele de mai sus, acestea mai sunt încă sto­cate de către anumiți indi­vizi și folosite apoi pentru spe­culă. paralel Este necesar deci ca cu măsurile ce tre­buie să le ia de urgență orga­nele de resort pentru curma­rea acestor manifestări, cetă­țenii, lucrătorii din comerț să-i demaște pe cei care proce­dează la supraaprovizionarea ori speculă cu produse agroa­limentare, să formeze opinie de masă împotriva acestora, din­­du-le lecții de bună purtare. Indiferent că aceștia lucrează sau nu în comerț, că sînt cum­părători ori „sforari”, trebuie luați de guler și dați pe mina miliției. Numai așa se pot curma neregulile ce se produc încă în desfacerea mărfurilor către populație. A.­BELIX Hrăpăreții dereglează aprovisio­­narea Pînă cînă?!

Next