Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)
1971-01-16 / nr. 1920
\ ANUL XVIII, NR. 1920 SIMBATA, 16 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Informația - factor cheie în decizia economică Caracterizată drept materie primă a cunoașterii și comunicării, informația a devenit în ultimele decenii unul din subiectele de cercetare științifică, iar informatica, știința care se ocupă cu achiziționarea, înmagazinarea și difuzarea informațiilor, încearcă să rezolve complicata problemă a crizei de informație, despre care se vorbește mult astăzi și care vizează neputința de a cuprinde, fie și intr-un domeniu strict, actualitatea dezbaterilor. Informația economică, ca parte a acestui cadru larg, este supusă unor importante transformări, punindu-se accentul pe oportunitatea, actualitatea și integrarea ei în bunul mers al activității unui sistem micro sau macroeconomic, în întîlnirea cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice de calcul și al informaticii economice, care a avut loc în septembrie 1970, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, a subliniat necesitatea promovării unei concepții unitare in rezolvarea sistemului informational și de conducere pe întreaga țară, indicînd orientările de bază și cerințele actuale și de perspectivă. Formarea unui sistem național de informatică și de conducere, ce va asigura baza de cunoaștere și de decizie în economie, presupune o rezolvare de jos în sus, adică de la unitățile producătoare către minister și ramură, înainte de a aborda unele aspecte concrete, doresc să schițez principalele aspecte ce se pun în legătură cu fluxul (circulația) informației la nivelul unei întreprinderi. Informația — formală, adică sub forma unui document și neformală sau verbală — este auxiliarul de bază pentru : — cunoașterea și desfășurarea activității compartimentelor (serviciilor) unității, legîndu-le printr-o relație de feed back, fiecare din ei primind informații de la altul ; — cunoașterea, la nivelul conducerii, a situației generale a unității, cunoaștere în baza căreia se dau deciziile și se fundamentează programele de dezvoltare pentru perioada următoare. Se înțelege, deci, că o informație greoaie, nepusă la punct și neîntocmită la timp va provoca perturbări atît în desfășurarea activității compartimentelor ci,, mai ales, o privire și o înțelegere eronată ori tardivă a situației întreprinderii din partea conducerii. Pe de altă parte în urma progresului tehnic, a creșterii dimensiunii unității, sporește de informații (documente) cantitatea ce se difuzează, circulă și se prelucrează și, implicit, crește volumul de muzică, respectiv de salariați folosiți exclusiv pentru aceste acțiuni. Elaborarea sau organizarea unui sistem informațional uzinal presupune, pe lângă o analiză de ansamblu și preconizarea perfecționărilor sistemului tradițional, următoarele trei elemente : — fluxul informațional să fie complet, precis și actualizat ; — informația să identifice și să cuantifice relațiile din trecut la mod semnificativ, pentru a constitui o bază obiectivă acțiunilor de prognoză ; — documentul informatic să cuprindă amănunte pînă la o limită necesară, astfel nicit să reducă timpul consumat de către cei care le folosesc. Rezolvarea acestor probleme, care încep să devină stringente pentru imnul mers al activității întreprinderilor industriale mari și mijlocii, solicită în principal compartimentele de organizare științifică a producției și a muncii. Să urmărim succint ce s-a realizat și ce se preconizează în analiza și perfecționarea sistemului informațional la U.C.M.R. La jumătatea acestui an s-a terminat etapa de analiză a circulației informației în sistemul actual, prin întocmirea așa numitelor organigrame sau scheme de relații pe fiecare serviciu și pe întreaga uzină. Cu această ocazie s-au constatat o serie de imperfecțiuni : un paralelism sau o inoportunitate în existenta unor documente ale circulației neoperative și neurmărite a altora etc. De exemplu, dintr-un spirit mai mult birocratic, facturile de materiale aprovizionate trec de două ori pe la biroul contabilității generale cînd, fără să impieteze cu nimic activitatea acestuia, pot trece o singură dată, ajungînd mai repede la destinație. Dacă etapa de analiză a sistemului tradițional este inerentă pentru etapele viitoare ale organizării, fluxului de informații, tot atît de adevărat este că existența singulară a acestei analize, fără propuneri de îmbunătățire, nu va rezolva nimic. Și in acest sens, se pare că la U.C.M.R., înnoirea încearcă să se facă cu..........se va face“. Un sistem informațional organizat implică, fără îndoială, o analiză de amănunt a fluxului de informație pe fiecare verigă compartimentală în parte, știind că sistemul actual a luat naștere în mod spontan, necontrolat și ca atare este susceptibil de raționalizări importante. O problemă cu totul neglijată este aceea a modului și mijloacelor prin care este informată conducerea (la diferitele sale nivele) și, mai ales, a studiului ciclului decizional : decident — decizie — executare — rezultate — decident. De deciziile (hotărîrile) pe care le COSTIN BURADU (Continuare in pag. a 3-a) r 1 O pepinieră a frumoaselor inițiative Clubul muncitoresc de la Otelu Roșu devenit de cîiva ani a încoace centrul orașului de pe malurile Bistrei, modernă, Construcția intrată in cel de-al 8-lea an de existență, este pentru tinerii urbei ceasul de întîlnire, corso-ul serilor călduroase, izbutind să cîștige în decursul anilor toate atributele celui mai iubit edificiu din raza localității. Mi se pare, ca atare, cel puțin ciudat să treci prin fata vitrinelor înțesate cu afișe și să nu te lași atras de titlurile lor interesante care, aproape zilnic, îti propun discuții pe cele mai variate teme, spectacole de muzică ușoară și populară, piese de teatru, filme. Anul care a trecut a reprezentat în viata clubului un veritabil salt calitativ, acesta devenind o pepinieră a inimoaselor inițiative, un puternic factor stimulator al vieții culturale a tubei. Voi recurge la cîteva exemple pentru a demonstra bogăția acțiunilor ce s-au organizat aici: „Primul festival artistic al orașului" care, timp de 3 zile, a întrunit într-un imens florilegiu toate talentele cunoscute sau nu din Oțelu Roșu, o sesiune de comunicări tehnicoștiințifice, al V-lea Festival al cinecluburilor, toate manifestările prilejuite de cea de-a X-a aniversare a existenței orașului. Aceste acțiuni au constituit însă numai un impuls, o demonstrație a torțelor și capacităților localnicilor. Vorbeam în uzină cu tineri care mi se plînueau că în oraș nu există un cadru adecvat pentru discuții sincere despre viață, devenire, actualitate. —ti cel mai bun caz, ne rămîne cofetăria. O anume apatie, lîncezeală în mișcarea de idei handicapează spiritul novator deschis spre cunoașș itere al tinerilor noștri — îmi spunea tehnicianul Eugen Malatinschi. — Ce este de făcut ? L-am întrebat pe directorul instituției Ioan Bot. — întrebarea aceasta ne-am pus-o și noi mai demult — mi-a răspuns dumnealui. Am întocmit un foarte amplu chestionar pe care l-am răspîndit intre tineri. Răspunsurile ne-au sosit recent și tocmai se centralizăm. Ne atașamentul intereseat tinerilor lasă de meseria aleasă, ce gândesc, ce-i interesează. Este o încercare de definire a universului spiritual al juventutii orașului. Din sugestiile lor am închegat recent „Terms — club"-ul, care se adresează numai lor și va cuprinde discuții aprinse pe cele mai variate teme, seri dansante etc. O problemă la care altă ne gîndim este înființarea unui club al intelectualilor ... După reușita categorică a „Primului festival artistic al orașului" se preconizează organizarea, în VASILE BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) Schimb de experiență pe teme economice Din inițiativa conducerii Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Caransebeș, ieri la U.E.I.S. Bocșa a avut loc un interesant schimb de experiență pe tema prelucrării superioare a lemnoase — sortimentul masei cherestea. Organizată cu scopul de a găsi noi căi de sporire a eficienței economice a activității unităților combinatului, manifestarea s-a bucurat de participarea conducătorilor sectoarelor de exploatare din județ și fabricilor de cherestea, a numeroși tehnicieni și specialiști. Referatele prezentate, dezbaterile care le-au urmat au contribuit la depistarea de noi posibilități și resurse, la generalizarea experienței pozitive acumulate pînă acum, a metodelor avansate de muncă din unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din județ. Cu alt mai prețios s-a vădit schimbul de experiență, cu cit in urma lui participanții au reușit să desprindă concluzii practice privind îndeosebi sporirea valorii de întrebuințare a masei lemnoase, a calității, și implicit a rentabilității producției. /////////////////////////////////////,,/// La baza II succesului — ritmicitatea! Astăzi, pe porțile U.C.M.R.— cu destinația C.S. Hunedoara— va ieși încă un important utilaj : un pod rulant de mare capacitate cu deschidere de 25 m. Realizarea lui reprezintă un succes prestigios, promițător. La baza lui stă preocuparea majoră pentru o bună pregătire a fabricației și asigurarea unei inalte ritmicități la îndeplinirea sarcinilor de producție. Un sumar bilanț ilustrează faptul că, sporindu-și eforturile, organized bine munca, colectivul secției cazangerie și utilaj industrial din uzină a livrat in această primă jumătate a lunii, și alte produse, intre care utilaje și piese de schimb pentru industria chimica in valoare de peste un milion de lei și 11,2 tone de utilaj pentru industria metalurgică. De subliniat că sporul de producție se ridică astfel, in prima decadă, la peste 2 milioane lei. ////////////////////////////////////////////// Din cuprins: DE TOATE ȘI DE PRETUTINDENI Ceahlăul • Rebreațiu la Caransebeș • Curiozități • Știați că... (pag. a 2-a) FEL DE FELEMENTO (pag. a 3-a) ȘTIRI — COMENTARII — TELEGRAME DE PESTE HOTARE (pag. a 4-a) La C.A.P. Ezeriș, NIMIC, ȘI PRIN SAIVANE FLUIERA VINTUL! COOPERATORII PREȘEDINTELE în complexul de măsuri privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, un loc important este acordat folosirii cit mai raționale a forței de muncă. Hotărîrea Consiliului de Miniștri și a Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P. privind asigurarea unui venit minim garantat țăranilor cooperatori care participă cu regularitate la lucru, urmărește cointeresarea lor la realizarea unor producții sporite, asigurând ca aceștia să muncească pe tot parcursul anului. Se știe, bunăoară, producția zootehnică pe întreg anul depinde de felul cum sunt adăpostite și îngrijite animalele în timpul iernii. Cantitatea și calitatea fructelor sunt, de asemenea, în funcție de felul cum sunt îngrijiți pomii din livezi, de efectuarea in bune condițiuni a stropirilor de iarnă. Pentru producția vegetală, unele din măsurile ce trebuie întreprinse acum sînt hotărîtoare. Acum este timpul cel mai prielnic pentru transportul gunoiului de grajd în cîmp, pentru executarea unor lucrări care să împiedice revărsarea și băltirea apei ca și pentru curățirea pajiștilor naturale de vegetație lemnoasă care acoperă o bună parte din fînețele și pășunile noastre. Cu toate acestea, in unele cooperative agricole de producție se constată o ciudată și cu totul nejustificată amorțeală, o lipsă completă de activitate. Zilele trecute am vizitat cooperativa agricolă de la Ezeriș. In discuțiile purtate cu factorii responsabili din această unitate am plecat de la următoarea întrebare: — Suntem la jumătatea lunii ianuarie. Am dori să știm ciți țărani cooperatori vor primi pe această lună venitul minim garantat ? După oarecari ezitări, Petru Bagiu, președintele cooperativei, ne răspunde că doar cei care lucrează în sectorul zootehnic, au asigurat acest venit, deoarece celorlalți nu li se pot asigura condiții de a lucra. Făcînd abstracție de faptul că, așa cum este organizată munca în zootehnie la Ezeriș, nici toți îngrijitorii nu realizează măcar minimul de norme de muncă, am căutat să aflăm dacă intr-adevăr in această unitate nu este „nimic de făcut". La un saivan unde sunt „adăpostite" 120 de mioare și 196 oi fătătoare, ciobanul Anton Bagiu tocmai jupuia una din cele două mioare care au murit în ziua respectivă. Fiind împreună cu medicul veterinar de circumscripție, am stăruit să aflu cauza, autopsie făcută pe loc a fost edificatoare , plăminii distruși din cauza răcelii. Nu e de mirare : saivanul, deși încăpător, nu a fost pregătit nici măcar pentru adăpostirea corespunzătoare a ovinelor mature, ca să nu mai vorbim că de acum au și început fătările. Finul, care constituie singurul furaj, este administrat pe jos, astfel că animalele mai mult ii calcă decit îl consumă. — Pentru împrejmuirea furajelor depozitate la saivan am adus lemne cu spatele, a declarat ciobanul Ion Plose. Nu am putut aduce și pentru iesle. Conducerea cooperativei nu s-a îngrijit de aceasta. La al doilea saivan, unde sunt adăpostite 264 de ovine, situația este și mai rea. Ca și la primul, peretele din nuiele împletite nu a fost căptușit pentru ca să împiedice formarea curenților reci in interior, deși de jur-împrejur există cantități suficiente de și de resturi de fin ce puteau pute fi utilizate în acest scop. Ci despre ieslele pentru administrarea finului, abia începuseră ciobanii să confecționeze cîteva. Nici situația celor 54 de viței din așazisa „ingrășătorie" nu este mai bună. Hrăniți numai cu fin de calitate foarte slabă, în loc să se îngrașe, pe aceștia crește părul. Cele relatate oglindesc cu prisosință lipsa de interes a consiliului de conducere pentru bunul mers al treburilor din unitate. Dacă gunoiul rezultat de la curățirea saivanelor a fost dat pe gratis unor țărani din sat, in loc să fie cărat pe cîmp, cel rezultat de la bovine este înșirat pe marginea unui drum din apropierea grajdurilor. Deși cooperativa dispune de 26 de atelaje, iar in sat mai sunt peste 30 de atelaje proprietate particulară a unor cooperatori (in treacăt fie spus, aceștia nu au plătit nici măcar taxele de pășune!), ele nu sunt utilizate la transportul gunoiului. — Nu găsim caele cu colț pentru ghiață ca să potcovim caii — invocă un motiv atît președintele, cit și contabilul Petru Iorgovan, iată o scuză puerilă. Din toamnă și pînă acum nu a fost tot timpul gheață, și chiar în aceste zile se putea lucra și fără asemenea caele ! Realitatea este că lui Petru Iorgovan, care este și secretarul organizației de partid din cooperativă, o lună de zile nu s-a ajuns ca să comunice în scris fiecărui conductor sarcinile ce-i revin pentru transportul gunoiului, așa cum a hotărît organizația de bază consiliul de conducere. De aseimenea, nimeni din conducerea acestei unități nu a avut inițiativa să mobilizeze țăranii cooperatori la defrișarea celor peste 1 600 hectare de pășuni și finețe din care mai mult de jumătate sînt acoperite cu tufișuri, nici la efectuarea manuală a stropirilor de iarnă în livada tînără de 44 hectare, deși se cunoaște că, dat fiind relieful terenului, această lucrare nu se poate efectua mecanizat. Dar cite alte lucrări nu se cer efectuate la Ezeriș în această perioadă! Neparticiparea cooperatorilor la lucru, invocată de conducerea cooperativei nu poate scuza lipsa totală de activitate. Atîta timp cu președintele Petru Bagiu se ocupă numai de lucruri mărunte, punînd interesele personale înaintea celor ale unității, atît timp cut Petru Iorgovan care, pe lingă funcția de contabil șef, mai este secretarul organizației de partid, nu iese din birou, nu se interesează de ce se întîmplă pe teren și nu sprijină pe brigadieri consiliul de conducere la înfăptușirea acțiunilor preconizate, lăsind ca lucrurile să meargă de la sine, situația nu va putea fi schimbată. In curînd va avea loc adunarea generală a țăranilor cooperatori de la Ezeriș. Considerăm că este bine ca aceasta să prilejuiască o analiză temeinică a activității consiliului de conducere, a fiecărui cooperator in parte și să se adopte măsuri hotărite pentru îndreptarea lucrurilor. ing. AL. POPOVICI NU FAC STA Dantelărie metalică Foto : ARCADIE OSMULKEVICI Sil Olimpiada mecanizatorilor în decembrie trecut, informam pe cititorii noștri despre startul în concursul intitulat „Olimpiada mecanizatorilor". De la Bozovici, corespondentul nostru Ion Tică ne transmite numele evidențiaților în primele faze : Anton Ungur de la secția Prilipeți, Pavel Pestrilă de la secția Gribovăț și Ion Murgu, lucrător in atelierul mecanic al stațiunii de mecanizare a agriculturii Bozovici. Cei 27 de cîștigători din fazele pe unități se întilnesc azi la Oravița în faza județeană. In fața examinatorilor ei vor face dovada felului cum și-au însușit cunoștințele teoretice și practice în meseria pe care și-au ales-o. După concurs va avea loc o consfătuire la care au fost invitați mecanizatorii și reprezentanții conducerilor stațiunilor de culturii, ai mecanizarea agridirecției agricole județene și secretarii organizațiilor U.T.C. yțy iiiiiiiiiiiiiw'Ș IN OGLINDA CONȘTIINȚEI — Mita Florea se auzi președintelui completului de vocea judecată. — Prezent a venit răspunsul unui om încă tînăr, din boxa acuzaților. — Știi pentru ce ?_ ești trimis în judecată? Pentru că în perioada celor nouă luni cit ai funcționat ca barman-gestionar la bufetul gled“ din „Doma Herculane ai creat un prejudiciu valoric în dauna avutului obștesc de 55 930 lei. ... Procesul lui Milu Florea începuse. Era, de alta ........ fel,cauza care ne atrăsese spre sala de dezbateri a judecătoriei. La proces venise lume multă. Lucrători din unitățile comerciale din Herculane, reprezentanți ai filialei O.N.T. „Cerna" (de care aparține bufetul), foști colegi de muncă cu omul în haine vărgate. Pe coridor stăteau martorii. Foarte mulți martori care, în conformitate cu declarațiile date anterior, aveau să reliefeze și in fata instanței, incă o dată, fizionomia infracțională a lui Mita Florea, dar și a coinculpatului Ion Steanță, fost revizor de gestiune , judecat în stare de libertate. Din lunga listă a martorilor am reținut numele lui Grigore Bălu, fostul responsabil al bufetului. Elena Nistor, fostă ospătară, Silvian Călin, fost ajutor barman, Nistor Stănescu, Ion Munteanu, Pavel Bulgarov, Jenică Uță și alții, toți foști companioni de petreceri de jocuri de noroc ai principalui lui vinovat. Consultarea, cu mai mult timp înainte de proces, a dosarului între coperțile căruia se află această cauză penală, ne-a oferit prilejul constatării unor stări de fapte revelatoare privind climatul infracțional existent la unitatea la care s-a produs prejudiciul, climat care, favorizat și de unii indivizi din Herculane și din alte localități, a condus în ultimă instanță la atingerea și prejudicierea avutului obștesc. Tocmai de aceea, remarca noastră de la început pare firească: principalul inculpat e după gratii, dar ceilalți ? CUM APARE MITA FLOREA. PORECLIT „ASUL DE PICĂ“? Bufetul „Domogled" din Herculane, situat pe artera principală, a stațiunii de pe valea Cernei, este un local cu o mare frecvență de consumatori, mai ales în sezonul de virf, adică din primăvară și pînă in toamnă. Un asemenea sezon „a prins" și Mita Florea, care a fost „uns" ca barman-gestionar la unitatea amintită la data de martie 1969. Pînă la sfîrșitul anui lui 1969, el se prezentase ca un stăpin particular atotputernic peste băuturile de la bar și peste banii rezultați din vînzările acestora. Dar acest lucru se făcea sub privirea adormită ori indiferentă a responsabilului de unitate, Grigore Bălu. „Eu — avea să se spovedească acesta mai tîrziu, cu un cinism revoltător — răspundeam doar de gestiunea bucătăriei. Ii mai reproșam eu iub Mita că e cam mînă spartă, dar el mă asigura că totul e in regulă. Bu am făcut și un referat (oare?) pe care l-am trimis conducerii filialei O.N.T. „Cerna“, dar nu l-a băgat nimeni în seamă“. E de-a dreptul de necrezut că un asemenea om, ca Grigore Bălu, în calitatea sa de responsabil de unitate, a putut să se sustragă răspunderii — cel puțin morale — cind sub ochii lui spațiul bufetului a fost transformat de nenumărate ori într-o adevărată „arenă“ pentru organizarea unor jocuri de noroc, la care participa întotdeauna și „omul de la bar", sau, cum i se mai spunea, „Asul de pică". Căci, nu de puține ori picau de la Mita în buzunarul partenerilor de joc sume ce variau între 2 și 3 salarii de-ale sale ! De unde atiția bani ? Se înțelege , din propria-i gestiune. Imoral și chefliu — deși avea acasă o soție și trei copii (! !) — Mița Florea s-a dedat și la unele aventuri galante, costisitoare prin ineditul organizării lor. „Da, recunosc că am fost cu el la hotelul din Turnu Severin și la hanul de la punctul turistic km 14. Mi-a ____________plătit cazarea ..................... și consumația. In plus, mi-a cumpărat și niște obiecte de îmbrăcăminte. ..." Iată, în sinteză declarația fostei ospătărese Elena Nistor, o fetișcană de 20 de a ani, care, după ce acceptat acest târg rușinos al necinstei, a venit in fața organelor de anchetă și de ja... ........... decată cu asemenea justificări puerile : „A trebuit să-i propunerile, că altfel un accept m-ar mai servit la bar, iar clienții m-ar fi reclamat tot pe mine!“ Dar dumneata, Elena Nistor, am vrut noi s-o întrebăm, de câte ori l-ai reclamat pe el organelor în drept, pentru un asemenea comportament imoral? Evident, n-am făcut-o. Știam răspunsul dinainte , niciodată. VARUL DORNIC DE CĂPĂTUIALĂ. Și cum întotdeauna — după opinia delapidatorilor — la locurile unde dacă nu curge, cel CONSTANTIN GALESCU (Continuare ín pag. a 3-a) Mai sunt locuri în boxă... 1i