Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-26 / nr. 1928

• • a v.v.v ...v.v. .V.V.V.*. . . . ______ T\v!v!v^.v.v.%v.,%viv!!v?S!*?ls!*!W I*:-:-:-:-:-:-:»:-:-:-:-:-:-:-:*:-:*:-:-:-:*:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:*:*'-’-**’**-***-*»*-**’**-*-*-*-’**-'-’-'-** •••**• •■•■*-*-*-->:^*:**^-‘-:*:->:*:-:*:-:*:-:-M*:*»-* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ! • ••••*• I »»•••»» • ••••••••• ■ ••«•••«••■•­ • •• • ............................ ORGAN­­ AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 1928 MARȚI, 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI • •■•■ [UNK]•••«•••••o -----------• • •■•«•••»••■•tu« • « • • • • • Au constructorii de obiective industriale front de lucru asigurat în permanență? iiiniiii­ Primul an al noului cincinal înscrie pe agenda de lucru a co­lectivului de constructori de la I.C.M.M. Reșița, remarcabile obiec­tive industriale noi. Pentru a vedea in ce măsură se conjugă efor­turile constructor — beneficiar — proiectant și în ce stadiu se află pregătirile fronturilor de lucru, ne-am adresat tovarășului inginer SIGISMUND HORVATH, directorul întreprinderii, cu cîteva între­bări : — Am dori să ne spuneți, în primul rând, ce sporuri va­lorice înregistrează planul de investiții pe anul în curs, fa­ță de 1970 ? — Evident creșterea este sub­stanțială : 51 la sută. Aceasta în­seamnă multe obiective nou ata­cate, dar și continuarea unor lu­crări la principalii beneficiari — C.S.R., U.C.M.R., Oțelu Roșu, Uzi­nele din Nădrag etc. — S-au făcut, după aprecie­rea dv. pregătiri din și pe măsura volumului timp de lucrări fizice ? — Pe baza unei tradiții stator­nicite la întreprinderea noastră, încă din vara trecută s-a elaborat un plan privitor la lucrările pe toată perioada anotimpului rece­­— urmat de un grafic director — cu eșalonarea valorică a obiective­lor unde urma să desfășurăm ac­tivitate constructivă în lunile de iarnă, cuprinzînd în același timp măsurile aprobate de comitetul de direcție pentru folosirea eficientă a forței de muncă și utilajelor din dotare. O atenție specială s-a a­­cordat aprovizionării cu materiale adecvate pregătirilor de iarnă, distribuirii raționale a forței de muncă pe lucrări și pe beneficiari, încît să evităm stagnările. Un prim rezultat ar fi acela că, împotriva unor greutăți, s-au asigurat fron­turi de lucru de așa manieră că trimestrul IV al anului trecut fost încheiat de toate colectivele­­ de muncă cu succes, depășindu­­se valoric sarcinile de plan pe întreprindere în 1970 cu 1 900 000 lei și, ceea ce este esențial, cre­­înd toate condițiile pentru ca în­că din prima zi de lucru a anului în curs să putem munci cu ran­dament sporit pe șantierele noas­tre. — Din cite știm, in prima decadă s-au semnalat totuși u­­nele rămîneri în urmă. este explicația și ce ați oare în­treprins pentru a depăși acest „moment critic"? — în parte explicația constă în aceea că șantierele noastre de construcții s-au îngrijit și au a­­sigurat front de lucru pentru șan­tierele de specialitate ale între­prinderii (instalații electrice, ter­­moenergetice, montaje metalurgi­ce), dar au neglijat­­ propriile fronturi de lucru. S-au mai adău­gat aici și unele deficiențe in pri­vința aprovizionării, în principal cu balast, unde stocul pentru aceas­tă iarnă a rămas sub nivelul ani­lor trecuți. Pentru a remedia si­tuația s-a căutat să actualizăm planul inițial cu cerințele la zi, un accent sporit punîndu-se pe apro­vizionarea materialelor deficitare. Ajutor prețios ne-a dat și Com­binatul siderurgic care a îngăduit dezghețarea vagoanelor cu balast în tunelul de care dispune. Aces­tea, multiplicate cu realizarea in­tegrală a celor 66 de măsuri care au vizat asigurarea apei calde pentru pornirea instalațiilor, ame­najarea clădirilor social-administra­tive, depozitelor și magaziilor, a atelierelor, menținerea în stare de utilizare a drumurilor, utilajelor și mijloacelor de transport, au fă­cut ca finele celei de a 2-a deca­de din ianuarie să corespundă cu încadrarea ritmurilor și realizărilor în prevederile de plan. — Ați putea să ne spuneți care sunt principalele obiecti­ve noi, iu ce proporții asigurată documentația și este ce ajutor așteptați de la bene­ficiar ? — Volumul de lucrări este, du­pă cum arătam la început, consi­derabil sporit față de anul înche­iat. Planul pe 1971 prevede, între altele, construirea unui nou cuptor Martin cu capacitatea de 250 to­ne la C.S.R., modernizarea lami­­noarelor, prin reconstrucția în timpul verii a liniilor mijlocie și fină, extinderea trăgătoriei de ba­re la Oțelu Roșu, terminarea unor Convorbire consemnată de : NICOLAE CATANA (Continuare in pag. a 2-a) In cinstea gloriosului semicentenar Pe scena sălii de spectacole din Băile Herculane a fost prezentat, in fața unui public numeros, mon­tajul literar-muzical .Omagiu parti­dului", cuprinzînd versuri și cin­­tece închinate semicentenarului partidului. Aceluiași eveniment i-a fost dedicat și recitalul de versuri "Lumini sărbătorești" de Ioan Mei­­țoiu, pe care un colectiv al Casei orășenești de cultură din Oravița l-a prezentat în aceste zile. Colectivul dramatic al Clubului minier din Anina a adus pe scenă piesa „Marele fluviu își adună a­­pele" în care lupta comuniștilor pentru libertate și o viață mai bu­nă este puternic oglindită. La Biblioteca orășenească din Caransebeș, de asemeni au fost organizate acțiuni care premerg sărbătorirea marelui eveniment ca­re domină viața poporului nostru în acest an. Expoziția de carte „Din trecutul de luptă al P.C.R.", vitrina tematică „50 de ani de luptă ai partidului” și recenzia „Documente din istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești din România" sunt doar cîteva din manifestările înscrise pe agenda colectivului bi­bliotecii. Și la alte biblioteci din județ au fost incluse in planurile de muncă asemenea acțiuni. La Dalboșeț, cititorii au audiat, o ex­punere pe tema : „Patria și parti­dul în opera scriitorilor contempo­rani", s-a organizat o expoziție tematică .Figura comunistului în literatură", iar pentru tinerii citi­tori a fost inițiată o seară de poe­zie .Poeții cîntă partidul". La Luk­­­avița, a trezit interes în rîndul cititorilor simpozionul pe tema „De la greva generală la crearea P.C.R.". Tot aici, cu concursul ti­nerei poete Ioana Cioancăș, pro­fesoară la școala din localitate, a fost organizată o seară de poezie .Partid, iubit părinte". Pe scena Căminului cultural din Păltiniș, echipele artistice ale Că­minului cultural din Zorlențu Ma­re au adus ștafeta culturală „Cîn­­tare partidului". Corul, grupul de recitatori, orchestra și soliștii vo­cali și instrumentiști s-au bucurat de mult succes. lacis io­ui. ț-mm .RHS,«­ RSA ÎTr'­rSĂ“ putut­ c întîlni^'multiplicată în toate localitățile județului. ÎN PAGINA manifestările prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 25 ianuarie a.c. a a­­vut loc la Palatul Republicii șe­dința Consiliului de Stat, prezida­tă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat președinți ai unor comisii perma­­i­nente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiem­brie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționa­le, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică ex­ternă, pentru problemele de apă­rare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examina­re din partea Consiliului de Stat. A luat cuvântul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președin­tele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutuală din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, sem­nat la 12 noiembrie 1970, este re­zultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că intre țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cu­noscut o dezvoltare puternică. Tra­tatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza ju­ridică pentru dezvoltarea în con­tinuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Po­lonia. De asemenea, Tratatul de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bu­nă vecinătate și de colaborare în­delungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpinirii străine, pentru independență na­țională și socială, în anii construc­ției socialiste prietenia și colabo­rarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amica­le. Ele se bazează pe dorința co­mună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți lumii într-o zonă a păcii și cola­a­borării. Ambele tratate, atât cel cu Po­lonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toa­te statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării și coope­rării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigură­rii progresului fiecărui stat so­cialist, a întăririi economice și ri­dicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fie­cărei națiuni socialiste și, totoda­tă, temelia consolidării neconte­nite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o pe­rioadă de 20 de ani, relațiile din­tre România, pe de o parte și Po­lonia și Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta con­tribuie la cauza asigurării securi­tății în Europa, la dezvoltarea co­laborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ra­tificarea colaborare Tratatului de prietenie, și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autori­zarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentan­telor firmelor comerciale și orga­nizațiilor economice străine de­cretul privind înființarea, organi­zarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloa­celor de plată străine/ metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modifi­carea Legii nr. 16/1968 privind în­ființarea, organizarea și funcționa­rea Băncii Române de Comerț Ex­terior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astro­­nauților și restituirea obiectelor lansate in spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial din­tre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. CHEMARE către toate consiliile populare comunale din județul Caraș-Severin Consiliul popular al comunei Răcășdia, întrunit in cea de XII-a sesiune, analizînd îndeplini­a­rea planului economic și a buge­tului local, apreciază că în anul trecut s-au obținut rezultate deo­sebite în toate domeniile de acti­vitate. S-a scos în evidență cu a­­ceastă ocazie aportul adus de ce­tățeni la buna gospodărire și în­frumusețare, ceea ce a dus la cla­sificarea comunei Răcășdia pe u­nul din locurile fruntașe pe județ Luînd cunoștință cu satisfacție de angajamentele luate de către Consiliul popular al județului Ca­raș-Severin, ca răspuns la chema­rea lansată de Consiliul popular al județului Neamț, ne angajăm să aducem o contribuție însem­nată la realizarea și depășirea o­­biectivelor stabilite, în care scop vom îmbunătăți stilul și metodele de muncă in atragerea unui măr tot mai mare de cetățeni nu­la acțiunile de masă pentru dărirea și înfrumusețarea gospo­locali­tăților. Nex aflăm în primul an al cinci­nalului, în care întregul nostru­­ popor, sub conducerea lui, este angrenat într-o partidu­­l entuzi­astă muncă, în vederea realizării sarcinilor trasate de cei­X-lea Congres, întîmpinînd de-ar ani­versarea a 50 de ani de la crea­rea P.C.R., eveniment de o în­semnătate covîrșitoare în viața partidului și a întregului nostru popor. Bazați pe experiența acumula­tă, pe rezultatele obținute, ținînd cont de condițiile și posibilitățile de care dispunem. Consiliul popu­lar al comunei Răcășdia, expri­­mînd dorința tuturor locuitorilor, adresează consiliilor populare co­munale, tuturor oamenilor mun­cii din comunele și satele județu­lui Caraș-Severin chemarea la în­trecerea patriotică pentru realiza­rea și depășirea sarcinilor de plan, cit și pentru continua înfrumuse­țare și gospodărire a localităților Mobilizînd masele de cetățeni, vom realiza prin muncă patriotică — lucrări edili­tar-gospodărești și social-culturale a căror valoare va însuma 828 000 lei, din care la lu­crări finanțate 100 000 lei, reve­nind pe cap de locuitor câte 334 lei. Vom executa următoarele obiec­tive : • construirea a 5 000 mp de trotuare din beton 9 reparații de străzi și trotu­are în suprafață de 9 000 mp ® reparații și întrețineri drumuri pe o lungime de 5 km de 9 amenajarea și extinderea spațiilor și zonelor verzi pe o suprafață de 4 000 mp 9 întreținerea parcurilor și a zonelor verzi pe o suprafață de 41 600 mp O altoirea unui număr de 800 trandafiri 9 pe șoseaua turistică, la in­trările și ieșirile din comună, cât și la satul aparținător, se vor planta 1 000 pomi Vrăniuț, orna­mentali, iar in pădurea comuna­lă (pe o suprafață de 3 ha) se vor planta 10 000 puieți, de diferite specii, 9 construcții și reparații de poduri în lungime de 16 m, cum și construirea a 10 podețe , amenajarea unei baze spor­tive complexe , construirea și repararea a 5 fîntîni publice , se vor executa lucrări de îndiguire și canalizare pe o lun­gime de 800 m, pentru protejarea împotriva inundațiilor a suprafe­ței de peste 30 ha teren agricol 9 lotul școlii, precum și alte terenuri disponibile, vor fi folo­site pentru pepiniere și răsadni­țe, în vederea obținerii de pomi fructiferi, arbori­­ și arbuști orna­mentali, gazon, flori etc. Lucră­rile pe aceste suprafețe vor executate în întregime cu elevii și școlilor, sub directa îndrumare a profesorilor de specialitate și a inginerilor agronomi, în cursul anului 1971 vom dolec­­­­ta și preda la I.C.M. și D.C.A. ur­mătoarele deșeuri: 9 her vechi 8 000 kg • hîrtie 500 kg • deșeuri de cauciuc 1 000 kg • deșeuri textile 700 kg Consiliul popular al comunei Răcășdia va sprijini celor două cooperative conducerile agricole de producție, în vederea realiză­rii unei producții sporite, astfel: 9 la grîu, o producție medie de 1 660 kg/ha • la porumb 2 500 kg boa­­be/sta 9 la floarea soarelui 1 150 kg/ha 9 șeptelul de vaci și juninci va crește la 527 capete. în vederea creșterii randamen­tului de masă verde la ha, se vor organiza acțiuni patriotice cu ce­tățenii din comună pentru curăți­rea și îngrijirea unei suprafețe de 300 ha pășune, efectuindu-se pes­te 10 000 d­e muncă patriotică. Vom manifesta o grijă deosebi­tă pentru ridicarea aspectului ge­neral estetic și gospodăresc, prin repararea și întreținerea localu­rilor instituțiilor și a celorlalte clădiri de pe raza comunei: • în cinstea zilei de 8 Mai se vor repara și zugrăvi toate îm­prejmuirile și fațadele caselor 9 până la 1 iulie 1971 se va asigura aprovizionarea cu com­bustibil a Consiliului popular și a unităților subordonate. Consiliul popular al comunei Răcășdia va avea în preocupările sale îmbunătățirea muncii cultu­rale de masă, în care scop se va intensifica mișcarea artistică de amatori, punîndu-se accent pe a­­tragerea unui număr cît mai ma­re de activiști culturali la activi­tatea corului mixt, a echipei de teatru și de dansuri, valorificînd într-o măsură tot mai mare fol­clorul local. Consiliul popular își exprimă convingerea că, sub îndrumarea Comitetului comunal de partid, toți locuitorii comunei Răcășdia își vor intensifica eforturile pen­tru realizarea și depășirea anga­jamentelor din prezenta chemare, contribuind în felul acesta la în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, în Republica Socialis­tă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI RĂCĂȘDIA 1 niH CUPRINS: SPORT ■ MEMENTO ■ FEL DE FEL PE TEME DE CIRCULAȚIE • Primul ajutor in caz de accidente. (în pagina a 3-a) Știri, comentarii, telegrame de peste hotare. (în pagina a 4-a) i Sfârșit de decembrie. Intr-o sală de ședințe de la C.S. Re­șița se adunaseră comuniștii din serviciul energetic. Parti­cipau la ultima adunare de par­tid din anul trecut. Era o adu­nare mai deosebită decât cele la care participaseră pâână a­­tunci. La primul pimet de pe ordinea de zi, biroul organiza­ției de bază Înscrisese o expu­nere pe tema: „Profilul moral și politic al comunistului“, te­mă care a slirnit un viu inte­res. Oferea un bun prilej ca fie­­care să se uite In propria o­­glindă a vieții și să mediteze asupra progreselor făcute de la intrarea in partid și p­ mă in prezent pe planul pregătirii po­litice și profesionale, al com­portării in familie și societate. Meritul referatului prezentat de tovarășul Iosif Szabó, locțiito­rul secretarului, consta in a­­ceea că a reținut atenția co­muniștilor asupra cerințelor și răspunderilor pe care se pune partidul In fața membrilor săi, a trăsăturilor care trebuie să-i caracterizeze pe purtătorii car­netului roșu. Ele sunt multe și vor crește pe măsură ce socie­tatea noastră înaintează spre comunism, pe măsura sarcini­lor pe care le pune partidul in fața Întregului popor In etapa actuală de dezvoltare a țării. La toate acestea se gîndea, poate, mai mult ca ceilalți un nunăr prezent și el In sală. Am reținut acest fapt din Însemnă­rile pe care și le-a făcut, din răspunsurile pe care le-a dat In partea a doua a ședinței cînd se discuta cererea lui de primire In partid. ... Stelian Erdei de abia Îm­plinise cu cîteva zile in urmă 18 ani. A venit la Reșița să Învețe meserie, tocmai din Bi­hor, îndrăgise „Cetatea de foc“ Încă de acasă, din spusele fra­­telui său Ion, lăcătuș la aglo­­merator. Ore in șir si asculta povestirile despre unitățile in­dustriale și împrejurimile ora­șului. Imaginea Jurnalelor din ilustratele primite de la frate, căpătau în mintea copilului de odinioară Întruchipări de basm. După ce a terminat cursurile școlii generale, un singur gh­id avea­ să vină la Reșița pentru a se realiza cu OM. Era în toamna lui 1966. Nu Începuseră cursurile școlii pro­­fesionale unde reușise la ad­mitere printre primii. Se urca pe dealurile din împrejurul o­rașului ca să-i admire panora­ma. A văzut, tot de pe deal, dar noaptea, in mijlocul a zeci de mii de lumini, licuricii de loc de la combinatul side­rurgic. „Ziua, cele două mari unități industriale, — spune el acum, — te uimesc pur și sim­plu. Noaptea iisă, cine vede Reșița cum am văzut-o eu a­­tunci. Își spune că aici e lo­cul lui“. O dată intrat la profesiona­lă se apucă serios de treabă in scurt timp profesorii și co­legii li apreciază calitățile: hărnicie, conștiinciozitate și sârguință. In plus, muncitorii de la P.R.A.M., unde Își făcea practica mai observă la el În­că o calitate, talent In mese­ria de electrician. Poate că toa­te acestea la un ioc l-au făcut ca In anul 1969, cind a partici­pat la un concurs al școlilor profesionale organizat la Ga­lați, să câștige premiul I pe ța­ră sau să realizeze in ciuda ti­nereții, o inovație apreciată de colectivul de muncă. Dorința de a cunoaște, de a se perfecționa l-a dus anul tre­cut pe băncile liceului indus­trial (la seral), unde a reușit pe locul 11. Astăzi mun­citor destoinic și elev sili­tor, inline îl dorim inginer, spuneau comuniștii Gheorghe Cujmurescu, Romeo Poenaru, Egon Dan, in adunarea de par­tid. Un tovarăș harnic, plin de inițiativă apreciau la rîndul lui Ion Belcea, Vasile Ponoran, Rei­ner Zonpina. De altfel, ca se­cretar al organizației U.T.C. In școală și apoi ca membru al comitetului U.T.C. pe serviciul energetic al combinatului s-a achitat Întotdeauna exemplar de sarcinile încredințate. „Ce te-a determinat să ceri primirea în partid, Stelian Er­dei ?“ La Întrebarea tovarășei Lucia Danciu, tânărul Erdei a răspuns cu emoție In glas : — M-am născut sub soarele luminos al socialismului, socie­tate ce se edifică pe pămintul țării noastre sub conducerea Partidului Comunist Român. Și dacă comuniștii luptă pentru fericirea poporului, locul meu este aici. In partid, ca alături de ei să-mi aduc și eu contri­buția. ST. NEGOIU (Continuare în pag. a 3-a) Ștafeta bărbăției trece dintr-o mină în alta I

Next