Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-20 / nr. 2000

HHllllllllllllli • • • I ■ • • *­­ • ■ • I­­ [UNK]••••■ ■ ■ [UNK]•■ ■ ■•■ [UNK] [UNK]•i­ «■•■••■ [UNK]• ■ ••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] • ■•••••• ■ ■ [UNK]•■•■ [UNK] • •••••• ■ ■*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■• _ _ •■ [UNK] [UNK] [UNK]•••■ • ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] .Bl .•••••■•••■•I­ • •■••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK]••■ [UNK] [UNK]•I­« ■ ■ [UNK]•■•■•■•■•■•■•■ [UNK] [UNK] [UNK]• •_■ [UNK] [UNK]••••■ [UNK]•■•*■ [UNK]•••■ [UNK]­­•■••••■•••*•••••••••*•••••­ ■ [UNK]•■••■ [UNK] [UNK]••••■ • ---------- -•■ [UNK]••••••••••• I ■ ■•■ [UNK]••••■ [UNK] [UNK]•■•■ [UNK]r­• ••••••■ | - -- -- -­• ■ • • • • ■­I • • I ■ • ■ ■ L -I • • • I­­.?.R.C?*M AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SÂNUL XVIII, NR. 2000 MARȚI, 20 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI ÎN PAGINA A 11-A 8 Paza fINală a Fes­tivalului „I. L. Ca­­ragiale“ și Răspuns la sem­nalele critice V De pe cuprinsul județului B Să stăm de vorbă 1. M nwffrpi n 11 m i Top­olul , oamenii lui intr-una din zilele trecute, l-am cunoscut pe moș Gheor­­ghe Martinescu, deputat în Consiliul popular al comunei Topleț. Discutam cu tovarășul Ilie Vior, primarul comunei, despre treburile gospodărești, cind moș Gheorgh­e a venit să vadă ce se mai poate face pen­tru repararea unor străzi pină se procură cimentul pentru be­­tonare. Cum se împacă BENEFICIILE cu produsele nerentabile ? In repetate rînduri, conducăto­rul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat necesitatea ridicării pe trepte superioare a eficienței în­tregii activități economice, ac­­centuînd că într-o economie vi­guroasă, care se dezvoltă într-un ritm dinamic, ascendent, pierde­rile planificate sunt un anacronism an­ti­oliim­n rrxnUri î­ i f«ou­v-v- HV.UUIV, 51 uumv. uuubuiut, supu­șindu-și chemarea lansată de partid, consiliile de administra­ție, comitetele de direcție din centralele industriale și între­prinderi au acționat pe căi mul­tiple pentru reducerea cheltuie­lilor materiale de producție. Este edificator, pentru a oglindi in­tensitatea emulației, să privim bilanțul anului trecut. Datorită activității tuturor colectivelor, volumul beneficiilor peste plan s-a ridicat la peste 34,6 milioane lei. In urma rezultatelor obținu­te și în raport cu efortul propriu depus pentru creșterea benefi­ciilor, exprimat, cum se știe, prin reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă vîndută și în­casată, colectivele din unitățile economice ale județului au bene­ficiat de premii și gratificații. Acum, în întreprinderi s-a în­ceput­ o nouă acțiune pentru­ creș­­­terea rentabilității, anul 1971 pu­­nînd în fața multor colective sar­cini nu tocmai ușoare, atît prin nivelul la care trebuie să ajungă reducerea (la C.S.R., de pildă o evaluare reală arată că e vorba de 30 de lei la 1 000 lei producție marfă), cît, mai ales, prin comple­xitatea fenomenelor care le in­cumbă. Despre unul dintre aces­tea ne-am propus să vorbim în cele ce urmează. Deși de ani de zile se acțio­nează pentru rentabilizarea tu­turor produselor, nici acum, nu s-a reușit ca acest fenomen să fie înlăturat definitiv, și, în consecință, în­­ 1971 se mențin patru întreprinderi care lucrează cu subvenții — I.M. Anina, I.M. Bocșa, I.M. Moldova Nouă C.E.I.L. Caransebeș —­ iar 19 sur­ti­timente sunt încă nerentabile, în­lăturarea acestor situații nu e o problemă simplă ; ea cere muncă sistematică pentru identi­­­ficarea rezervelor, un minuțios studiu asupra oportunității li­nara sau altora din măsurile po­sibile de aplicat." Cum toate ase­menea acțiuni trebuie să aibă la bază o anumită experiență, vom raporta și noi faptele la posibili­tățile nevalorificate anul trecut și în 1969. Deși minerii din Ani­na, din Bocșa și Moldova Nouă au reușit să reducă subvențiile prin economisirea unor impor­tante fonduri materiale și bă­nești (la I.M. Anina, consumul de lemn de mină a fost redus cu 1,3 mc pe 1 000 tone de cărbune), nu am putea spune că rezervele au secat. Una dintre acestea ar­­ fi îmbunătățirea calității. Ase­­­­menea probleme se pun cu acu­itate în acest an la I. M. Bocșa, unde trebuie găsite soluții pen­tru îmbunătățirea calității. In întreprinderile miniere este necesar să se acționeze și pentru­­ înlăturarea cheltuielilor neecono­­micoase. Anul trecut, rezultatele minerilor din Bocșa au fost di­­­­minuate substanțial în urma u­­­­nor asemenea cheltuieli, supor­­­­tate de unitate datorită deterio­­­­rării unor materiale și pentru c­­­­o­menzi și penalizări. Pentru anul acesta, și forestie­rii de la C.E.I.L. Caransebeș și-au propus unele măsuri de reducere­­ a subvențiilor. Se va acționa pen­­­­tru îmbunătățirea indicelui de utilizare a cherestelei de fag, ra­­d­­ționalizarea consumului de c­om­­­­bustibil și lubrefianți. Am sugera­t însă conducerii > nu neglijeze nici combinatului să celelalte ele­­­­mente ale prețului de cost, între­­ care cheltuielile neeconomic fa­­l­se. Nu știu în ce măsură se poate­­ vorbi de eliminarea rebuturilor, dar cele 751 000 lei, cît au însu­mat ele anul trecut, adică du­blul economiilor, trebuie să de­termine o mai fermă disciplină tehnologică. Dacă în general în unităție a­­mintite se remarcă strădanii pen­tru a diminua pierderile, în în­treprinderile cu beneficii nu este urmărită sistematic încă ren­tabilizarea tuturor produselor. U­­na din cauze este și aceea că prin raportarea unor succese pe an­samblu pot fi acoperite multe neajunsuri. Și pentru a mă face mai ușor înțeles, am să relev un fapt destul de semnificativ. Anul trecut, constructorii de mașini din Reșița au depășit, planul de beneficii cu mai bine de 23 de milioane lei. O activitate fără doar și poate meritorie. Dar această u­­­­zină mai are trei produse neren­tabile. Desigur, economiștii uzi­nei pot aduce în discuție multe WALTER UNGUREANU directorul sucursalei județene a Băncii Naționale .Continuare In pag. a 2-a) îmbunătățirea calității — mijloc de mărire a eficienței în stabilirea noului plan de măsuri, să por­nim de la experiență acumulată ț \\ CHIPUL NOU AL SATELOR NOASTRE — Nu putem altfel decit să așternem pietriș de riu, căci ba­nii care-i avem ne trebuie pen­tru căminul cultural. Așa am aflat că această mi­nunată construcție este sub a­­coperiș, că are montate ușile și ferestrele și că acum trebuie făcute tencuielile. Drumurile, podurile și podețele, ca și lin­­tinile, la propunerea și cu con­cursul cetățenilor, mobilizați de către deputați, au fost repara­te. S-a construit chiar și un pod peste Cerna, s­ au peste 2 000 mp trotuare și tăcut se așteaptă plăci pentru încă 2 500 mp. Dar oamenii nu sunt mulțumiți numai cu atit, și-l iau la „rost" pe primar să-i dea zot cu urbanizarea co­munei. Tovarășul Vior se străduiește să le explice că se vor face e­­șalonat, că nu sunt bani, ma­teriale și nici forță de mun­că pentru a se face toate oda­tă. Ba mai mult, captarea apei potabile — o altă cerință a cetățenilor — nu se poate face înainte ca schița de sistematizare să fie aprobată. Deci, toate la vremea lor, și lucrurile s-au lămurit. 11 În­treb pe președinte și pe moș Gheorghe și despre felul cum ION ȘANDRU (Continuare in pag. a 2-a) 1 1 M DE PE TERENU­­­­RILE DE FOTBAL 1 — C.S.M. Reșița vie- s­torioasă în depla­­­­sare . — In campionatul­­ Județean, surpri­­­ză la Oțelu Roșu | ■ HANDBAL POPICE «TIPI v------­TATE PAZÎTI­ AMĂNUNTE IN PAGINA A III-A în sectorul zootehnic al CAP. Ciclova Română numuEIODARESC ISI arata roasele Pentru cine a cunoscut mai de mult situația sectorului creșterii animalelor de la cooperativa agri­colă de producție de la Ciclova Română, o eventuală vizită în a­­ceste zile constituie o surpriză plăcută, întregul efectiv de bo­vine, mai ales cele 116 vaci cu lapte și juninci, se găsesc în pre­zent, la ieșirea din iarnă, deci într-o perioadă dificilă, într-o stare de întreținere bună. Ilustra­tiv în acest sens e faptul că pe primul trimestru al anului, pla­nul de lapte marfă a fost reali­zat în întregime și 47 de vaci și 17 vițele au fost date la conform graficului stabilit, montă Cu alte cuvinte, nu numai producția, ci și reproducția se desfășoară în mod corespunzător. De bună seamă că, date fiind realizările sectorului zootehnic de la C.A.P. Ciclova Română, este oportun să vorbim despre munca cooperato­rilor de aici, despre felul în ca­re organizația de partid, condu­cerea cooperativei, s-au ocupat de aceasta, specialiștii despre munca îngrijitorilor. Ceea ce a contribuit mai cu seamă la redresarea zootehniei este preocuparea conducerii pen­tru asigurarea furajelor. în vara anului trecut, s-a dat multă a­­tenție recoltării trifolienelor cît și a­ finului natural, depozitării acestora în bune condițiuni. De asemenea, nu a fost neglijată a­­sigurarea furajelor suculente grosiere, în consecință, de-a lun­și­gul întregii perioade de stabula­­ție s-au putut da rații echilibra­te, iar în prezent unitatea dispu­ne încă de furajele necesare pînă la ieșirea animalelor pe pă­șune. Elementul care merită să fie evidențiat în activitatea con­ducerii C.A.P. Ciclova Română — președinte Iosif Stoia, inginer șef Constantin Jumanca — este grija pentru gospodărirea judi­cioasă a furajelor existente, con­trolul și îndrumarea permanentă a procesului de producție în zoo­tehnie, prin care s-a urmărit pe de o parte asigurarea unor condi­ții optime de lucru pentru îngri­jitori, iar pe de altă parte, evita­rea risipei de furaje, folosirea lor cu maximum de randament. La baza realizărilor de pînă a­­cum stă tocmai disciplina care s-a introdus în sector, ridicarea cunoștințelor profesionale și a conștiinței îngrijitorilor. Iată un exemplu: îngrijitoarea Ileana Șova are în primire un lot de 17 vaci, pe care le îngrijește de 7 ani. Acest lot ilustrează convin­gător felul cum sunt întreținute și cum se prezintă animalele: în prezent 15 din cele 17 vaci sunt gestante. Numai lucruri bune se pot spune și despre loturile în­grijite de Vasilea Vuc, Crașovan, Ana Cabulie și Ileana alții, dintre care unii împlinesc 10 ani de cînd muncesc aici. Firește, un merit deosebit revine și coopera­torului Ion Țeicu, în prezent aju­tor de fermier, care de 11 ani lu­crează în zootehnie. Sprijinită activ de către orga­nizația de partid conducerea cooperativei a desprins din ex­periența anilor precedenți o con­cluzie pe baza căreia își desfă­șoară în ultimul timp munca în sectorul zootehnic: factorul ho­­tărîtor de care depinde bunul mers al treburilor este asigurarea bazei furajere. Mergînd pe a­­ceastă linie, încă de pe acum s-au luat măsuri pentru crearea unei baze furajere corespunzătoa­re în sezonul următor. Așa, bu­năoară, au și fost însămînțate 30 ha cu borceag, 60 ha cu ghizdei, întreaga suprafață de trifolie ne fiind fertilizată. De asemenea, au fost pregătite 30 de ha pen­tru a fi însămînțate cu porumb siloz și culturi furajere. In a­­tenția conducerii cooperativei este și pregătirea taberelor de vară, unde vor fi duse la pășune va­cile cu lapte și tineretul de repro­ducție, ca și construirea unui si­ ing. VASILE BUBLEA, de la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor !lllll!ll!l!llllllllllll!ll!lll!llll'llll!l!llll!llllll!!lllll!!!lll!llll!lllllllll!lllll!llllllll!llll!l!!ll!!!l!llllll!llllll!!lllll!lllilllll!lllll!ll!IIIlllllllllllllllllllll!lllllllllílllilllifl Executarea rigolelor în vederea plantării roșiilor timpurii irigate este una din lucrările de sezon. In foto . Tractoarele pregătesc terenul cooperatorilor din Pojejena. FILE DE ISTORIE A PARTIDULUI începînd de ieri a fost inițiată la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița săptămîna de manifes­tări culturale „File de istorie a partidului nostru glorios". Ea a debutat aseară prin spectacolul în limba germană „So sind wir die Reschitzarer“. Astăzi de la ora 18 va avea loc o întîlnire cu ti­nerii care au împlinit 25 de ani, iar miercuri un dialog pe aceeași scenă între formațiile C.S.R. pre­­cu­m și o expunere despre activitatea lui V.I. Lenin, urmată de recitări de versuri și filmul „Lenin in Polonia". Prof. Iosif Bejan va vorbi joi despre „Lupta proletariatului ro­mân reflectată în operele scriito­rilor români de naționalitate ger­mană". Vineri se vor întrece pe sce­nă formațiile U.C.M.R., iar tinerii ingineri din C.S.R. vor susține o sesiune de comunicări științifice. Un concurs „Românie, țară de e­­roi" (sîmbătă) și colocviul pe gru­pe profesionale „Partid făuritor de viață nouă” (duminică) sunt celelalte manifestări cuprinse în programul acestei săptămîni. Lor li se adaugă acțiuni ale cercului literar și ale altor formații ale Casei de cultură, acțiuni inserate efervescenței creatoare a întregu­lui popor în pragul glorioasei a­­niversări a partidului. C. IORDACHE Doi ani au trecut un zbor de atunci; era toamnă și glasuri cris­taline sărbătoreau în­ceputul unui nou an de școală, cu toate b­ile lui. Cei mici, bucu­înce­pătorii, nerăbdători și sfioși, priveau cu ochii rotunjiți de uimire la rob­ota din jur. Puțin stingherită, o tînără sub­țirică asistă emoționa­lă la evenimentul aces­ta cu semnificații deo­sebite pentru cariera sa didactică. Dușița Con­­stantinovici trăia momen­tul confruntării cu în­­tîile probleme și mari răspunderi ale profesiei de dascăl. Era la început de drum. Absolventă a facultății de se prezentase la filologie, postul unde fusese numită, la Școala generală din co­muna Pescari, hmărîtă să se să ă­c’. Hor dragostea pentru lim­ba rusă. Conștientă de complexitatea profesiei de educator, tînăra pro­fesoară se dedică din tot sufletul muncii cu ÎNCEPUT DE DRUM pionierii și, in anul ur­mător, este aleasă se­cretară a comitetului co­munal U.T.C. activă in viata Prezentă satului, mobilizează tineretul la activitățile culturale și sportive, pregătește , organizează, spectacole. Dușita e și o artistă amatoare, talentată Cîntă melodii pelxilare nești și sîrbești cu româ­ni glas limpede, cald. La începutul luni, uteciștii din acestei, Pes­cari, sub îndrumarea ti­nerei cu ochii castanii, au prezentat pe scena căminului cultural un spectacol închinat săr­bătoririi semicentenaru­lui gloriosului partid, iar această nostru pri­măvară însorită, a mar­cat un alt eveniment de hotărîtoare importantă pentru viața Constantinovici. Dușitei recent a fost primită în rându­­rile celor mai buni din­tre fii poporului, comu­niștii. A venit in satul de pe Dunăre acum doi ani, răstimp în care a cunos­cut și îndrăgit comuna și oamenii ei. La rindul lor, localnicii o respectă și o prețuiesc. Și-ar putea dori mai mult cineva, de­cit stima și afecțiunea celor ce trăiesc și mun­cesc in jurul său ? MARGARETA ON Economiei naționale noi capacități de producție în ultimul timp în țară au fost date în exploatare 57 de capacități de producție indus­trială și agrozootehnice, care vor contribui la obținerea spo­rurilor de producție înscrise în planul pe anul în curs.. Dintre noile obiective intrate în producție menționăm lamino­rul de benzi la rece de la Combinatul siderurgic Galați cu o capacitate de 450 000 to­ne, instalațiile de amoniac și uree din cadrul Combinatului de îngrășăminte chimice Tr. Măgurele, instalația de hîr­­tie înnobilată de la Combina­tul de celuloză — Călărași, li­nia de 300 000 tone ciment a­­nual de la Combinatul de ma­teriale de construcții Aleșd, în­treprinderea de prefabricate din beton de la Buzău, al trei­lea grup de 178 MW din siste­mul hidroenergetic și de navi­gație — Porțile de Fier, sec­țiile noi ale întreprinderii tex­tile Lugoj cu o capacitate de 2,6 milioane mp țesături de bumbac și 65 tone fire de bum­bac cardate anual, complexele avicole de la I.A.S.-urile — Galați și Titu, cu câte 225 000 pui pentru carne și 78 000 găini pentru producție fiecare etc. (Continuare în pag. a 2-a) Plecarea delegației Partidului Comunist Român la lucrările celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la So­fia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucră­rile celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovară­șii Vasile Vîlcu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetu­­l­­ui județean—Constanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de acti­viști de partid. Au fost de față Borislav Kons­tantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București și membri ai ambasadei. In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, An­gh­ei Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, am­basadorul R.P. Bulgaria la Bucu­rești. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agen­ției economice române. Luni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, con­dusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) Ciclu de filme românești întreprinderea cinematografică județeană a inițiat pentru această săptămînă la cinematogra­ful „Arta“ din Reșița un ciclu de filme româ­nești pe tema „Lupta poporului sub conducerea P.C.R. pentru eliberare socială și națională". Ieri a fost proiectat filmul „Valurile Dunării", iar în continuare sunt programate următoarele produc­ții ale Studioului București : astăzi — „Setea“, miercuri, — „La patru pași de infinit", joi — „Străzile au amintiri", vineri — „Duminică la ora 6“, sîmbătă — „Cerul începe la etajul trei", iar duminică 25 aprilie — „Canarul și viscolul". Este de remarcat organizarea în cadrul acestei acțiuni a unui proces cinematografic pe marginea filmului „La patru pași de infinit“.

Next