Foae sătească, 1846 (Anul 8, nr. 1-52)

1846-10-27 / nr. 43

­șu - Vasi­lovici, mâne pe un an de zile începător Ala Sna­rd­. dumu mndentinire tuturor for­­mațiganelor, mezatului, răm ziua asupra a 15 fețe trăitoa­­re în Galați, și anume: Apostol Hați Vasili, Costandii Atanasiu, vogtandin Zarariia, Sotir Picolau,­­ chiua Panadopolu, Stavri Ioan, Zahari­a V­artic Voncriz, Rașcu Pe­­tru, Tefan Teodoru, Varlam Hagi Flore, Co­­rundiu undoaoa­? Anastasie ghorgiu, gerasin V Cercin­adis și Panliti Vamioneau, zece din ei ce au înciet cu Jsoria” au prin contractul sigurin site pentru întocmai urmare, cu aeri­­le ler mișcătoare și pe mișcătoare ce au în Galați, fiind încă unul pentru altul chizăș, iară cinti și anume Versamiuhagi Florea, standin Panaitopolu, Anastasi gheorghiu, ghrasim Cherumacis­ și Panaiti Candonoiu, siguripsescu sfințănia păzirii JD­ acestui obiect prin­­osebite vreaum­­e chizășii, deci se publică spre oaștea ca știință. Eritropiia Monastirii „tropi făre a da vre­o Gf. oririlon No. 1223. Dlui Nadvornoi Sovetnic Costachi Balș, prin înscrisul act din 8 cenarie a anului cur­­tvăte- făcând cunoscut că: „Din moșiile și „vanii ce răps. bunul Dsale Vist. Iordachi Balș, „prin testamentul său pentru lucruri plăcu­­­te lui Iuncezu, au rm­as în Moldova nu­­„mai jduau din moșiile Sănăuții și Stă­­­neștii din țânt. Derih" și 8000 lei cu de­­„vănda lor, dați cu înprumutare Sf. Zais­­„copii le oman, iar celelante moșii și some „de bani sau răsărit de Coman. Panlite­chizi „mir și de Pan- Petrachi Cazm­ir, socotială, carii prin­­ pomenitul testament au fost rănduiți epitropi „spre a cernui acele șgături „Dumnezeu și a înplini dispozițiile testato­­ariului, în privirea aceasta strămtoriți ca să „deie sama și socoteala de ocămuirea și în­­„trebuințarea acestor legaturi, pomeniții epi­­au înre­­„dințat 6f. Mitropolit din Iași documenturile „ai sus arătatelor părți de moșie și pomeni­­„tul sinet­ iar of. cutrr'aie dună­le sau fo­­„loți de veniturile acestei averi, s'au văzdut și­­„liră a conteni ocărmuirel­ea ce"și însușise­­„După aceasta în puterea aziturilor ce i s'au „dat, i prin pomenitul” testament, au rânduit „epitrop și înplinitor dispozițiilor testamen­­­tare pe D. marele Rogovat și Cavaler Cos­ „ochi Covui care în urig” de mai mulți „ni, ocărmuind averte mai sus arătată și ve­­­niturile fei, acum eau „sarcină, pentru aceasta” „find a feri această „de pagub;: „parte a aduce lepidat de această pe de o parte de­­ce fela sau înpuținare, riv­­aată uru înplinire bune fa­­„cătoarele dispoziții a­­ ului, au hotă­­avere de ori răt­a­cirea epitropiei OSPITA”. lurilor din d'n­est „Prințipat, a tot ucruuire, mai sus arăta­­„­telor 24­ de moșie și a capitalului de „5000 lei, precum și tertetarea socotelilor pe „vremea trecută, și în plipire veniturilor ori „de unde sar cuveni­iale, însă cu această con­­„diție, ca veniturile aceștii averi să se între­­„buințeze în folosul ospitalului din Boto­­­șeni, socotind a înplini voința o bine­ făcă­­­toriului testator, este cel mai pomerit și „mai trebuincis, au dat șuitreției ospitalu­­rililor din Moldova acest insuric, ca săi slu­­„iască de dovadă a despozițiilor cuprinse în ea” această epitropie uublica spre obșteasca știință. partă Jum­egătorrecă. Departamentul Drepuații. No.. 62639. Prin Așezământul făcut și publicat încă la anul 1839, pentru calitățile cu care să ce­­re să fie­­ anii ce primesc însărci­­nări de vechili în pricini țivile de rudeneză, la 1- 4, să legiuește, că, ori carele ar voi să căștige însu­șire de vechil, va fi supus a se în­­fățoșa la Logofeție, unde cercetândusă de co­­misia înjghețată de Iuris­consulții științele lor cele pravilicești, să i se sloboadă și for­­malnic atestat”” și prin art. 5. să zice: că „precum în Academie între înaltele matini, să .­ și pravilile, apoi după trecire de cinci ani, elevii ce vor ave atestaturile Aca­­demiei că au săvarșit cursul Pravililor, a­cum și certificat de vine­urturi, vor fi pri­­miți de vechili, dândulisă aritul din partea Lo­­gofeției, fără altă tertetare. Piivind dar bă în cursul a șente ani treu­ai, de la stator­­nicirea acestui așăzământ și pănă acum, pre­­puține fețe s­au arătat cu­cerire de a fi cer­­cetați în științele ce ar avea despre lucrurile ramului judecătoresc, și din care apoi unii nici au mai urmat a se înfățoșa la Dlor Iuris­­Co­­nlăcute lui „ ..­

Next