Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)
1970-07-01 / nr. 13
FORIA NO ASTRA N LUMEA LARGA O VIZITĂ CU SUCCES Vizita preşedintelui Austriei în tara noastră „Soiuz-9" în zbor de lucru şi de lunga durata Referindu-se la vizita tov. Jeno Fock, preşedintele Consiliului de Miniştri în Iugoslavia, ziarul ,,Politica” din Belgrad relevă, printre altele, faptul că între Ungaria şi Iugoslavia există posibilităţi însemnate pentru o colaborare economică multilaterală şi stabilă, în cursul convorbirilor, între Jeno Fock şi Ribicki s-a ajuns la un acord deplin asupra acestor probleme. S-a constatat, de pildă, un asemenea acord în problema posibilităţilor existente pentru o colaborare stabilă şi de lungă durată în domeniul folosirii sub forme moderne, a diferitelor resurse energetice, în domeniile petrochimiei, transporturilor, gospodăririi apelor, precum şi în alte domenii. Intre cele două guverne ale ţărilor socialiste vecine s-a constatat un asemenea acord şi în ceea ce priveşte necesitatea dezvoltării relaţiilor în domeniul politic. O mai bună informare reciprocă ar contribui şi la evitarea tuturor neînţelegerilor, suspiciunilor sau îndoielilor în ceea ce priveşte aprecierea dezvoltării politice, economice şi sociale interne. Invitaţia făcută de Jeno Fock lui Mitia Bibicii, de a vizita Ungaria a fost acceptată cu satisfacţie, ceea ce reflectă hotărîrea ambelor ţări de a continua schimburi de vizite la nivel înalt. Convorbirile între Jeno Fock şi Mitia Bibicii s-au referit şi la probleme internaţionale ale continentului european ca şi la problemele internaţionale în general. Atît Ungaria cît şi Iugoslavia sînt interesate în îmbunătăţirea atmosferei în Europa şi sînt hotărîte ca fiecare în cadrul platformei sale politice să contribuie în mod sincer la slăbirea încordării pe continentul european, proces care, după aprecierea celor doi preşedinţi a şi luat o anumită amploare. Tovarăşul Fock a exprimat, totodată interesul pe care-l manifestă Ungaria pentru activitatea ţărilor neangajate şi pentru pregătirile în vederea apropiatei Conferinţe a şefilor de state a ţărilor neangajate. Indiferent de existenţa anuiDupă cum se ştie, în zilele trecute Franz Jonas, preşedintele Austriei, la invitaţia tov. Pal Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră. Vizita aceasta, fără îndoială, a întărit atmosfera şi climatul încrederii şi pe mai departe între cele două guverne, care climat îşi poate avea influenţa chiar şi asupra atmosferei politice a continetului nostru. Ungaria şi Austria dau chiar exemplu în privinţa colaborării între state cu sisteme diferite, pe baza avantajelor reciproce. Cele două state dunărene, în legăturile lor politice, diplomatice, sînt neapărat interesate în menţinerea păcii în întreaga lume şi în trăinicia securităţii europene. Cu toate că poziţia celor două guverne în mai multe mitor deosebiri în ceea ce priveşte abordarea acestor probleme, Fock şi Ribicki au scos în evidenţă necesitatea întăririi Organizaţiei Naţiunilor Unite şi respectării mai stricte a Cartei O. N. U., ceea ce şi constituie una din principalele direcţii în care acţionează ţările neangajate. Cu alte cuvinte, vizita făcută în Iugoslavia de tov. Jeno Fock, şi convorbirile sale cu preşedintele Iugoslaviei, reprezintă un eveniment pozitiv şi important în cadrul relaţiilor ungaro-iugoslave. Această vizită reprezintă şi un nou stimulent foarte important pentru procesul de adîncire a colaborării multilaterale, durabile şi stabile între cele două ţări socialiste vecine. probleme diferă una de alta, totuşi în ceea ce priveşte pacea pe acest teritoriu, ambele guverne sînt de acord. în cursul vizitei în ţara noastră, preşedintele Austriei a declarat: ,,Mă bucur foarte mult că am avut ocazie să vizitez ţara vecină şi prietenă. Un rezultat de seamă al vizitei mele au constituit tratativele duse cu oamenii de stat maghiari, privitoare la relaţiile dintre cele două ţări şi la problemele cele mai arzătoare ale vieţii internaţionale. Constat cu mare mulţumire că în problemele principale avem aceleaşi păreri şi la aceste convorbiri s-a dovedit că relaţiile austriaco-ungare sînt foarte bune”. Franz Jonas, preşedintele Austriei, a vizitat mai multe localităţi şi uzine din ţară. Nimic nu poate caracteriza mai bine performanţa realizată de nava cosmică sovietică „Soiuz—9” decît cuvintele proiectantului-şef al programului „Soiuz”. La rugămintea ziariştilor de a le vorbi despre zborul cosmonauţilor Nicolaev şi Sevastianov care în ziua de azi, la încheierea ediţiei se află în plină desfăşurare şi au petrecut pînă acum şaptespre- zece zile în cosmos. Proiectantul-şef a răspuns: ,,Asistăm la un zbor experimental a cărui trăsătură esenţială este munca de durată în spaţiul cosmic circumterestru. Avem convingerea că obiectivele propuse vor fi pe deplin realizate şi că eforturile celor doi cosmonauţi de la bordul navei „Soiuza 9” vor contribui la perfecţionarea sistemelor de navigaţie şi condiţiilor de viaţă în cosmos, pentru proiectarea şi realizarea vii- t toarelor staţii orbitale. O sarcină importantă, îndeplinită cu succes în cursul actualei evoluţii a lui „Soiuz 9”, a fost definirea celei mai bune corelaţii între posibilităţile de comandă şi manevrare a navelor de către oameni şi posibilităţile aparatelor automate. Este de cea mai mare însemnătate pentru noi — a afirmat proiectantul-şef — să creăm la bordul navelor spaţiale condiţii optime pentru ca oamenii să poată lucra în scopuri bine determinate, cum ar fi schimbările de orbită şi cuplările de nave — fără a fi obligaţi să recurgă la punctele de control de pe Pămînt şi la comenzile automate”. Programul lucrărilor efectuate în cursul zborului, este de proporţii impresionante prin amploarea sa. Se poate spune că echipajul de pe „Soiuz—9” aflat „în Cosmos la lucru”, a efectuat peste o sută de mii de experienţe şi lucrări, cifră în care se cuprind atît operaţiile de manevrare manuală a navei, cît şi măsurătorile, fotografierile, observaţiile ştiinţifice şi efectuarea „programului de viaţă cotidiană”, el însuşi foarte important datorită constatărilor de ordin mai general ce pot decurge din el. „Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii care urmăresc efectuarea acestui program de zbor şi de lucru, minut cu minut au obţinut — releva în continuare proiectantul-şef — astfel un foarte important material de studiu pentru aprecierea complexului „Om-mecanism” în condiţiile specifice de pe „Soiuz—9”. Toate funcţiile corelate ale acestui complex, de la cele mai banale în aparenţă, cum ar fi bărbieritul zilnic cu maşină de ras electrică pînă la orientarea manuală a navei cosmice în spaţiu, luînd ca reper steaua Vega, implică un efort metodic, o transpunere materială a activităţii spirituale a omului şi a modului în care acesta poate fi ajutat şi completat în acţiunile sale de mecanismele aflate pe navă; în cele din urmă experimentul actual va contribui nu numai la măsurarea cantităţilor de efort şi de randament ale complexului „Ommecanism”, ci şi la aprecierea calităţilor acestui complex şi a posibilităţii sale de a funcţiona fără greş un timp îndelungat. în acest fel se poate vorbi despre o prefigurare a modului cum vor trăi şi vor lucra oamenii pe spaţiile orbitale”. Trăim începutul unei etape noi în cosmonautică — declara omul de ştiinţă sovietic V. Alimov. Perioada admiraţiei delirante faţă de faptele eroice săvîrşite în cosmos este înlocuită acum cu perioada în care cercetările cosmice ne ajută pe noi pămînteni să cunoaştem din ce în ce mai bine natura înconjurătoare, începem a înţelege că spaţiul cosmic este un loc vast în care pot fi aplicate cu succes ştiinţa şi tehnica create de oameni. Cu fiecare an ce trece, Cosmosul va cere oamenilor mai multă muncă şi mai multă cunoştinţă. Astăzi, nimeni nu se mai miră cînd află că programul de lucru la bordul navei „Soiuza 9” este în întregime consacrat unor lucrări cu caracter practic. Cele două părţi in cursul tratativelor Franz Jonas, preşedintele Republicii Austriace şi Jeno Fock, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. U., în cursul tratativelor duse între cele două guverne La Tripoli a avut loc conferinţa la nivel înalt a ţărilor arabe la care au fost discutate problemele cu privire la situaţia din Orientul Apropiat. In clişeu: Nasser şi Khadafi la conferinţa la nivel inalt