Foaia noastră, 1970 (Anul 14, nr. 1-24)

1970-07-01 / nr. 13

ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA Anul XIV. Nr. 13. — Miercuri, 1 iulie 1970. 8 pagini 80 fill. In pragul secerişului la Pocei şi Bedeu întreaga parte de est a ţării e bîntuită de ploi torenţiale şi revărsări de ape. în locu­rile mai joase s-au adunat bălţi, în cele mai ridicate pă­­mîntul e îmbibat de ape ca un burete muiat, cînd calci pe el, împroşcă mocirlă. Mari pagube au pricinuit apele în anul acesta, mari şi dureroase sînt tînguielile bie­ţilor oameni din regiunile inundate. Ce s-a ales din tru­da lor? Nimic. Lanuri de nă­mol. Comunele Pocei şi Bedeu sînt printre cele puţine scutite de prăpăd. Datorită faptului că sînt mai departe de albiile înfuriate ale Crişurilor, Mure­şului, Tisei şi Someşului şi au terenuri mai ridicate, păioa­­sele lor pînă acum promit re­coltă bună. Numai în cîteva locuri se văd pete de grîu sau orz inundate de ape. Majori­tatea semănăturilor arată bine. Spicul lanurilor de grîu a în­ceput a se pîrgui, devenind din zi în zi mai galbeniu. Pînă la apariţia acestor rînduri pro­babil se va coace şi-n multe locuri va începe secerişul. Seceriş modern executat de „seceri” moderne, cu combine, în atelierele cooperativelor agricole de producţie din cele două comune aproape vecine, maşinile agricole bine puse la punct aşteaptă momentul intrării în acţiune. Coopera­tiva „Viaţa nouă” din Pocei este aproape complet mecani­zată. De la mic la mare sînt conştienţi de pagubele prici­nuite de inundaţii şi se vor strădui să recolteze fără pier­deri. Vor profita de fiecare zi cu soare ca recolta să ajungă în magazii cît mai repede şi mai uscată. Acum şi oamenii cei mai bătrîni şi mai conser­vativi în idei, care erau contra mecanizării agriculturii, mo­­tivînd că „maşinile nu gu­­noiesc brazda”, îşi dau seama de avantajul lor. „Deştept a mai fost cine le-a scornit, una seceră într-o zi cît o sută de oameni” îşi dădu părerea pace Ion Săcal. La Pocei am avut ocazia să fac cunoştinţă cu preşedintele sfatului, tov. Ernő Palâgyi, şi să aflu că în ultimul timp au isprăvit o treabă de care pot fi mîndri: au introdus apa în cele mai multe case din stră-­­­zile principale, în case au pătruns: lumina electrică, fri­gidere etc. Şi totuşi mai sînt­ încă multe de rezolvat. Şi la­­ Pocei ca şi la Bedeu sau în alte comune, majoritatea stră­zilor devin de neumblat cînd e zi cu ploi multe. Ce-i drept, în faţa caselor au trotuare, dar restul pare un rîu de nămol şi ape. La Bedeu, după cum se ştie, de cînd a fost ales în fruntea cooperativei tovarăşul Gh. Bo­­chiş, treburile merg bine. Na­tural, abundenţa de ploi a făcut ca şi ei să întîrzie cu unele munci agricole, dar asta nu-i vina conducătorilor. Şi la ei păioasele promit recoltă bună şi se pregătesc de recol­tat. Pînă acum n-au avut pier­deri mari. Calculează bine cooperativele acelea care la anul vor creşte mai multe vite cornute, fiindcă nutreţ au be­rechet. I. I. ASPECTE ALE INUNDAŢIILOR PROVOCATE DE REVĂRSAREA CRIŞURILOR Apele revărsate ale Crişului Repede la podul căilor ferate de la Szeghalom La cel mai periclitat loc, la Körösladány, mii de oameni au lucrat pentru a stăvili năvala apelor ANSAMBLUL CENTRAL AL NAŢIONALITĂŢILOR ÎN R. D. G. Ansamblul Central de dansuri populare al Naţionalităţilor a par­ticipat la cel de-al VI-lea Festival pe ţară din Rudolstadt din Repu­blica Democrată Germană, în ziua de 5 iunie Ansamblul Central şi-a prezentat programul în faţa lucră­torilor din fabrica de maşini SAALFELD. Publicul care a avut ocazie să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, a primit cu aplauze furtunoase pro­ducţia ansamblului. A doua zi, Rudolstadt, oraşul festivalului a primit Ansamblul cu un fast deosebit. Străzile şi pieţele oraşului au fost pavoazate şi decorate cu lampioane. La festi­val au participat peste cincizeci de ansambluri din R. D. G. şi 5 formaţii de dansuri populare străi­ne. Oraşul medieval cu 130 mii de locuitori, în cele trei zile cît a durat festivalul, a găzduit peste o sută mii de oaspeţi din diferitele părţi ale R. D. G. Ansamblul nostru în prima zi a Festivalului şi-a prezentat progra­mul pe scena din aer liber din cetatea renumită a oraşului Hei­­decksburg, iar a doua zi pe scena din centrul oraşului în faţa a 30 de mii de persoane. Publicul şi spe­cialiştii au primit cu mare satis­facţie producţia ansamblului şi mai ales dansurile tematice renu­mite: „Nouă au fost” şi „Iphige­nia”. A treia zi ansamblul a partici­pat la parada de costume şi impo­zanta demonstraţie care a fost re­transmisă şi la televiziune. Ansamblul a participat la un festival de înalt nivel, a declarat Antal Kricskovics, conducătorul artistic al Ansamblului care a avut ţelul principal un schimb de ex­perienţă. Ansamblul nostru a fost invitat ,în primul rînd pentru a prezenta dansuri tematice care nu prea sînt cunoscute în R. D. G. Specialiştii care cunoşteau dansu­rile noastre numai din literatura dansurilor, au rămas mult impre­sionaţi de cele văzute şi şi-au exprimat sincerele lor aprecieri. Ansamblul a avut ocazie să cu­noască, pe lingă bogăţia folclorului german, şi frumuseţea şi bogăţia ţării în cadrul turneului făcut prin ţară în curs de patru zile. Zoltan Bărbănyi „Dansurile sătmărene” interpretate de Ansamblul Central al Na­ţionalităţilor au fost transmise de postul de televiziune al Re­publicii Democrate Germane Dansatorii din orașul copiilor de la Fot, într-o pauză La Cenad după inundaţii Mureşul şi-a retras apele în albie, dar pe unde a trecut a lăsat răni dureroase. De la Mako pînă la Apatfalva am avut impresia că trenul trece pe lîngă un Balaton mai mic, format din ape, mocirle şi nă­mol. Pe unde au trecut apele, ruinele clădirilor, copacii smulşi şi viile devastate a­­minteau de urgia prăpădului. La Cenad n-a pătruns apă în sat, nici n-a trebuit să fie eva­cuat şi totuşi în cîteva locuri mai joase apa a pătruns în lo­cuinţe, locatarii trebuiau duşi la adăpost, în altele chiar dacă n-a pătruns apa, au devenit de nelocuit din cauza umezelii. Pereţii multor clădiri — nu­mai la Cenad — sînt veşnic umezi, aerul din interior îm­­bîcsit, feţele locatarilor palide. Din nenorocirea abătută peste ţară să învăţăm două lucruri de mare importanţă: a) Serviciul tehnic să nu controleze la elaborarea pla­nurilor de construcţie, ce for­mă are o clădire ci şi locul unde va fi construită, loc cît mai ridicat şi cu temelie so­lidă. b) Să facem şi mai multe canale prevăzute cu diguri înalte şi tari. Ne impune a­­ceasta aşezarea geografică a ţării.

Next