Foaia noastră, 1977 (Anul 27, nr. 1-24)
1977-10-15 / nr. 20
La sfîrşit de săptămînă in compania studenţilor din Capitală Bicentenarul Tipografiei din Buda Studenţii de la filologie vizitează expoziţia Budapesta este un mare centru universitar. Această caracteristică nu este însă atît de izbitoare, decit în cazul altor asemenea oraşe ale ţării. Nu putem spune că studenţii trăiesc o viaţă aparte în timpul lor liber - aşa trebuie să cred cînd la întrebarea: după ce indicii vă orientaţi, vă programaţi timpul liber, sfîrşitul de săptămînă mi se oferă revista „Peşti masor”. Totuşi am vrut să aflu alte amănunte despre timpul liber al studenţilor din Budapesta. Am fost printre ei la sfîrşit de săptămînă. Cei cu care am stat de vorbă toţi îmi sînt cunoscuţi buni, foşti colegi la liceul ,,N. Bălcescu” din Giula. Azi ei sînt studenţi la filologie. La facultate cursurile se termină în fiecare săptămînă vineri pe la prînz. La această oră am trecut pe acolo şi din fericire foarte repede am întîlnit pe unii dintre cei căutaţi. Erau studenţii anului I. în sfîrşit, am rămas în compania lui loan Ruja, ceilalţi avînd deja program fixat la bibliotecă. Despre loan Ruja ştiam că este amatorul programelor pretenţioase. Cunoaşte bine oraşul, mă călăuzeşte cu multă pricepere în lumea filmului, jazz-ului, prin sălile de expoziţie. Merită să fie văzută la Galeria Naţională expoziţia de afişe franceze,in Józsefváros expoziţia de jucării vizuale, practice şi foarte frumoase. Dintre filme, m-au impresionat filmele de scurt metraj ale lui István Huszărik şi filmele lui Pazzolini de la Cinematecă. Duminica trecută am fost la poiana din Hűvösvölgy, la un program de muzică jazz şi folk, dar şi la noi la facultate, pe scena Teatrului Universitar sînt programate asemenea spectacole. Tot printre programele de sfîrşit de săptămînă trebuie să amintesc excursia la Szentendre la Muzeul satului sau cea organizată de catedra de istorie pentru studenţii anului I la Székesfehérvár şi la Tăc - Gorsium. * * * Despre Căminul Eötvös am auzit multe lucruri frumoase, dar abia acuma am avut ocazia să trec pe acolo. Pe prietenii mei i-am găsit într-o atmosferă de studii. Viaţa studenţească are acel mare avantaj că timpul liber nu se limitează doar la sfîrşitul săptâmînii — îmi spune Teodor Herdean - dar acest lucru e valabil şi invers: de multe ori la sfîrşit de săptămînă recuperăm orele folosite pentru programele din afara studiului. Interlocutorii mei îmi relatează cu mîndrie pe această temă că în cămin există cursuri de limbi străine la care participă şi ei activ. Săptămînal nouă ore în afara programului şcolar limitează timpul liber al studenţilor, dar le aduce şi multă satisfacţie. în sîmbăta cînd am trecut pe acolo era tocmai balul bobocilor. Studenţii anului I. au loc pregătit un program distractiv foarte reuşit. Serata aceasta a fost însă doar un moment din bogatul program organizat de cămin. Sunt interesante şi seratele memoriale în cinstea foştilor căminişti care au devenit oameni de seamă în ştiinţă, artă şi cultură - aflu de la Ioan Szaniszlai. Celălalt cămin al Univertăţii „Eötvös”, unde am plecat în căutarea altor cunoştinţe, se află pe şoseaua Budaörs. Modern, nou şi foarte mare, acest cămin găzduieşte pe studenţii anilor mai mici. Ana Borbil şi Tiberiu Juhász, amîndoi „boboci”, au sosit cu o săptămînă mai devreme în Capitală, pentru ca - în mod organizat - să facă cunoştinţă cu oraşul ca în ziua de 23 septembrie a.c., studenţii din anul al IlI-lea şi al IV-lea de la Universitatea „Eötvös Loránd”, facultatea de filologie, secţia română, au vitat expoziţia de cărţi „Rolul Tipografiei universitare din Buda în dezvoltarea social-culturală şi politică a popoarelor din Europa de Est”, deschisă cu prilejul conferinţei pe această temă, organizată la Budapesta între 5-7 septembrie. Expoziţia, prezentată într-una din sălile Muzeului de literatură „Petőfi Sándor”, cuprinde un număr mare, aproximativ 500 de exponate, în general în ediţiile Princeps, foarte multe din lucrările care constituie cărţi fundamentale ale culturii maghiare, sîrbo-croate, slovace şi române. Printre lucrările expuse, un important îl ocupă, mai ales bibliotecile, cu diferitele catedre ale facultăţii.Tot la cămin am primit în vizită şi pe cîţiva dintre viitori noştri profesori, cu care am discutat problemele comune, îmi spune Ana Borbil. Despre ea am aflat, că este responsabila problemelor culturale ale organizaţiei de bază UTC a catedrei de română. * * * - în zilele următoare vom face o excursie în munţii din jurul Capitalei. Deşi sîntem începători, nu avem timp să ne plictisim. Aşadar, şi acest sfîrşit de săptămînă - ca multe altele - a fost bogat, plin de impresii, distracţie şi nu în ultimul rînd în învăţătură. Sf. Fretean în ceea ce priveşte secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea, scrierile bisericeşti tipărite în limba latină. La această tipografie a tipărit unele din primele sale lucrări Sándor Petőfi. Sunt expuse de exemplu Versek (1842-44), A koros hölgy (traducere după Bernárd Károly) din 1843. Tot acolo am găsit lucrările adepţilor Şcolii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, ca şi Lesicon Romanescu-latinescu-ungurescu-nemţescu, care „de mai mulţi autori în cursul a 30 şi mai multor ani s-au lucratu”, publicat la Buda în 1825 şi cunoscut sub numele de Lexiconul de la Buda. Expoziţia este în general un act de cultură care pentru noi, studenţi la filologie, are un caracter deosebit de instructiv. Szuchács Zsuzsanna ANUL IV Nr. 20 S1OCC9 tineretului