Foaia noastră, 1977 (Anul 27, nr. 1-24)

1977-10-15 / nr. 20

La sfîrşit de săptămînă in compania studenţilor din Capitală Bicentenarul Tipografiei din Buda Studenţii de la filologie vizitează expoziţia Budapesta este un mare centru universitar. Această caracteristică nu este însă a­­tît de izbitoare, decit în cazul altor asemenea oraşe ale ţă­rii. Nu putem spune că stu­denţii trăiesc o viaţă aparte în timpul lor liber - aşa tre­buie să cred cînd la întreba­rea: după ce indicii vă orien­taţi, vă programaţi timpul li­ber, sfîrşitul de săptămînă­­ mi se oferă revista „Peşti masor”. Totuşi am vrut să aflu alte amănunte despre timpul liber al studenţilor din Budapesta. Am fost prin­tre ei la sfîrşit de săptămînă. Cei cu care am stat de vorbă toţi îmi sînt cunoscuţi buni, foşti colegi la liceul ,,N. Băl­­cescu” din Giula. Azi ei sînt studenţi la filologie. La facultate cursurile se termină în fiecare săptămînă vineri pe la prînz. La aceas­tă oră am trecut pe acolo şi din fericire foarte repede am întîlnit pe unii dintre cei cău­taţi. Erau studenţii anului I. în sfîrşit, am rămas în com­pania lui loan Ruja, ceilalţi avînd deja program fixat la bibliotecă. Despre loan Ruja ştiam că este amatorul programelor pretenţioase. Cunoaşte bine oraşul, mă călăuzeşte cu mul­tă pricepere în lumea filmu­lui, jazz-ului, prin sălile de expoziţie.­­ Merită să fie văzută la Galeria Naţională expoziţia de afişe franceze,­in József­város expoziţia de jucării vi­zuale, practice şi foarte fru­moase. Dintre filme, m-au­ impresionat filmele de scurt metraj ale lui István Husză­­rik şi filmele lui Pazzolini de la Cinematecă. Duminica tre­cută am fost la poiana din Hűvösvölgy, la un program de muzică jazz şi folk, dar şi la noi la facultate, pe scena T­eatrului Universitar sînt programate asemenea specta­cole. Tot printre programele de sfîrşit de săptămînă tre­buie să amintesc excursia la Szentendre la Muzeul satului sau cea organizată de catedra de istorie pentru studenţii a­­nului I la Székesfehérvár şi la Tăc - Gorsium. * * * Despre Căminul Eötvös am auzit multe lucruri fru­moase, dar abia acuma am a­­vut ocazia să trec pe acolo. Pe prietenii mei i-am găsit într-o atmosferă de studii.­­ Viaţa studenţească are acel mare avantaj că timpul liber nu se limitează doar la sfîrşi­tul săptâmînii — îmi spune Teodor Her­dean - dar acest lucru e valabil şi invers: de multe ori la sfîrşit de săptă­mînă recuperăm orele folosite pentru programele din afara studiului. Interlocutorii mei îmi rela­tează cu mîndrie pe această temă că în cămin există cur­suri de limbi străine la care participă şi ei activ. Săptămî­­nal nouă ore în afara progra­mului şcolar limitează timpul liber al studenţilor, dar le a­­duce şi multă satisfacţie. în sîmbăta cînd am trecut pe acolo era tocmai balul bo­bocilor. Studenţii anului I. au loc pregătit un program distrac­­tiv foarte reuşit. Serata acea­sta a fost însă doar un mo­ment din bogatul program or­ganizat de cămin.­­ Sunt interesante şi sera­tele memoriale în cinstea foş­tilor căminişti care au deve­nit oameni de seamă în ştiin­ţă, artă şi cultură - aflu de la Ioan Szaniszlai. Celălalt cămin al Univer­­tăţii „Eötvös”, unde am ple­cat în căutarea altor cunoş­tinţe, se află pe şoseaua Bu­daörs. Modern, nou şi foarte mare, acest cămin găzduieşte pe studenţii anilor mai mici. Ana Borbil şi Tiberiu Ju­hász, amîndoi „boboci”, au sosit cu o săptămînă mai de­vreme în Capitală, pentru ca - în mod organizat - să fa­că cunoştinţă cu oraşul ca în ziua de 23 septembrie a.c., studenţii din anul al IlI-lea şi al IV-lea de la Universitatea „Eöt­vös Loránd”, facultatea de filo­logie, secţia română, au vi­­tat expoziţia de cărţi „Rolul Tipo­grafiei universitare din Buda în dezvoltarea social-culturală şi politică a popoarelor din Euro­pa de Est”, deschisă cu prilejul conferinţei pe această temă, or­ganizată la Budapesta între 5-7 septembrie. Expoziţia, prezentată într-una din sălile Muzeului de literatură „Petőfi Sándor”, cuprinde un număr mare, aproximativ 500 de exponate, în general în edi­ţiile Princeps, foarte multe din lucrările care constituie cărţi fundamentale ale culturii ma­ghiare, sîrbo-croate, slovace şi române. Printre lucrările expuse, un important îl ocupă, mai ales bibliotecile, cu diferitele ca­tedre ale facultăţii.­­Tot la cămin am primit în vizită şi pe cîţiva dintre viitori noştri profesori, cu ca­re­ am discutat problemele co­mune,­­ îmi spune Ana Bor­bil. Despre ea am aflat, că este responsabila problemelor culturale ale organizaţiei de bază UTC a catedrei de ro­mână. * * * - în zilele următoare vom face o excursie în munţii din jurul Capitalei. Deşi sîntem începători, nu avem timp să ne plictisim. Aşadar, şi acest sfîrşit de săptămînă - ca multe altele - a fost bogat, plin de impre­sii, distracţie şi nu în ultimul rînd­­ în învăţătură. Sf. Fretean în ceea ce priveşte secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea, scrie­rile bisericeşti tipărite în limba latină. La această tipografie a tipărit unele din primele sale lucrări Sándor Petőfi. Sunt expuse de exemplu Versek (1842-44), A koros hölgy (traducere după Ber­­nárd Károly) din 1843. Tot acolo am găsit lucrările a­­depţilor Şcolii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, ca şi Lesicon Romane­­s­cu-l­at­ine­scu-ungures­cu-nemţe­­scu, care „de mai mulţi autori în cursul a 30 şi mai multor ani s-au lucratu”, publicat la Buda în 1825 şi cunoscut sub numele de Lexiconul de la Buda. Expoziţia este în general un act de cultură care pentru noi, studenţi la filologie, are un ca­racter deosebit de instructiv. Szuchács Zsuzsanna ANUL IV Nr. 20 S1OCC9 tineretului

Next