Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-09-18 / nr. 35
gagdulu livezii și 'și ggăbi pa păduge? - Ega o desime de turatghi de 1 me, săghi pgeste șii săghe pădughe. D.zeu numai Deacă omulu plănuește, împlinește. - Cuconașulu nu isbuti nici acumu în planulu ce concepusă de a se întălni în secretu cu feat'a mi, azi un'a meni alta, dăndu'i azi cercei, măne măggele, poi măni cogdele, să'și poată mulțămi poota. Elu însă a plănuitu și nu-i s'a împlinitu abea întoase ed în pădughe mieată băzăgi pr intre agboghi în paghe Rare decărtare, pghe Eliseiu, venind de la bogdeiu însoghe dănsulu. Momentulu de întălungire cu Raluța ega i se păgu cuconașului sarogatu și de D.zeu de timpu ce soart'a îndepărta de a kasa, are ne'ndugătoghiulu Tată, dagă cu toate aceste elu, Tari, ns ega mai puținu într'o posițiune destul de cghitică se leagtă totu nainte pe ca gaghe JAN Se întălnia cu Eliseiu și apoi pașu de se mai întălnește cu Raluța, să apuce pe aiughea ș'in măgiciuni de în cătu mai n'aveai me unde să calci ș'apoi kiare se temea spinoși pogumbgheleși și să nu caghe cumva să se gătăcească seag'a pg'in desimea codghilogu și asia să devină măncagea bog'unui animalu cagheleni l'aiu ghespeda ka mi Eliseiu, sa aghe stăpănulu coguilogu. Eliseiu însă pe căndu niște așia socotinți se succidau KB ghe pegiune AN capulu cuconașului, înflăndu'și cimpoiulu se apropiea d'n ce J ye întonăndu aghi'a cea egoică gomănească: Pomu, pomu, pomu! Pomu, egamu eu pomu! Vr'o 30 de aghoghi poate mai dispărțiau ne Tasi de Eliseiu, nsega daru timpu de pegdutu, cuconașulu șgheferă mai pine st'i între o sută de spini în tgupu de cătu să scăpe o ocaziune așia de favorablă ad. ca în neființ'a tătucă-seu. Să Se întălnească Kö Raluța; deci se aruncă, pășindu, se ghindu cumu putu mai bine prin dessimea și spinișulu celu maghe alu codghilogu mi ni se omi de cătu căndu se cghezu destulu de departe de cagaghe. Atunci scoțindu și spinii căndu din măni căndu din picioaghe, se oghiează spre bogdeiu, dagă ns făcu 20 de pari și mi se opghime malulu unui păgău tugbuge mi gflodosuka Bahluiulu, iubite leptogule Ega de neputință să-lu poată feri, după cumu KS neputință ega și de alu tgece me vr'o punte, de înțustă masare cătu Puntea Raiului, căci nu ega nici unicic'a. Cuconașulu chispi din pumni și stghinsă din dinți cătu putu mai taghe de ciudă, dată fiindu că nu putea face altă ceva mai rea afughisitului păgăeașu, se prăghi să se sue în susulu lui în speranța de a găsi seau vg'unu locu unde malughile să fie mai apropieate unulu de altulu, seau vg'o punticică căzu de sucită și îngustă. Speranț'a cuconașului fu îndestulată, n'ami pututu zice unu Tatălu-Nostagu în timpulu cătu meageă pănă ce dede de unu locu unde, unu mughirogiu ka Tachi, de me malulu disperanței ș'alu osăndighei, n'avea zghebuință de cătu de mai multă puteghe și eserciție decătu a Bea acesta, care O abvă glitugă de trupu Ci se arunce ne malulu speranței ș'alu amorisasi eteranu, ne malulu pericighei pge rarea Tachi în vanu o căuta pe malulu vostru de unde legele și pghejudecățile seau negrobiile societățiloru actuale, alunțase pentru ca să nu mai vină de cătu căndu nu numai se va zice la biserică, dagă să va mi face aceia ce să zice așta de filosoficește la ea! „Să iubimu unii are alții ka într'unu gând „să mă stughisimu. ... ” Vacă acolea baza societăței celei universale ce ne-au promisu Măntuitoghiulu:ea ca pincipiului fundamentulu lumei, pănă acuma numai ideale, tugma cea mmică a păstoghiului adevăratu;eacă în căteva cuvinte