Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-05-26 / nr. 39
- 154 - cel lacru mărețu cu adăncă luareaminte. După acea, cănd au eșit din palatu, s'au uratu de poporul adunatu cu deasemene entusiazmu Ka la venirea sa, și Kala parada, în care în uniformă de chiurasiru prusianu, «u conduc regimentul său înaintea Regelui, căci personalizarea Împăratului Nicolai, ape în Berlinu, a căruea ea este ce gățanu onorarii mulți admiratori, și nu numai între militari, pe carii la parada din urmă, elu titulat: Camerazii vuni prietini, dar chiar și în clasele poporane, care nu amestică politica Rossii cu simpatiile pentru suveranul ei. Asupra cveștii camerilor nu este îndoială că guvernul nu da de la sine delegarea cuvenită. Prezidentul camerii a doua, contele Șverin, auzie între alte la închiderea sesii: „Despre lucrările camerii, Istoria Bagudeca, deși fiecare deputat știe că nici interesurile din năuntru nici politica dinafară nu s'au lămurit, totuș deputații să se liniștească și să iasă familii regești soarta țării care este străns legată cu a ei proprie, dar nice să creadă Kb guvernul să va înturna la sistemul absolutismului.” Actul cel de pe urmă și important a camenilor au fost Kb 229 deputați au subscrie un dresu cerănd a să păstra unirea vămilor ( Zollverein) dupre prințipiile sale. DPANIIA. Șefiii Arabi au vizitat în cursul petrecerei lor în Paris pe pădura Marșalului Brujo. Mai mulți insurgenți decembristi, ce erau arestuiți în cetățuea Bisetre lăngă Paris, au căpătat acum deplină ertare. Galeria A Bnisep, de mi favoritoare guvernului, n'au pregetat a apostrofa (critica) pe DD: Persigni inimen, Dr. Apuo pentru discursurile revoluționare bonapartiste, ce ii au adresat la banchetul dar în palatul municipalu: „Discursul D. Ministru din năuntru (Persigni) zice Universul, cuprinde o laută a revoluții, acel a Ministrului de resbelu vorbește de sentimentul de bucurie ce simte Ambe aceste amintirea glorii Imperiului, arșia întru aplaulite de cătră oaspeții militari, discursuri, mult săntu menite a să face obiecte de convorbire pentru toată Europa, mărturisimu că nici unul din aceste nu poartă tipul înțălenciunei cu care să încunună cugete Complentăndusă unul pre altul, acele le guvernului, discursuri nu prindu O Jus să peste Crowe de matască, să dăreză palatari, să inventeze movile și oneste elegante și faimoasa, să ce îndestuleze cu felivurite purpe dară ii șinui mai multi decăt noi șinșt să spue despre preppon pui Dumnezei, și să acuzămndan cu bucurie în admirareamenințare în numele ideilor revoluționare, o amenințare în numele puterii militare. D. Persigni zice: Armuta lor călătorie prin lume, cu săngele lor au sămănat idei, modu au curățit'o și au mărit'o și au înplăntat'o în mintea popoarilor încăt deaunu ea este triumfantă. D. I General Cr. Arno au adaos: Amintirea acestoru glorii es e bucuria noastră!— Dar ea nu este bucuria fiecăruea, semene idei și vorbe nu sănt acele au arestator nici în Europa buna orăndueală și siguranția ce abea sau întrodus. Guvernurile străine au fără îndoeală dreptate a crede KB rezoluția nici s'au curățit nici s'au învine, și deacă în Franția s'ar crede, de ce poate căștigaclarație demartă. Vecinii nu putem înțăleni este încă siguru Franția ar fi încă misionară al del înarmat a revoluții, apoi ori cătu ap zice s'au ap face, togu n'ar fi alta decăt o țară în stare de revoluție. Puterea fi concentrată numai în tabără, din dreptății, a zice uu Cap crarophipi, ea apea n'ar domni ca costuca un șefu unei partide. Mulți oameni găndescu în acestu modu, Miniștrilor nu s'ar cădea așa deci cumpenire, macar în Kipinre! Cătu de însemnătoru comisarii rănduiți, și carii totu încă călătorescu Franția. Comisia revizională au mărginit 11,675, din acestea s'au ertat 2156 inși. MAPEA-BPITA4NIA. Una din lucrările cele mai sirguitoare ce să facu acumu în Anglia, este energica îmbunătățire a armui rea lucru necrezut de faimosul arsenal decăt 20 tunuri, dar acum au ajuns păn dus acele numite Minierlinte, toate insulile Ghereea și Ierseu, ca pe apărarea unui atacu ales a artilerii și operează sub auspițiile nainte cu doă luni, oalu de asemene să întărescu ntru gustul, că nu'l cunoașe mai de aproape, servarea luceafărului zilei, carile toate piață și rușină? Cel malii place pimțul călțurosu, de la jcrele calculează de mo urma o vi sănină au mers săcerișări neguroasă; au pumai un agatoriu spre pășigarea unor mici foloase, o lucoare de zi, nimic alta; el nu arlă îngrănsul nimic ar înblța cugegul, pentru mșonii în armămenii molagici și canculie, jaroul lunei jugeperdeau șii pălinte de a cunoașe cea mai mică parte a palii icoanii, a lor zile, Oare cere și, prin care noi trăimu te franțeze în de înfocările The ființele alese căndu eta între dar oare natăra gimu? Me agintă Europa Frașții. ini chear ce revoluția franțeză în așa politica națională din asemena ferescu și cel ce pune măna ne spadă a materialului de resbelu, generalului Hardinge. S'ar păîn locul lor s'au întroFranția mis cea noastre, osăndiți, să vederează din actul la televanii, ca ceea au ce de triunfu. Deacă n'ar custat, necrpii de agune să este numărul și putut scoate gata vechi s'au îmlăturat și de amnecre, mai ales acele cea dea celor politici de Volvih, mai la 120. Să nemai ie pe ogoarile case. Pentruelege au dat prins mult pe osăndiții din partea de și mai care să de Baii, soarile pe cadănsul ne dreptu și a înturna fața sa cătră ceriu, epoca aptică, căndru popoarile pămăntului începutul lor, si NS erau la astăzi întru ATHTA legați preste care pășeau, piștiau mai și pău și rănile perului decătanspiuloniuviei și a soarelui său, pen pășeutului și poziția ooarelui cătră stelele perii pre capul TL . Întru adevpăru, să poate înțălege, KB omul agiunge a deveni de totu marepianus, deakb togveanna Ba pănui ochiul său spre pămăntu FA toate alte animalile și deacă uită, Kb este plăzmuit de a umbla muritorul nu este nucu cunoștnța mi parapoi care pilea să ocupă numai El ecre cetățeanu a asmei, au pentru vecinicia? Oare trăimu numai pentru poziția noastră în societate, pentru însemnătatea, pentru rangul nostru în adeseori a spurgătorilor lor să steloasă, ce poate alta de să vor (Va urma), în zilele pechimei, proliții, patriarșii, împănătorii, seau ka lisus a duhurilori, an fiu a Dumnezeireii - în erau încă aproape de cu perina mult despre lucrurile cereși de Mepal mai afini cu toată natura pușinunele pămăngteși. M ne ștau nu este cargel să porbi murului prin iconirea minunilor naturei! Scriptura lui Dumnezeu, în care noi mai lemuri dă cunoștință À lucrurilor sale MS câșigămu mai pie despre a sa macotagel? Cănd marigorel umblă se găndească, depbei pă acele lumini mărate placu ochiului cut Con de usuius pripa pentru vestimentele pentru giucăriile, pentru spre vecinica piață? De ciopii aici ca astăzi, ai săi, învățătorii publici, teologii și predicatorii, aminteze despre mărirea prăzmuitor de Dumnezeu dată; să LUI reprezentează la ea înmurire dă la cedu însușirile lui Dumnezeu, cleană prin o icoană sub bolta pernob -