Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-09-18 / nr. 72
- 19h au 100, ce în 35 ani Ba Beni cazul în care marsele aurului lui a argintului de față. va fi între sine ca a lor prepuri de acum, folosul și întrebuințarea cea mai mare a argintului s'au asigurat pănă acă am valora Ca, căci în alt feliu, dupre cătimea producerei înaintea descoperirei minelor pe altă Emisferă, argintul ar fi trebuit să fie ns de 15 ce de 40 ori mai jos decăt aurul. (Încheerea va urma), este deplin mulțămit cu planul întreg, la care s'au făcut numai oarecare modificații. Gubernul pretinde, ca soțietatea drumului ferecat să se compue din supuși a Înnaltei Porți, cărora li se învoește, ca cerănd trebuința, să poată trage fondosuri și din alte țări streine. După cunoscuta privnță a M. Sale Sultanului și a consiliului seu pentru acest proect, ce crede, că doctorul Tompson în curănd va căpăta sancția Împărătească. Se încredințază, că Ahmet Feti Pașa iarăși va întra în postul său de șef artileriei, din care au eșit de curănd, și motivul se zice că ar fi meritele și talentul acestui bărbat. Ismail Pașa, șeful departamentului medical, va relua portofoliul ministeriului de negoț și a lucrărilor publice, care abia de un anu l'au trădat Ministrului de acum lzet Pașa. Ambasadorul turcesc de lăngă curtea Persiei, Ahmet Vefic Efendi s'au întămpinat la Tehris cu mare pompă. Guvernatorul, care este unchiul Șahului,iau trimes întru întimpinare o ceată de 100 călăreți, eșindu'i înnainte toți neguțitorii, dregătorii civili și preoții, încăt au întrat în poliție cu escortă de 5000 inși și sub vitetul tunurilor. La poarta poliției fu întimpinat de însuși guvernatorul. La Damasc au început de la 20 August bilet, care este de 40 lei pe anu pentru fiecare insu de familii. De la Alepo partea bărbătească a atătuiei adunarea da scriu, că maiorul austrian Gotslig au deplinit însărcinarea sa, în privirea cumpărarei a 16 cai de soiu curat arabu, o însărcinare, care l'au pus adeseori în pericul de moarte pe dănsul căt și pe oamenii sei. În călătoria cu cea de pe urmă spre deșerturi, sau care au ajuns la aceea, atacate cu focuri în curs de patru zile. Dragomanul austrian Zirigovici, merită osebită laudă pentru energia și ghibăcia, cu care au știut a paraliza intrigele arabilor, și a îndemăna ne guvernul austrian, de Dar ce lăsăm vanitățile oamenilor mi ce venim la frumusețele ce patura le răspăndesc aice cu atăta îmbelșugare. Toate dealurile ce împrejură orășelul, CHAT încununate de grădini mi de vii care producu în singură podgoria ocnei, aproape de 15 șii vedre de an pin foarge bun, și încă vin vechiu pu se găseșe! Îîngtrevănd pe un localnic de ce nsau Bin vechiul el ne reăspunse să lasă CB Ce înpacească. Răspunsul este că el nu au o viteru ns numai caracterisghic dar mi potrinig, căci în adevăr, serbătoarea mi deminica Bezi tonee crăcinăresele gătite, ademenind cu ochii lor cei mari pegri pre trecători, curteni, Șavigăi, gărgoveți, ruvetași în crecimă săng toți egali dinaintea lui Bacue; însă beația noroiului e veselă aice, nu seamănă cu a susepilor care au și uitat guetul pinului, și ce otrăpescu cu alcoolul pakisasi. Pretutindene aszi căte o scriptă, pcăte © cobiză, și apoi cănd arborii vipului și ochii crăimăresei au produsu efectul lor, întepuhorele, răsprile, tropotele și 4. x. Și ken îndesară se întornu pe acasă șovăinații căntănd, cei de piste base prănd să treacă puntea îngustă de postoporiu, aduce Bad în el, dar fiindcă ne general-guvernatorul Mehmed Pașa Ca, petrece acum aproape de Evron în satul și cu Beduinii din pustiiul învecinat, să de Ierusalim, carele la Hobeida [Zemen Arabia! înștiințată din 21 Iulie, despre moartea respectabilului Bezip, Marșal Mustafa Pașa. Ghivit spre Betel s escortă de 140 soldați și cu ofițerii casnici, fu întimpinat și atacat de căteva mu zeranici și țărani arabi, încăt s'au încăerat o luptă săngeroasă, care hoții au avut 450 morți și răniți, iar din soldați au rămas 40 morți pe loc. Vezirul obosit atăt de luptă, precum și de călătoria cea îngreuetoare pe carau căzut mort, rămăind zădarnice toa Moartea acestui tecercările, spre a'l renvie, au pricinuit arabilor nespusă întristare, ui agonisise mari merite pentru țara lor. De la Bagdat raportează, că la săpăturile de ce fug acum în Vavilon, un Englez au aflat o statue de auru curat și de o mărime însemnătoare, și că se crede, că această statuă ar fi chipul lui Navuhodonosor. Austria. telegrafice de la Buda din 14 Sept. Depeși arată, că M. La Împăratul au sosit în acea ziua 77 care sara la debarcaderul din Pesta, unde s'au priimit cu mare solenitate de MD. AL. AA. Arhiducii Albrecht și Ernest, precum și de autoritățile civile și militare. M. Ca au petrecut mai multe căi publice, ce erau strălucir înluminate și îndesuite de oameni, și apoi au mereu pre a petrece noaptea în palatul Imperial la Buda, de acolo. Beps , și fiind că Trotușul e vechiul lor prieten, el Bl în primejdie, îi îmbrățoșează și'i trimete pe a casă desmețiți și scăldați. Nimic mai limpede, mai frumos, fiu care după ce ese din munții Transilvaniei, mi după ce ăși face loc pintre stănci și scaldă T. Ocnilor priimind în finul seu, Slănicul, Cașinul, Oituzul, Tazlăul mi alte mai mici părăe, merge de ce aruncă lăngă Agisd în Siret, știi însecă chiporișul - Ka tot 4eecre mare și frumos - ape mi el zamenicii sei niștii care sănt atestiea ? Slănicul mi Vălcica, căte odată căni ploile ce parcă în munți, Slănicul umflat de părăile ce curgu în el, socotindese că ar fi și el ceva, îngămțat mi tulburat, ce aruncă rostogolind petre mi volovani, mi despicănd ca furie apele Grogușălui merge pănă nepole în ex Alte ori dacă plouă spre pord-vest, Vălcica, Caprițoasa Vălcică, aseci părăești ne'nsemnat pre care un copil ăl poate păși, se fate atăt de mare încăt adeca prănale carele încărcate. Va se răpede ca eb îmbrăpoșată pre atreg măndru pispre care ea BA curteneue de arăța ani fără preț si CHpABB - înse - decapensind cochegeriile ei, nu sufere Ka cristalinele lui unde, să Ca amestice Kgipele ce pare și noroiolea a acestei vătrăne desfrănate, încăt c » demennari prinelișe a vedea cum apa tulbure a Văluicăi mai prețupe și mai iubit a Oerepilor. Ex este măngăersa lor, panateea lor minereală, idolul lor, cănd se tărtat fost între arabi o ceargă încăt pentru vănzarea corturile PELERINAGIU AA TĂRGUL OCNEI Urma din No. 69 a Gazetei, cailor, au a căpătă ap austriene înpăta asemene cai de rasă aleasă, maiorul Gotșlig, săreți în tabără lăngă carantina rău-numitul cu Trotușul ca înpreună cu fiiul atace pe Pașa și că pe suferită, prin Trotuș făr'a De au și dețivii un dumnezeu, primeșe ce amostoba e odorul tot ași, cu CA. Din nenorocire însă călărind la Alepo ei rpede că ă'și epilă după în omenere, ce au știut a căzut KB un armasar și ș'au frănt un Gazeta de Triest șe la paza Fachih, ra, zani, cu scopu, precum înștiințată de un Șeic Abduraman. Călătorind din capitalia crade în palorile trecănd poplul găeeși, răpina Ierusalim, că bărbat fiind că el ce află de Ebron, cu seu ia'i sei pocitele, întoată Daușarticu 400 cărecoroasele sale ape fără mai pesel decăt acest nobilu lui Nasgăavaeve, Aa po a și curge ce ce