Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-02-21 / nr. 13

- - tori­a General-adjutant Prințul Cernișel și de infan­­teria de Tenghinsc. Trupele noastre au mas la Aptor, după ce în cale lor, au stirpit toate locuințele, fu­­rajul și proviziile dușmanului. Prințul Baratinschi au aflat, noaptea, că dușmanul au fost concentrat pute­­rile sale într'o pădure așezată drept pe calea spre Avtura Șali și că s'au întărit cu artilerie Lui cu cor­­late de arburii tăeți. Șamil să afla acolo cu ai­ți Murizi, cu scopu de a face o bătăli definitivă. În 7 ia­­nuarie în faptul zilei, după ce trupele noastre au pre­­au retrecut ne­ripa stăngă făcut Aurul în cenușă, a Culculului și luară o poziție în direcția de Veden. (Va urma) AUSTRIA. La Viena Să vorbește despre o vizită, ce M. S. Îm­­păratul ape­le facă în primăvara viitoare, credincioși­­lor săi militari mărgineni, atuce M. S. va cerceta și Ungaria, începănd cu serbarea ce ave­a să face la Pes­­ta ocazia înaugurărei statuei bravului General Hen­­perit apărănd cetățuea în contra­atacul Ungu­­adeverează. Olanda să răspăndisă că din Rușia nordică s'ar fi oprit eesportația cerealilor, nu să GER­MANIA. Din satul Lactecopu în Hanover să raportează urmă­­toare istorie criminală: Un jandarmii de foame. El să afla rocitul, acum de 42 ani, la anul 1838 milia sa a muri pe încet o stare înfricoșată, neputănd întrebuința sale, dispoeț și închie în un localu îngust și memfeticu. Motivul acestui crimenu derează de la măndria țără­­nească a părintelui, carile nu vrea să lasă acestui fiu a sa mestirie aducătoare de căștigu însemnătoriu, du­­pă ce acesta să logodisă cu o fată săracă. Lucru vred­­nic de șirare este că toți locuitorii cunoșteau astă tăm­­plare ne­omenită nime însă nu să crezu autorizat a să amesteca în astă treabă de familie. DPANKHIA. Parisă? Fevr. Acum au lipsit mai de tot nedej­­dea schimberei decretelor de confiscația Orlanistă, și în circurile domnitoare ce pare a urma o statornică xor»pipe, de a pune în Lee această măsură fără prelungire. Precum ce încredințază, Împăratul de Maroco Abd­­er-Paman este nevoit de popoarele sale aa resbelui a­­supra Franției, drept care o ecspediție în Africa es­­te de­sigură. Monitoriul publică acum hotărările des­ Ofițerii escardei din marea melitereană au priimit poroncă, de a merge la postu­ pre o arm­e algeriană. S­tere aptul ax poile, me­s Siniora Giordano mi me Sinior Mixezi, care au totdeauna persul dulce mi de Sion,­e zile lor. Legislativa nu se va întruni înain­te de lu­­na Mai, iar în Martie și April­ivește Prezidentul a slobozi cele mai însemnate legi fără a fi conlucrare. Guvernul se folosește de ori ce ocazie, spre a dovedi scopurile sale cele pacinice în fața înarmărilor ce se facu în Anglia. Așa se încredințază de neadevărată auzirea despre cumpărarea de cai în Anglia pentru ca­­valeria franceză. Înștiințări de la Paris arată, că în Lion și în depar­­tamentele învecinate s'au descoperit o conjurație, ce avea de scopu, a isbucni de­odată în Franția sulică și în Li­­n. Momentul isbm­irei se zice, că era foarte duposue. re­lion era hotărnăit rebelii, de a veneta rescoala mare din 1832; o par­te a locuitorilor din suburgurile lor mai cu Slin mele ;, Canuts” gurile, lucrătorii cunoscuți sub nu­­erau căștigați, pentru a baricada subul- Rebelii nădăjdueau o birui ne garnizonii, și a­­poi al ține ocupat, pănă cănd Parisul ar fi dar sa răs­­pune. Pănzarii din munții stigați gutorul de Torețd delseșene erau că­­și se aflau gata a se porni spre Lion întru a­ Șezii franțezi fugari, carii insurgenților­ acestei mișcări sănt de ascuns barca ministeriului. J­urnalul din Corsica cuprinde o scrisoare de la Lud­­vig Napoleon, prin care aceasta refuzează ori­ce can­­didatură pentru corpul legislativ. Cauza Liceul tulburărilor AN Sui le Grand au fost întru adevăr numai o revizie a saltarelor sholerilor Despre desființarea acestui așe­­dintre pentru cărți oprite, zămănt nu este nici de cum vorbă, de­și mulți sholeri s­au trimes de la casele părintești. Balul ce au dat de curănd Ministrul de resbelu, ge­­neralul Sen Arno în Paris, încă tot ocupă pe lumea Dintre 10,000 de persoane, ca­­au fost de localului era era predomnea dhear aceste resbelic Afară de ofițeri æpan- cea elegantă de acolo. re au cercat a căpăta bileturi de poatire, față 5,000. Acest nimbp după mărimea prea mare, cu toate strălucirea serbărei e­straordinară. Caracterul și în decorațiile saloanelor­­țezi, se aflau între oaspeți și mulți din alte țări, precum din Turcia, Piemont, Prusia și Rusia. Marșa­­lul Ecselman, generalul Castelan, și admiralul Boden asemene erau de față, precum și mai tot corpusul di­­plomatic. Dintre artiști se însemna Ober și Horaț Verne. Fiecare regiment a garnizonului pănă și CXoa­­lele militare trimesese reprezentații din partea lor. În Parie s'au înființat o soțietate de florari (so­­siete Pogeale), a căria scopu este a îndestula cu flori­le toți acu­­carii prin poliția lor ca dregători, neguți­­ta ți ce au rilor. La care ocazie să te. - Auzirea ce de la von­ Alfonso - vor face acolo manevre măre­­chie în o­chelerie (pivniță), fiu întăiu născut ce să credea mi Ka În actul în casa unui săteanu pe un­de 14 au descoperit în­­s'au osăndit de la­­în sensuri­le ani mortu. Neno­­Santo­­ni smnse de pom simplui, noi ascultăm cu mare plă­­tot publicul, apilaulăm al treilea am admirat ne Siniora ce ospătării, în­căt în mai multe rănduri mai mulți cipul cel acele locuri. Monitoriul din petrecu­t Fevr este înputernicit a anula mai formal auzirile răspăndite despre în în schim­­ pomăroși amirători. Dar dacă cortina să rădică, ci vendeta lui luni în păntul ei de penpe puire, plinu de energie și în a ei harpă merăul aplasărilor sunătoare, păr treptătoriu. culesă o cunună hărăzită de a ei s'au aplaulat. - 8---țI­ UL - elle a imaginé de nous lomne, l'ai air de la Pia de Tolomei et le duo de la Lin- To lo meiet da di Snamonnih pour remplir les entractes, M”e Santelini venait de chan­­ter l'air de Pia de de recueillir au milieu d'ar­­plaudissements réitérés, des couronnes offertes par ses nombreux admi­­et la vengeance de Don Alphonso nous écoutons avec rlai­­comme tout le publie Milési, qui ont toujours les mêmes belles voix rateurs. Mais la toile est levée, vient nous pénétrer de nouvelles émotions : sir tout le second acte et nous applaudissons, Mee Giordano et M. et la même flexibil'té Lo lirynx. Le troisième acte nous a fait encore entendre Mme Santolini spantani un air à boire avec, une verve, un entrain inimitable qui lai a vala des nouveaux applaudisseme is. 4 |

Next